View
2
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
menalele saletlrt cazinourileiai Campiona-rccorduri mon-
l1994 9i Mareh M"r", Brita-rCouncil. intre*mber EiHow
Dominic 0'Brien
c^,\
umINVETI s5
SchimbS-li moduL de a gSndi
SchimbS-ti viata
@*Bucuregti
2018
A.- r
Itl,
tr
FE
E
CupntNs
Introducere ... ...... 11
scunrA IsroRIE A MEMoRIEI
Tradigii orale . L7
Vechiigreci . ...20Romanii . ...... 22
Sorlii schimbitori ai memoriei . . . 24
Memoria in epoca moderni . . . 27
LABIRINTUL MEMORIEI
Arhitecturaminlii .... 33
Exercifiulunu.PatuaIMeRESIE ......36Emisfera stAngi, emisfera dreapti . . . 37
Undealememoriei ....40Tipuridememorie ....42Formareaamintirilor ..48Exerciliuldoi.CArncIFREpoTIRETINE ...... 51
Exerciliul trei. OneaNIzAREA UNUI FoRUM AL MEMoRIEI . . 56
Somn,visesiamintiri .......58
Memoriesiinvifare ...60Teoriialeuitirii ......63Pierdereamemoriei ....66Memoria in copilirie . . 69MemoriegiimbetrAnire... ...72
ATRAGEREA ECOURILOR
Gimnasticamemoriei ..77Artamemoriei.. ...... T9Artaimaginafiei. ..... 83Exerciliul pafru. PrcranEA uNEr cApoDopERE
AMEMoRTET .. 86Artaasocierii... ...... BB
Artalocului.... ......90Artaconcentririi. .... 93Exercitiul cinci. iNcArzrREA MEMoRTET
PRTNMEDTTATTE. ... 95Artaobservafiei. ..:... ..... 96Exercifiulgase.OesrnvAREADErALrrLoR ..... gB
Recapitularegirepetare.... ..99Memorie si sinitate 101Memoriegisimluri ...104Exerci;iul ,apte. Carerooscopul. MEMoRTET 106Memoriesimuzici ...108Exercitiul opt. PuNE iN scrxA uN coNcERr
ALMEMoRTET.... ...;....110Artareactualizirii ...111
HARTA MEMORIEI
Mnemotehnici . !17Repere vizuale . 1.2O
8
Exercifiul noud. Ct ev r tf,DIN PADUREA MEMOI'TI
Metoda povestiriiExerciliul zece. LaNrur, AlExerci{iul un spre z e c e. I sst
FERMECATE
Metoda cilitoriei . . - - -Exerciliul d oisprezece. TuExer ciliul treispr e z e ce. SitSistemulDOMINIC..--Sistemul numir-formi .
Hirli Mentale . .
MEMORI
Potrivirea numelor cu .hExerciliul paisprezece. Ce t
Relinereadatelor . . ...Exerciliul cincisprezece. Jt,
Gisirea cuvAntului potrirExerciliul s aispr e z e ce. P.rtt
Memorarea discursurilqJocurisimemorie..---Exercif iul s apte sp re ze ce - )Memorialagcoala...--Lecturisimemorie ... -
Exer ci{iul op tsprez e c e. Ev tASIMILAREA, MEMORA
Citire rapidiExerciliul nouaspreze ce - VTehnici de recuperare rqExercifiul douazeci. LrMpr
77
79
83
B6
93
8890
6063
66
69
72
!17L20
95
9698
99
101
LO4
106108
110
111
Exerciliul noud. CtevtATURA DE zEcE NorE
orNpAounsAMEMoRIEI .... ....... ...Metodapovestirii ..........Exerciliul zece. LaNlur AMINTIRILoR . . . .
