ANALELE A. R.TOM. XXXV. ITEM. SECT. ISTORICE.

ACADEMIA ROMANIA

No. 7.

BARBL STIRBEICA EDUCATOR

DE

N. IORGAMEMI3RU AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMAN E

Soria II. Toni. XXXV.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp., §i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1913. 33.550

Pretul 20 bani.

.

---'i -.--..

.

. .

.

..

..

. .

..

...,

-4

'

.

.

-------c----IBC'--,9---- ,

.

. '

..

......

... .. .

.

.

.

.

...

.

...

...

,.

.

.

.

..

.

.

,

,

.

.

.

II

.

.

..

.

........________

,

,

.

,

,....

_ .

.

,

.

.

.. .

.

,..Z

.

,

Analele Societiltii Academice Romane. Seria I :Tom. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Aeademiei Romane. Seria II:Tom. I X Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 0 2Tom. XI XX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2Tom. XXLDesbaterile Academiei in 1898-9 . 5

XXI.--ilfemoriile Sectiunii Istorice 6.. XXILDesbaterile Academiei in 1899-1900 6.

XXIL Memoriile Sectiunii Istorice 3._XXZI7.- U0.,lcn rile- Academiei in 1900 =1901 5,

» XXIII.-11Iemoriile Sectiunii Istorice 4» -XX/VDesbaterile Acadeiniei in 1901-2 6.

XX/ V. Memoriile Sectiunii Istorice 3 _XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50XXVL Desbaterile ACademiei in 1903-4XXVIMemoriile Sectiunii Istorice . . . _ _ .......

. XXVII.Desbaterile Academiei in 1904-5 . . . . 8.XXVILMemoriile Sectiunii Istorice 4.XXV/H.Desbaterile Academiei in 1905-6 5XXVIIIMemoritile Sectiunii Istorice G.

» XX/X.Desbaterile Aeademiei in 1906-7 6. XXIX.-111emorille Sectiunii Istorice 8

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti 1,50Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu Rosetti ,70Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calritoria lui Barbu

Stirbei in apus, de N. Iorga ,20Congresul pentru Proprietatea literara si artistica, de A. D.

Xenopol ,20Cateva farame din corespondenta lui Alexandru Voda Ghica, Domn

si Caimacam al Terii-Romanesti, de N. Iorga ,20Congresul sociologic din Londra si organizarea military a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol ,30Despre censtira in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, deRadu Rosetti 40II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti . 1,50III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti. ,60Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol ,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol ,30Traditia istorica in chestiunea originilor romane, de Dimitre Onciul. ,20Doua Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran-

silvania, de Loan Puscariu ,30Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor $i

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . ,30Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. ,30Evangheliile dela Homor si Voronet din 1473 si 1550, de I. Bogdan 1.

XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 - 5.XXX.Memoriile Sectiunii Istorice . . . , . . ........ 6.

Despre censura in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si des-fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu. ,20Notita despre monetele lui Petra Musat, de Nicolae Docan . . ; 1.Lupta intre Draculesti si Danesti, de A. D. Xenopol 1.Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubau, Vasile Damian), de Const. Giurescu ,40Inscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan 1.Documentul Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I. Bogdan 1.Indice :diabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXL Desbaterile Academiei in 1908-9 5.

» XXXL-11Iemoriile Sectiunii Istorice . . . ..... . . . . . 10.Patruzeci si doi de ani de domnie a -Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60Cum se cautau moside in Moldova la inceputul veacului XIX. ,

Condica de rafueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti 1,50

L. B,

. i

i

. -,..

-.. -

, . 5. 5.

),1

.,v .

.

-k -

. .

,

.-

- - ,.

,

. .

;41,

1

_

_

.

-

.

. . .

. . . .

. . , ......

. . ....... .

- . . ..... . . . . . .

..... . . . . . .

. . . . .

. . . . . ..... .. . . . ..... . . . . .

-. . ...... . .

. . . . .

. . . ......

.

. . . ..... . . . . .

. . . . .

. . . .

. . . . . . .

. . . . . .-

. . . . . . . . .

BARBU STIRBEI CA EDUCATORDE

N- IORGAMembru al Academiei Romi

,s'edinta dela 21 Decent rie 1912.