Exercifiul unsprezece. lrsrnea UNEI PovEf rIFERMECATE ';.... ' t29
Metodacilitoriei ....131Exercifiuldoisprezece.TneclLAAcTl'uNE .... 135
Exerciliul treisprezece. SAlagul MEMoRIEI . - L37
SistemulDOMINIC --.138
HirliMentale.. .....144
MEMORIA iN ACTIUNE
Potrivireanumelorcuchipurile :... :. .... 149
Exerciliulpaisprezece.Cu ascunon uN NUME? . . . . . . 151-
Relinereadatelor . -., L52
Exerciliul cincisprezece. JuRualul MENTAL . - 1.54
Gisirea cuvAntului potrivit . , 156
Exercifiulgaisprezece.Rarul REBUsI$rILoR . . . . . . . . 158
Memorareadiscursurilor ... 1-60
Jocurigimemorie ....163Exercigiul qaptesprezece. MslvloRenra ci,nqlr,on . .' . 167
Memorialagcoali .--. 1-68
Lecturigimemorie :.'... L7O
Exerciliul optsprezece. EvALUAnEA,
AsIMILAREA,MEMoRAR.EA... ..-- 172
Citire rapidi t74Exerciliulnoudsprezece. Vralrlcaara irlrlesulul . . 176
Exerciliul doudzeci. Lrr,rprzlnpa ALBIEI MEMoRIEI . . 180
L22L24L27
PALATUL MEMOR.IEI
Viafaprindetalii ....183Masajulmemoriei .... 185
Exerci;iul doud.zeci Ei unu. CAlAronre pENTRU
rNrERVru .........190Cllitorieintimp ..... 191Exercigiul doud z e ci Ei doi. Y atoRr F rc AREA
Detagaredetrecut .....j ... t94Exercigiul doudzeci Ei trei. DszanrvreREA uNEr :
AMrNrrRr .. . 1_96
Exerciliul doudzeci ;i patru. Reapnr NornuascANrErr ... 199
Pistrareaminliivegnictinere . ... :. .... .. 200Exercigiul douazeci Ei cinci. TRasenra
r,.rcAruRtLoR .... ....:..202Memoriainviitor ....203
Bibliografie ....:..:.... ...2O5
tf,*
INrnooucERE
,Buni, Dominic. Cumauzit cI ai patruzeci gicare mi-a pus-o unani, ln prima zi adin 1999. Am aflat ciore pe zi, in ultimelesingur scop: sd devini
Desi cred cide joc, nu pufini ardent sclipitor dein fala unui mogneagurma urme1, nu se
odati cu trecereaPAni in 1988,
petuind unbinevArsta e sinonimS. cula un eveniment caretat la performanfa luiin mai pufin de treilaintAmplare-oiRecordurilor. Eramin ordine perfectS
IEI
,cprRu :
183185188
L90191
193t94
196LgtT
1_99
200
202203
20s20il
INrnooUcrnE
,rBuni, Dominie. Cury de particrpr amrl aeesta?, Amauzit cd. ai patruzeci 9i'doi de ani"1' Iati intrebarea,pecare mi-a pus-o un student american de gaptesptezece
ani, in prima zira Campionatului Mondial de Memoriedin 1999.Am aflat cd igiexersase'memoria:pre! de gase
ore pe zi, in ultimele gase luni, gi venise Ia Londra cu unsingur scop: si devinl,eainpion mondial aI rnemoriei-' Degi cred eI tntrebarea ficea parte dia strategia lui
de joe, nu pufini ar gisi comentarfurl'deplasat. Un stu-dent sclipitor de faptesprezece ani are un avantaj clarin fafa unui:rnogneag de patruz_eci gi doi, ca mine. La
urmaiurmei;'nu.se silrine ci'nremoria incepe slte lase
PAni in 1988, impirtigeam gi eu aceeagi pirere, per-
petuAnd un line cuno*iu! nirt^des,;p memorie, anume civirstaesinoniml cuuitarea in 1988, i4s5; am Iuat partela un eveniment care avea si:mi schimbe viata. Am asis-
tat la performanla lui Creighton Carvello, care a memorat
in mai pu[in de trei minuteun pache-t de cirli amestecate
la intimplare - o isPravi care l.aajutat si intre in Cartea
Recordurilor. Eram stupefiat.'Cum'se poate si inltrnquiin ordine perfecti cincizeci gi doui de informafii, firi
W
tl
DoprrNrc O'BnlsN
legituri intre ele, intr-un timp atAt de scurt? insufleqitgi dornic si descopir secretul lui Creighton, m-am inar-mat cu un pachet de cirti si, vreme de trei luni, am cer-cetat potenlialul memoriei din dotare. A urmat un curspractic pentru invitare accelerati. intr-un adevirat pro-ces de seleclie naturali, am renuntat la ideile nereugitegi le-am rafinat pe cele care dideau rezultate. pe misurice progresam, simteam ci trezesc uriagul din mine. pen_
tru prima oari de cind mi gtiam, nu doar memoria, ci siputerea mea de concentrare si imaginalia dezviluiau unpotenfial de care nu fusesem vreodati congtient. Desco-peream, firi si-mi dau seama, arta memoririi gi tehni-cile de memorare intrebuinfate de vechii greci cu pestedoui mii de ani in urmi.
FrxrezA-1r o lrNrAin prima zi de exersare a memoriei nu-ti vei amintimai mult de doui sau trei articole de pe listi. A douazi ili vei aminti zece. Siptimina urmitoare, doui-zeci. Iati. cAteva recorduri la care sd aspiri!
in 1999, am memorat intr-o ori ordinea a opt-sprezece pachete de cdrli de joc amestecate (g36),firi sd gresesc. in 2002,la Simpsons-In-The-Strand,din Londra, am memorat o insiruire aleatorie alcitu-iti din 54 de pachete de cdrti. Cele 2808 cirfi au fostamestecate laolalta, iar fiecare carte mi-a trecut doaro singuri dati prin fafa ochilor. Am reprodus intreagainsiruire ficAnd doar opt gregeli. La ora actuali detinrecordul mondial pentru cele mai multe cirti memo-rate la prima vedere. Ben Pridmore este momentandetinitorul recordului pentru cel mai scurt timp dememorare a unui pachet de 52 de cdrfi, anume 24,6gsecunde, performanli realizati in 2008.
c
Dupi trei luni de exenrrzalia cd. am primit un cn*intrat eu insumi ln Cartea Bsinguri privire nu unul, ci gn
cate aleatoriu. Eram uimit t'creierului meu gi totodati flinvilase nimeni si-mi foloqvremea cAnd mi chinuia'n ct
CAnd eram mic, am fostrdeasupra, mi s-a spus ci sutrez sau si relin lecgiile plCam avut un parcurs educatride gcoali la gaisprezg6g anitehnicile prezentate in aceer
azi, cdnd stim mult mai mprocesul de invitare, copifteficient. De ce? Recunosc cl
in ultimele decenii, amfiem trupurile, si ne infndirectionat dieta 9i stilul dcAcum, ci am trecut in noultsi ne exersim gi si ne ingride comandi al corpului - cl
Speranla mea e ci,IectucAnd exercitiile propuse &din tine - gi ce uriag!
Apropo, mogneagul delxnit pentru a gasea oari carnl
iry atAt de scurt? insuflelitnl lui Creighton, m-am inar-i, weme de trei luni, am cer-din dotare. A urmat un curslerate. intr-un adevirat pro-r r€nuntat la ideile nereugitedideau rezultate. Pe misurirGzesc uriagul din mine. Pen-
Fiam, nu doar memoria, ci sirgi imaginalia dezviluiau unn weodati congtient. Desco-Da, arta memoririi gi tehni-t*e de vechii greci cu peste
rmoriei nu-ti vei amintierticole de pe listi. A douaf,imina urmitoare, doui-i l,e care sd aspiri!t fotr-o ori ordinea a opt-i de joc amestecate (936),
f Simpsons-In-The-Strand,o' Eiruire aleatorie alcdtu-IrlL Cele 2808 cirli au fostlcare carte mi-a trecut doarhlor. Am reprodus intreagaprcseii. La ora actuali depnde mai multe cirti memo-t kidmore este momentanffiu cel mai scurt timp de
lc 52 de cirfi, anume 24,68lizata in 2008.