Oricine loan& un, rol de frunte In vieata public& lass pe urma samai mult (Meat faptele pe cari, a izbutit sa loIndeplineasca., adeseorinumai printr'o. fericita..potriVire a Imprejur&rilor si, oricuin,AliateOcrape stransa cu norocul. El lass si invateitafi,,,iRdninurt trainice,pentru cativa mai fericiti, neniurit9Arpi,,i11-este invataturi, pleacadin exemplul de energie,..ariettala disciplinata, pe care dat, darmai ales din;..1pOuraindisolubilil ,pe care a stabilit-o intre aceastaenergieli un stop mai .presus de pasiunile, de capriciile, de interresole. legitime, drepturile cele mai sfinte si de existenta''chiara 'lintel, sale trecatoare.-- In societati ca societatile modern°, si mai ales ca. acelea diptredansele in sic, rapt si n'a. putut, veni ;in, locu-iconstiinta. interesului public, rezultat6, din inclerungate sforp,ri co7mune, aSernenedi trobue, s4, se dea cat ;mai, des, await-du-so la toate irvOarele cari le ..cuprind., (Aci, data, in CQ pilvesteoamenii conducatori momentului, ...str5auctrea care fireste. seincunjura si respectul ,care4 izoleazri. impiedeca o cunoa.stere. derplina" '.a virtutilor cari) mai tarziu numai laudate, data striga-tele furioase ale patimei, si flec4ria catoniniilor

-.ware intuneca si icoana nedesavarsit4 Rpe care, o ; pptem, alma,moartea deschide 'r4pede utiei viep intregi asupra ei.sepoate face. lumina icuniontintit si a recunoasterii; Indatkce carac7tern] croit prin.. silint5, se Aesluepepte, e o itatariea faceca valoarea lui morals' s5, in curenta unei .educatii ,nationalspe mult rpregateste .si .societatea. singurk .prin ceofera mai bun .0 poate ,desayarsi. .

Anatole A. R. Tom. MV.Memoriile Seq. istorice. t.

(4

I .

. 14

.a; ,

:

14

'T.

/

. .

I.r

, '-!0 .1 q

Y. . . : AI

.

1 -a.

.,.de

. , r r .

earl fraul traditiei

invittaturi

N./or

banuelile invidiei

tainelei s,i

Aisacrificii

'care:ochilor sil mintii,

/

pcoala, cel o

.

ai

2 N. MEGA 176

De cate on recunostinta publics on mAcar pietatea de familieImbraca in materie trainica infatisarea cuiva care, supt un raportsau supt altul, a .stat mai: sus decat oamenii obisnuiti, nu e Inga-duit a privi aceasta ca un incident festiv oarecare, asupra caruiaa doua zi.chiar s'a trecut la ordinea zilei. Ci, data glorificarea pu-blica in eel mai larg inteles al cuvantului caci statuea vorbeste ainestiutorului de carte si acelui care despretueste carted nu e in-dreptatita, cei chemati a vorbi trebue sa izgoneasca din Panteonulamintirilor unul popor pe indraznetul intrus, tar, data ea e meritatkaceiasi cunoscatori, aceiasi judecatori nebanuiti trebue sa iea dinnou cuvantul ca sa arate contimporanilor, ispititi de farmocul usii-late° al unei vieti de placeri, Ca si din neamul for s'au ivit oameni.

Un om harnic a fost de sigur Barbu Dimitrie Mosteniseaceasta insusire dela tatal sau, boierul oltean Dumitrachi Bibescu,Unul &rare cei mai buni gospodari ai timpului sau si ale caruicrescatorii de vite, ale carui podgorii, cu vinuri tot ass, de.bune, casi cele vestite ale strainatatii, erau laudate de oricine. In jurul lui,la tark ca si in ,casele boiereslli din Craiova, cart, dupa datina tirn-pului, trebue sa II cuprins, in locul elegantei trandave de astazi,o intreaga lume muncitoare, el n'a vazut decal harnicia. y i atatalucru i s'a cerut si lui, copilului ce se rictica, serios i plin, parch.,de o presimtire a viitorului sau Si a raspunderii sale,; harnicie; tar-ziu, in scaunul de Domnie al terii, el 10 aducea, aminte de aceleseri de antics simplitate in can parintii ascultau pe odraslele for spu-nandu-si lectiile si lacramau de bucuria progreselor facute, si el punea,Inaintea oamenilor vremii sale aceste pilde inaltatoare.

A mers la Paris pentru invatatura si a dus acolo cativa ani ovieata pe care n'o putem judeca dupa insemnatatea diplomei ce 41-fi capatat-o. Dar in ce harnica strabatere a cartilor a petrecut acelLimp, aceasta ne-o arata elementele pastrate Inca ale hibliotecii sale,maSsivele volume frumos legate in piele bruna cu vice de aur, dupamoda veacului al XVIII-lea, si in can se cuprinde literatura clasick

color vechi i a Francezilor, la can i se impodobia spiritul, for-mat in liniile generale prin solida educatie si bunul exemplu deacaSa. Felul sau de a ceti, urmarind critic ideile .pe can i le treziaurandurile lecturilor sale, it arata notele, pline de indignare -unermicontra apasarii, alts data de iubiro pentru idealul unei umanitati

a ,

tirbei.

I.

177 BARBI' TIRBEI CA EDUCATOR.

bine oranduite, dar libere, pe cari le aflam pe marginea aprigeibrosuri de autoritarism obscurantist a lui Alexandru de Sturza (Me-moire sur l'etat actuel de l'Allemagne par M. de S., Paris 1818)si cari se rezuma in dorinta unui «guvern organizat dupa spiritulveacului».

Intors in tarn, el treat la Brasov, in zilele rele ale anului 1821,si avem scrisori ale lui pline de cele mai frumoase sentirnente defamilie. Dupa incetarea lunilor de pribegie, el lua loc, cu bucuriaacelui pe care munca in sine it indearnna rasplateste, a celuicare intelege c5, numai astfel omul, in scurta lui trecere, intra inordinea de lucruri a naturii, intre cele din urma randuri ale ad-ministratiei civile. Era, in zilele Dbmniei lui Grigore Ghicabun batran patriot si ingaduitor, a carui stapanire, noua in ce pri-veste nationalitatea stapanitorului, urma lush traditiile administratieifanariote. Tanarul intors din Parisul Restauratiei, plin Inca de amin-tirile lui Napoleon I-iu, al carui spirit de strict& si exacta admi-nistratie dainuia si in faima politica noua a regalitatii restabilite,primi Intipariri nesterse, pe cari le va fixa apoi intr'un vestit ra-port, despre egoista destrabalare si orientala zabava a obladuiriivechiului regim.

Rasboiul din 1828 aduse pe Rusi, §i ei crezura ca politica for vafolosi din fixarea intr'o Constitutie, intr'un Regularnent Organic areformelor pe cari le cereau de mult boierii marl, doritori, fats dece vedeau in Europa, de ordine stability si in Principate. Mai ardesi azi in s.uflete ceva din focul care aid, la I3ucuresti, in Iulie 1848a consumat lacom foile Regulamentului, pe care Kogalniceanu, con-ducatorul tineretului moldovean, declara ca-I priveste ca o lucrarainteleapt5, si binefacatoare. Vom fi si in sensul lui spuind ca aceastanorms politica, in care se cuprindea si atata din cumintenia lumi-nata a unui Conachi, a pregatit esential era unei mai largi liber-tati,daca nu si a unei griji mai atente pentru binele public.

Traducatorii de legislatii din aceasta era si urmasii lor, adap-tatorii, nu-si dau seams in de ajuns ce munca uriasa si cinstitase cuprinde in opera pronuntat originalel dela 1834. Trebuiaupentru aceasta, pe Tanga cateva personalitati bine intentionate sideprinse cu ideile Apusului despre ,societate, lege, puteri, tineri deo nebiruita harnicie si de o deplina cunostinta a lucrurilor. In Tara-Romaneasca nimeni nu intrunia mai mult aceste calitati decat

Legatura dintre dansul si contele. Pual Chiselev, stapan absolutsupt titlul de «presedinte-plenipotentiar al DivanurilorD Principatelor,

'3

si-1

Voda,

tirbei.