CuIra iNvep sA ilI eutNtegu
Dupi trei luni de exersare a memoriei, aveam sen-
za\ia cd, am primit un creier nou. La scurti vreme amintrat eu insumi in Cartea Recordurilor, memorand Ia o
singuri privire nu unul, ci gase pachete de cirfi ameste-
cate aleatoriu. Eram uimit gi impresionat de capacitatea
creieruiui meu si totodati plin de amiriciune ci nu miinvilase nimeni si-mi folosesc mintea la nivelul ista pe
vremea cind mi chinuiam cu examenele.CAnd eram mic, am fost diagnosticat cu dislexie. Pe
deasupra, mi s-a spus ci sunt incapabil si mi concen-
trez sau si relin lecliile predate in clas5. Ca urmare, nuam avut un parcurs educalional strilucit gi m-am 15sat
de gcoali la gaisprezece ani. Ce picat ci nu cunogteam
tehnicile prezentate in aceasti carte. Chiar gi in ziua de
azi, cdnd gtim mult mai multe despre creier 9i despre
procesul de invilare, copiii nu sunt instruili si inveleeficient. De ce? Recunosc ci intrebarea mi depigeqte.
in ultimele decenii, am fost preocupali si ne toni-fiem trupurile, sd ne infrumusefim, astfel ci ne-amdireclionat dieta qi stiiul de viali spre sinitatea fizic6'.Acum, cI am trecut in noul mileniu, mi se pare potrivitsi ne exersdm qi sI ne ingrijim de sinitatea centruluide comandi al corpului - creierul.
Speranla mea e ci, lecturAnd aceasti carte 9i incer-cAnd exerciliile propuse de mine, vei descoperi uriaguldin tine - gi ce uriag!
Apropo, mogneagul de patruzeci gi doi de ani a deve-
nit pentru a gasea oari campion mondial la memorie.
DotwtNtc O'BRrrru
a3
1,
SCURTA ISTORIE A MEMORIEI
DTN ANTICHITATE PANA iN PREZENT
JAm puteaprivi memoria ca pe una dintre cele rnai vechiarte ale omenirii. Pentru stribuniinogtri, nu era doar unmijloc de supraviefuire, ci o parte integranti din vialade zi ctt zi. in absenfa tiparului, istoria se consemna pe
paginile memoriei. Era modalitatea noastri de a sortainformatiile.care ne ajutau si infelegem lumea. Neav€nd
la dispozi;ie prea multe surse la care si se raPorteze,
oamenii din vechime erau nevoili si memoreze datele
gi cifrele necesare: o indeletnicire specifici intelectuluigi imaginafiei. in Antichitate, succesul era condilionatde o memorie solidi: barzi precum Homer isi memoraucompozigiile cu mult inainte ca acestea si fie agternute pe
h6rtie, in vreme ce politicienii, teologii gi filosofii lineaucuvAntiri elocvente pentru a-gi convinge ascultitorii,apelind la repere de. memorare bine fixate in minte. Inacest capitol, vom examina felul in care memoria a fostintribuingata gi inleleasi de-a lungul veacurilor.