4:

4 N. I011,GA 178

se explica foarte bine fara a se atribui boierului muntean simpatiiinteresate pentru Rusia care-i putea ajuta cariera. Rus doar printendinta, general& in tara sa, de a cuprinde Rasaritul Ortodox intregIn marginile Imparatiei, Chiselev era, prin toata firea §i prin toatacre§terea sa, un glumet ucenic al lui Voltaire, dar §i unmarturisitor sinter al crezului de libertate pentru care scrisese§i lucrase veacul al XVIII-lea. Ca toti a marii seniori» nisi dinvremea sa, liberal in ideile ca §i in cheltuelile §i in apucaturilesale, el avea nevoie pentru a lucra ceva de o colaboratie serioasa,credincioask neobosita §i dezinteresata. In tirbei a gasit-o.. Ra-poartele sale de ministru, ca §i tabloul situatiei principatului mun-tean, infatisat prezidentului, o dovedesc in chip stralucit. Si, dataastazi nu e nimic mai greu decal a gasi acest ajutor de fiecareclips, care se simte totdeauna fara a se vedea vreodat'a,' data astazitalentele, fie §i cele mai dubioase, se arunca, la cel dintaiu pas,spre vitrina de unde pot fi vazute, apreciate §i cump5,rate mai bine,ce putea sa fie oare in vremea aceea cand invatatura era Inca a§a,de rara §i practica institutiilor noua a$ de stangace ?

Acest om putea de sigur sa-§i puie pe umeri Inca de atuncimantia de hermina a Domniei. N'a vrut. Simtia ca vremea lui nuvenise, adeca vremea aceea In care nu-i -mai putea fi Ingaduit sa sedea Inapoi. Ea nu zabovi Ins& mult. .0 Domnie slab& fu inlaturataprintr'o miscare revolutionara, §i aceasta aduse, ca ultim rezultatimediat, o Indoita ocupatie imediata, a Turcilor si a Ru§ilor: Lang&ei, cari 'nu fixasera un termen pentru parasirea Principatelor, tre-buia sa steadoar fiindca, nu se Intelegeau Intro sineun Domnde neamul nostru, §i anume, dup.& noua conventie, pe sapte ani,aproape fara speranta de a putea fi ales din nou.

Aceasta insemna pentru noii Domni: dupa o muncet uriasa, ovieata zdrobitcl. SA% se acopere un deficit pe care °stile straine erausa-1 crease& an de an, sa se impace conflictele intre doua. adminis-tratii militare rivale §i una civila, locals; pe care ele o priviauca subordonata bunului for plat, sa se crute susceptibilitateaunor suzerani cari priviau acuma, In era Tanzimatului, pe Domniidela Dunare ca pe «inaltii functionari» pu§i sa administrezetemporar doua «provincii privilegiate», sa se tie la o parteprimejdia unor noua uneltiri revolutionare, sand brosurile dela Parisale emigratilor circulau prin tars, §i sa se infrunte neconteniteleintrigi ale' familiilor rivale cari lucrau cu ochii atintiti ,la terminulispititor de sapte ani, acestea, numai acestea erau punctele im-

.

1

179 BARBU ySTIRBEI CA EDUCATOR. 5

puse ale programului de Domnie. Barbu Stirbei a adaus Inca peatatea puncte de reforme cari nu-i erau cerute de nimeni. Si s'aadaus, dune: revenirea sa, in 1856, si problem% intelegerii cu ,ceade-a treia ostire de ocupatie, care aducea cu dansa trufia vi §icanaadministrativa a traditiei austriece. Omul harnic le-a biruit. Si inaceasta uriava sfortare s'a consumat. Cel ce pleca, in acela§ an, spreApus muriso supt raportul politic, precum vtia ca trebue sa moara.Si el so astepta ca, omul sa urmeze in mormantul sau pe Domn,in aceeav tacere Si in aceea§ izolare, pentru care era pregatit.

II.

Un om modest. Izolat Si intr'acasta. Dati-va In laturi sa treacaboierul veacului al XVIII-lea! Pamantul nu-1 pot Gale& sacrele salepicioare: this de suptiori se suie in carats. Arnautul a pus celemai frumoase haine cusute cu aur, vi tovara§ur lui_ s'a cocotat, inacela§ costum scanteietor, in coada trasurii; Ca odinioara clientiidin Roma §i Bizant, lacomi de sportule marinimoase, ceata Tiga-nilor alearga, intetindu-se la fuga, inaintea Mariei Sale. Si la ve-derea Mariel Sale ace, trebue sa i se zica din neam in neamla vederea marelui ivlic bombastic, a lungii barbi do parada, ablanurilor scumpe, pastrate vi In mijlocul verii, toti se. dau in laturi.Iar, daca telegarii vi roatele stropesc pe smeritul timelier cu no-roiul de supt scandurile podului, el nu se supara: maririle acestei,lumi sunt astfel, hate° tara in care Voda iese in .oral cu toataovtirea pe care o are.

Omul din carats nu e Ins totdeauna asa. La movie poate sa seinvartg, intre oameni, poate sa vorbeasca romanevte, sa rad& labucurie, sa plangh la nacaz, ca alti oameni. Aici Irma, in oravul deScaun, in vederea multimii, nu se poate. Maret, tout el trace, eirio-Ion, vulgi.

Sau strecurat o suta de ani. Automobile rapezi, pentru oameni carisunt grabiti, fug cu maximul iutelii printr'un public burghez care nuprotests, fiindea vi el ar face mane tot asa. Venituri Intregi se arunca peo haina. Proprietatea rurala a unei teri se amaneteaza pentru pa-late vi primblari In strainatate in timpul cat nu e bine, nu e fru-mos sa se gaseasca un om de conditie In tars.

Pe multi aceasta vieata nu-i ruineaza numai in folosul parvenitilor,cari, In a doua generatie, vor face vi ei tot asa, vi a strainilor, de-prin§i a nu face ava,ei-i Si oboseste, ii Imbolnavevte, ii distruge.

.

.

'.

,

.

.

6 N. IORGA 180

Ce are a face? Vieata trebue dusa a0, ad pompom et ostentationem.Iertati-mi acest termen de comparatie modern. SA ne intoarcem

la educatorul nostru.Multumindu-se cu ce-i (lade& Cara, el n'a cautat niciodata sa-si

ridice situatia prin artificii cari stau la indamana oricui. Functio-narul model n'a parasit tara decal de trei ori: odata cand furtuna a-runcase peste granita Intreaga clasa, din care Ace& parte, a doua (Ara,cand era nevoie sa aseze in Paris §i sa supravegheze in cele din-tai studii pe fiii sai, cari supt aceqti ochi neadormiti, isi scriau sar-guitor caietele ce se pastreaz5, Inca si castigau la 1847 frumoaselecarti de premii pe cari le-am regasit, §i a treia oara cand prezentasa in Cara unde domnise putea fi rau interpretata si daunatoare.

In uniforma de taietura ruseasca pe care o iubia a$ de mullcreatorul celei dintai scoale militare rom6,ne§ti, on in lunga re-dingote a timpului, Domnul dela 1849 aparea totdeauna, §i

acestea erau §i gusturile Doamnei Elisaveta, o Cantacuzina dinMoldova, fare, nici un fast. Asa -1 vedeau Bucure§tenii qi tot asslocuitorii ora§elor de provincie pe cari le comet& adesea. 0pregatire oficiala-1 desgusta §i, de cats on a aflat de dansa, a luatmasuri aspre ca s'o inlature. De ce exemplu bun a fost aceastaatitudine intr'o societate unde forma protipendadei si a epigoni-lor fanariotismului nu murise, Isi poate inchipul oricine. Ea n'a ajunsinsa, precum n'a ajuns nici admirabila simplicitate de vieata a luiVoda, Cuza si a noai dinastii, pentru a distruge unul din cele maiunite vicii pe cari le-a stramutat la not Asia.

Pentru a fi respectat cineva, cand nu se incunjoara cu fastul obi§-nuit, cand nu ascunde personalitatea sa fizica sau morals, ci o in-fatieaza, oricui, n'ajunge rangul eel mai Malt. Trebue sau uncovar§itor talent, care sa farmece, sa cucereasca, sau puterea ne-biruita, Inaintea careia s'au inchinat taxa voie §i mincinosii ceimai celebri,a met rturisirii si indeplinirii permanente a ade-vdrului.

Un marturisitor de adevar in cuvinte, un faptuitor de lucruri ade-varate in rapt& a fost Voda,

Inaintea dregatorilor stricati, venali, necunoscatori de datorie, in-triganti, pentru intaia oara s'a infatkiat un om de care nu puteausa scape, fiindca-i Gaut& acasa la clan§ii, in locul indatoririlor si at

4.