,
15
Tneotgll oRALE
Printre cele mai frumoase poveqti pe care le auzim atAt
ih copilirie, cit Ei Ia vnrsta maturitifii sunt cele despre
stribunii nogtri, poveqti care au stribitut ramurilearborelui nostru genealogic aidoma unei armate de fur-nici hotirAte. Fiecare repovestire cornporti, pe alocuri,
mici modificiri, cAte-o inflorituri sau exagerare pen-
tru a line captivi atenfia tinirului si neribditoruluiascultitor, sau poate cAteva niscociri care si umple
lacunele stingheritoare din girul intimplirilor. Astfel,
amintirile sunt improspitate;i pot fi transmise cu mai
multa ugurinli generaliilor viitoare. $i, totuqi, volumul
de date rimine in esenfi neschimbat. Ascult&nd zeci
de povegti ne facem o imagine despre trecutul nostru'Putem studia o veche fotografie de familie, insi, firicontextul oferit de amintiri (fie nemijlocit, fie la mAna a
doua), aceste documente nu sunt decit enigme vizuale'
Daci ne intoarcem in timp, inainte de inventa-
rea agendei personale, inainte de aparilia iurnalelorsau chiar a scrisului, suntem martorii unei epoci incare singurul miiloc de a transmite amintirile de la ogeneralie la alta era tradi;ia orali. Lucrurile care nu
"r",, po-r"ttite in beneficiul altora vor fi dispirut din
L7
DoiratNrc O'BRrsN
congtiinla colectivi, uitate pe veci. Ca atare, anticiipuneau mare pret pe memorie, constienti fiind ci, f.ind.memorie gi amintiri povestite, tezaurul lor culturalva dispirea. Existau citeva biblioteci in Atena antici,precum si un negot restrAns cu cdrti, insi acestea nuputeau inlocui un infelept cu memorie de elefant.
Cu totii avem o idee vagi despre marele rapsodHomer, ale cirui performanle de povestitor sunt la felde eroice precum vitejiile eroilor greci gi troieni pe carei-a cAntat in compoziqiile sale. A pornit de la citeva for_mule poetice ponosite, a brodat in jurul unui materialbine cunoscut qi a folosit probabil scrisul ca un suportauxiliar, cel pulin in cazul lliadei, care contine 16 000de versuri gi a cirei recitare ar fi durat patru sau cinciseri la rAnd. F;r; indoiali ci memoria lui excepgionalia stat la temelia indeletnicirii sale de rapsod.
Probabil ci marile epopei homerice au cunoscutmai multe modificiri pAni ce au fost asternute, intr_untdrziu, pe hArtie. Prin contrast, traditia vedici a vechi_lor hindugi stipula ci orice imprecizie in recitareaimnurilor sacre ale Rigvedei producea un dezechilibruin cosmos, cu urmiri nefaste pentru omenire. pentrua preveni catastrofa, preolii vedici isi exersau cu grijimemoria pentru a nu permite gregelilor si se strecoare,ceea ce a generat un fenomen destul de neobignuit: oscripturi izvordtddin tradigia oralA, considerati foarteapropiati de forma sa originali, vorbiti.
Povestitul e un mod firesc de a petrece noptilelungi de iarni la sat, iar aici, trecAnd in Evut Mediu,gisim o posibiid explicafie pentru miturile nordicilor:lungi istorisiri despre zei, giganfi, dragoni si meta_morfoze ciudate, ale ciror origini se pierd in neguratimpului, dar aparfin, fare indoiali, tradigiei oiale.Confinutul extrem al acestor mituri pare anume ficutr8
lfl.
Curr i
pentru memorare - o legituri r
ral gi memorabilitate pe care o rciente sisteme de memorare rlirurmelor, ce poate fi mai captiuitima batalie apocaliptica dint
marcheazd. sfArgitul lumii in milauzite, e greu si uiqi aceste poYc
I p€ veci. Ca atare, anticiirl:, constienli fiind cd., f5.rd.
ilite, tezaurul lor culturalI biblioteci in Atena antici,E cu cirti, insd acestea nu[memorie de elefant.agi despre marele rapsod
4e d" povestitor sunt la felnilor greci si troieni pe care[e- A pornit de la cAteva for-odat in jurul unui materiaiIobabil scrisul ca un suportlfu.dei, care conline 16 000rer fi durat patru sau cincitr memoria lui exceplionalirii sale de rapsod.
ilei homerice au cunoscutir au fost agternute, intr-unBt, tradilia vedici a vechi-b imprecizie in recitareaf producea un dezechilibrulte pentru omenire. Pentruii vedici isi exersau cu grijiht gregelilor si se strecoare,re destul de neobignuit: o
]ia ora1i, consideratd foarteneli, vorbita.fuesc de a petrece noplileici, trecind in Evul Mediu,rfentru miturile nordicilor:r Sganfi, dragoni gi meta-I origini se pierd in negurail indoiali, tradiliei orale.ir mituri pare anume ficut
Cuu iNvelI sA ilI autNtegrI
pentru memorare - o legdturi clari intre supranatu-
ral gi memorabilitate pe care o regisim in cele mai efi-
ciente sisteme de memorare din ziua de azi' La urma
urmelor, ce poate fi mai captivant decAt Ragnarok,
ultima batelie apocaliptici dintre zei 9i giganli, care
marcheazi sfArgitul lumii in mitologia nordic5? Odat5
auzite, e greu sd uili aceste povestiri.
1,9
Vrcuu GRECr
Termenul ,,mnemonic" (cu care descriem dispozitivelecare ajutd memoria) e legat de Mnemosyne, zeitagreacia memoriei care cunostea deopotrivi trecutul, ptezen_tul gi viitorul. Se credea cd din ea izvordsc viata si crea-tivitatea (ca urmare a rolului siu de mami a celor NouiMuze, sursa de inspiralie pentru toate formele de litera_tur5, gtiinti gi arti). Mai mult, mitul spune ci muritorulcare va bea din Lethe, rAul mortii, igi va pierde pentrutotdeauna amintirile. Aceste legdturi cu mitul ne duc laconcluzia ci, pentru vechii greci, memoria reptezentasursa inspirafiei gi ci pierderea ei echivala cu moartea.Era, astfel, o facultate linuti la mare cinste.
Simonide din Ceos, poet grec care a trdit pe la jumi_tatea secolelor al V-lea-al Vl-lea i.Hr., este aga-numitul,,pirinte" al exersirii memoriei. Dupi o cuvAntare finuticu ocazia unui banchet, Simonide a fost instiintat ci il.agteaptd doi bdrbali la intrare. De cum a i"git afira, cla-direa-s-a pribusit, iar toli oaspetii gi-au pierdut viafa.(Cei doi barbagi nu erau de gdsit, dar se spune cd ar fifost zeii gemeni Castor si Polux, care l-au scipat pe Simo-nide de la moarte grafie laudelor pe care poetul le adu-sese zeilor in cuvAntarea sa.) Trupurile neinsufletite aleoaspefilor erau prea mutilate pentru a fi recunoscute de
20
Cuu ixvsl
familii, insi Simonide gi-a amintit u
sezuse fiecare mesean in timpul bartului gi astfel le-a stabilit identitatea
Cu o singuri lovituri, Simoni&monstra primul principiu al memoridal locului. AliturAnd imaginea unuilpe care dorim si-l memorim cu u[anume, de pildi inciperile dintr-o r
sau scaunele din jurul mesei din suftrie, dim o structuri logici unui grqobiecte care, in mod obiqnuit, nu auEin comun, ficAndu-le astfei mai ufca reline orice inEiruire de informatii I
de cumpirituri sau idei principalepracticantul tehnicii locului va ref;rprin locul in care gi-a inchipuit ci e rin mod curios, cuvintul englezesc,,Jtemi) provine din grecescul .topos', I