,.

.

III.

Stirbei.

181 BABEL ,1143:ipT CA EDUCATOR. 7

pacatelor lor. Strabitatorul ochiu al vechiului administrator vedpaindata partea slabs, pospaiala, lipitura de ocazie, minciuna.inaintea tuturora, fara crutare, fara gandul la ce se va Intampla dupascurgerea celor capte ani, i se zicea in fats totul, oricare ar fifost situatia vinovatului, numele, inrudirile lui, oricat de dulce arfi sunat graiul de °tidal& lingucire pe buzele lui. i batjocura pu-blia. it discalifica inaintea ochilor acelora cari pan& atunci tremu-rasera de dansul.

Era vechiul sistern, bunul sistern, «oriental», data voiti, a le-gaturii directe intro om om, a controlului ratio din partea car-muitorului, a pedepsei imediate care lovecte drept in fatal si o sangera.

Adevar era ci in creatiunile acestui om. Le faces chibzuit, in-cet i sigur, fara a pierde vremea cu revenirea costisitoare in urma,cu experience cari dezorganizeaza ce a fost, fara a Intemeia in schimbo alts ordine de lucruri. Am vazut hartiile, conceptele lui, pe ma-rile coli de hartie albastra, cu atatea randuri cterse, cu atatea In-cercari oneste papa la aflarea cuvantului adevarat. Dar, cand eraodata ales, el face& impresia ca nu poate fi inlocuit cu altul. Adaa fost si in faptele sale: noua octire, total reorganizata, serviciilepublice puse pe o baza noua, justitia silita a,si face datoria, si chiaraced lege rural& in care, data teoria teranului «arendas» pe pa-mantul stramocilor sai e nenorocita si pernicioasa, se recunosc vede-rile reale ale unui om ce traise totdeauna in contact cu pamantulci nu judeca dupa pareri de imprumut.

IV.

Realistul acesta, in fapte, a fost si un idealist, in tendinte.Cele doua concepte nu se exclud. Idealistul poate sa ramaie nu-

mai un romantic, un visator, un prevazator poate, lipsescacele Insusiri de vedere neteda a timpului sau, de gacire a mijloa-celor potrivite, de onestitate personals, prin care toate energiilesa-i fie lasate libere pentru binele public, ci de hotarire intr'o ne-crutatoare munca. Dar realistul nu poate avea o valoare morals,chiar cand opere intregi iese din mama lui dibace, decat atunci candeste in sufletul lui ceva care intrece ci cele mai insemnate dinoperele indeplinite. Acest element trebue sa fie mai presus ci deorice grip, privitoare la persoana, la partidul, la clasa din care faceparte creatorul de realitati. El nu poate privi decat umanitatea

ci

data -i

.

ci

ci,

Qi

8 N. IORGA 182

in randul intaiu, partea cea mai stumps dintr'insa pentru oricinesimte cum trebue: tara si neamul.

Inca de pe vremea °and Mora in dregatorii inferioare, se vedein silintile lui Stirbei e mai mult decat dorinta de a-si face dato-ria, decat ravna de a trece dincolo de dansa, ravna, care se in-talneste si la atatia «arivisti» : ca si Dinicu Golescu, din alt5, gene-ratie, el a vazut teri straine doreste ca si a lui sa fie ca danselein buna randueala, in ordinea culturala si politica. Si, mai mult cleatDinicu, el stie ca pentru aceasta se asteapta neaparat fapta fiecaruia.Si el o da pe a lui, hotarindu-se a nu cunoaste in vieata, pe lamadatoriile fats de familia sa, o alta chemare.

Colaborator de capetenie al Regulamentului Organic, el nu facegreseala atatora de a se inchide in opera sa. idealul, atat de de-partat incat niciodata nu se poate ajunge pe deplin, fiindca nici nue treat ca sa fie ajuns, ci ca sa intretie pe drumuri drepte energiasocietatilor umane, 11 face sa priveasca tot inainte. Cand chestiuneaUnirii e puss de cugetatori politici tineri, el isi aduce aminte ca afost vorba de dansa si In discutiile, prezidate de Rusi, dela 1830,si cauza unei singure Romanii afla intr'insul un sprijinitor. Ca siGrigore Ghica, vecinul sau din Moldova, el s'a declarat pentruUnire, stiind bine, ca si acesta, ca viitorul lui se inchide prin con-topirea celor doua Principate.