Degi se presupune cd scrierile grarie s-au pierdut in urmi cu multe secils-au pistrat in textele romane re&I i.Hr. 9i secolul I d.Hr. (vezi pagina rafhm ci grecii au conceput gi ulterlr;instrucliuni care asigurau functionanlocului. De pildi, s-au gAndit ca loculacut persoanei care memoreazi si iEmul1i oameni gi acliuni pentru ca irresi fie mai ugor de refinut. Grecii crdmai cu seami v5.zuljoaci un rol irynSe pare ci Aristotel ar fi recunoscGrilor - cteatea de conexiuni menlebscurtS. gi logici de a stoca gi recupererreintAlni cu aceste idei mai tirziu, arelevante pentru imbuniti$rea meu
,I
rk' (cu care descriem dispozitivelee lregat de Mnemos yne, zeita greacd,G-tea deopotrivi trecutul, prezen-dea ci din ea izvorisc viafa gi crea-:a rolului siu de mami a celor Nouiira$e pentru toate formele de litera-,Mai mult, mitul spune ci muritorulhe, riul mortii, igi va pierde pentrulc- Aceste legdturi cu mitul ne duc lan vechii greci, memoria reprezentarl pierderea ei echivala cu moartea.f finuti Ia mare cinste.ne, poet grec care a triit pe la jumi-lca-al Vl-lea i.Hr., este aga-numitul[memoriei. Dupd o cuvintare linutitet, Simonide a fost inEtiinlat cd ilih intrare. De cum a iegit afard., cl5-ier toti oaspetii gi-au pierdut viafa.:rau de gisit, dar se spune cd ar fiM gi Polux, care l-au scipat pe Simo-re$e laudelor pe care poetul le adu-herea sa.) Trupurile neinsufletite alermutilate pentru a fi recunoscute de
Curu iuvrlI sA iqt erralure ;tt
familii, insi Simonide gi-a amintit unde Mdreala
gezuse fieeare mesean in timpul banche- 9i frumoasd
tului gi astfel le-a stabilit identitatea. este aceastd
Cu o singuri lovituri, Simonide de- invenlie
monstraprimulprincipiualmemoriei,cel -:;T;i:,al locului. AliturAnd imaginea unui lucru mereu utildpe care dorim si-l memorim cu un loc afitinvdfarii,anume, de pilde inciperile dintr-o casi cat ;i vie;ii-sau scaunele din jurul mesei din sufrage- Dralrxrs,rie, dim o structuri logici unui grup de 4oo I'Hn.
obiecte care, in mod obignuit, nu au nimicin comun, ficAndu-le astfel mai ugor de refinut. Pentrua reline orice ingiruire de informalii (de la nume la listede cumpirituri sau idei principale intr-o cuvAntare),
practicantul tehnicii locului va reface mental drumulprin locul in care gi-a inchipuit ci e stocati informalia.in mod curios, cuvAntul englezesc ,,topic" (subiect sau
temi) provine din grecescul ,,topos", adici loc.
Degi se presupune ci scrierile grecegti despre memo-
rie s-au pierdut in urmi cu multe secole, tehnicile descrise
s-au pistrat in textele romane redactate intre secolul
I i.Hr. gi secolul I d.Hr. (vezi pagina urmitoare). De aiciaflam ci grecii au conceput Ei ulterior dezvoltat o serie de
instrucfiuni care asigurau funclionarea fiabila a metodeilocului. De pildi, s-au gindit ci iocul ar trebui si fie cunos-cut persoanei care memoreazi gi impAnzit cu cAt maimulti oameni qi acliuni pentru ca imaginile stocate acolo
si fie mai ugor de refinut. Grecii credeau ci simlurile gi
mai cu seami vizuljoaci un rol important in memorare.
Se pare ci Aristotel ar fi recunoscut importanla asocie-
rilor - crearea de conexiuni mentale reprezentAnd calea
scurti gi logici de a stoca gi recupera o amintire. Ne vomreintAlni cu aceste idei mai tirziu, acestea fiind gi astizirelevante pentru imbunitilirea memoriei.
2L
Recommended