Si, data, in cursul Domniei, tulburate de particle personale, a luiVoda Cuza, pe care 1-a combatut, el putea sa mai pastreze oultima iluzie, asezarea pe tronul Romaniei a Dinastiei noua erafacuta s'o inlature. Si, totus, cu gandul la acelas stop ultim, su-perior tuturor infrangerilor si suferiritilor noastre, el faces a douazidupa intrarea in tars a principelui strain declaratia nobila eatot ce e onest si loial in Romania trebue sa se adune in jurulnoului stapanitor. Si el adaugia, dupa obiceiul lui, la euvant fapta,punand in serviciul lui Carol I-iu pe toti fiii sai.

* *

Din amintirea acestor lucruri si din interpretarea for moral& noualegeneratii au de invatat ce poate in once societate omeneasca, si maiales inteuna care tinde supt toate raporturile catre forme superi-oare: harnicia, modestia, iubirea de adevar si idealismul, devotatpatriei si natiunii.

rl

t

J.*

,

ca

ANEXE(Insemnari pe cartea lui Alexandru Sturza.)

Quelle est cette autorite qui emane de la loi. Serait-ce le despotismepapal et, si vous voulez, patriarcal ?

Ce n'est pas la doctrine ni des Puffendorff, ni des Rousseau (la science dudroit proclanne le droit du plus fort).

,(In carte: Peut-on se flatter du retour d'un meilleur ordre de choses; etsurtout a-t-on le droit d'attendre que la paix et la concorde soient retabliesdans le systeme politique et social ?) Et pourqui non ?

(La cererea «reformei radicale» a educatiei:)II y a une autre, beaucoup plusurgente, et que l'Europe entiere invoque.

(La locul in care se cere «supresiunea privilegiilor academice», medievale§i nepotrivite :) probablement avec le grand nombre des droits que lespeuples d'Allemagne ont acquis dans ces derniers temps : Nous exceptonsceux de Baviere, de, Weimar, etc.

(La fixarea cursului de studii dupe, vocalic;) neuf, dix et douze ans commeen Autriche.

(Unde se cer urmariri contra studentilor in Iena.) Il y a la de quoi exercerson talent, M-e Marchangg. Ce pasage offre a la Burschenschaft une plainteen calomnie.

(Unde se cere a nu alege profesorii pe ceilalti, cari nu aleg superiori, cisb, aleaga guvernul «al carui interes nu e al indivizilor» :) mais celui desflatteurs.

(Unde e vorba de Institutul germanic, care ar lucra, asupra Academiilor:)comme l'esprit de la dike germanique sur les peuples d'Allemagne.

(Unde e vorba de libertatea presei degenerate si de «auspiciile unei buneeducatii»): it fallait dire d'un gouvernement organise d'apres l'esprit du siècle.

(P. 55.) Et les journaux allemands prechent-ils le mensonge, l'immoralite,l'impiete? Pauvre «Allgemeine Zeitung», eatriote», «Oppositionsblatt», (intext se spunea ca ziarele trebue supraveghiate).

(Unde se critic& libertatea presei:) Ce genre d'existence cause-t-il du mau

,

,

. . .

. .

.

. .

10 N. IORGA 184

aux gouvernements d'Angleterre et des );tats Unis, renverse jusqu'apresent les autels, le pouvoir, la constitution du pays ?

(Mai departe:) On voit que l'auteur se trouve engage en service.(La locul despre guerre de plume»:) elle est plus excusable que le

guerre a feu.(La: scandalurile libertatii stint incompatibile cu federatia de State:) J'en

conviens, mais c'est pourquoi on crie a la reforme, a la reorganisation del'Allemagne.

(La: legea trebue sa tuteleze scrisul:) Il n'y a pas de liberte la oil les gou-vernements puissent contrefaire la voix du peuple.

(La: situatia Germaniei e alarmanta:) C'est l'arbre qui a porte son fruit.(Mai departe:) L'education publique doit etre relative aux institutions du

pays: on ne traite jamais les institutions d'apres reducation, mais bien re-ducation d'apres les institutions.

L'Angleterre existe encore apres le bouleversement des droits existants.(La: tete§ plus desoeuvrees qu'immorales). Ceux qui prechent les doctrines

liberales en Allemagne sont des professeurs et meme des employes du gou-vernement: ils ne sont done pas desoeuvres. Quaint a la (rupt).

(La cererea «reforrinei educatiei».) II ne s'agit toujours que de l'education;la reforme du systeme de gouvernement n'y est pour rien.

(La cererea de cenzura.) II n'y a pas de liberte la oit le pouvoir executif adans ses mains la fabrique journaliere des raisonnements et des faits.

(La «gouffres de la revolution»:) La revolution est finie sans retour: lespeuples en out profite; c'est le tour maintenant des gouvernemens.

(La cererea de oprire in cursuri si scrieri a lucrarilor contra religiei siguvernului :) Contre le gouvernement: c'est le principe essentiel.

(Legat cu «Memoire sur l'etat actuel de la civilisation dans la Grece. parCoray; 1803).

a-t-il

t

I

Ir

i.

r

r j

Analele Academiei Romane. L. B.

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sulu. -,20Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2.-

Negru Voda si epOca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . -50Criminalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu ,30Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionists si separatist", de A. D. Xenopol ,50Tom. XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-

XXXII- Meinoriile Sectiunii Istorice 14.-Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile 'noastre dupd corespon-

dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RadiiRosetti .

1,60- IV.

.Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti . . . . . ..... . . . 2,_.Despre elementele cronologice in,documentele romanesti, de N.

Docan -,50Partidele politico in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

de A. D. Xenopol -,00Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan 1,20Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.

I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu R o s e t t i . . . . . .._ ..... 1,60Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si Velisco

Costin, de I. Tanoviceanu . . ...... -,50Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Ncisturel . ..... . . . -,50Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II.

Dupa 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti 1,50Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . -,70«Doainna lui Ieremia Vodfi», de N. Iorga 1.-Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol -,20Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . -,20Tara Severinului sau Oltenia, do Dr. At. M. Marieneseu, -,50

XXXIIL- Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-XXXIIL-Mentoriile Sectiunii Istorice 12.-

Francisc Rakoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romanii, de N. lorga -,40

Un calator italian in Turcia si MoldoVa in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga . . . . . ....... . -,30

,Doug documente privitoare la Revolta boierilor din tam Fagara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1510,de loan, Pitscaritt -,20

Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. Iorga 1.-Maya note despre cronicele sr traditia noastra istorica, de

N. lorga -,20Alte larnuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. lorga ...... . . -,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . -,30Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.-Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza.-- I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 -,40II. Anul 1856 1,20

III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti. 1,60

V. Anul 1858. Cain din Moldova a domnilor Ste-fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.-

Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca(influente si conflicte), de N. Iorga -,20

Muntii Taman si Tamasel, de roan Puscariu . .. . . ..... -,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasin M. Marieneseu 1.-

. . . . .......

. .

o

.

,

- -

,1 "

--:

1,

. . . .

.

--4., . - 1

:. .,___

----,'

- ,

I

. . ......... ....

.

.

--

. . . . . . .....

. . . .

. . . ..... . . . . . .

. . . . . . .

. . .

. . . . . .

. . . .

....... . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

.

. . . ....... . . . . . . .

. . . .

Ana tele Academiei Romane.Torn. XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911--1912

X X . 7 1 7 V . Memoriile Sectiunii Istorice. . ....... . . . - . 20.Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga -,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresi in istoriarenasterii Romaniei, de Dintitrie A. Sturdza. ;

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi . . . 1.VII. Anul 1858 Caimacainia din Valahia a doinnilor

Emanoil Baleanu, loan Manu si Joan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra A dunk.-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasch intre anii 184 -1843,de loan C. Filitti . . .

bisericii......... . . . . . . 1.

Contributii la istoria noastre : I. Despre Man: ;UreaNeamtului. II. Balinesti, de N. lorga . . . . . . . . . . --,40

O scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan.. ,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile prime; campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Ikirvan 5,Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9;21 Octomvrie 1857, de Dina.trie A. Sturdza, I ,80-- II ,40

III.. . ..... . . . . . . ........... ,70Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. Iorga ,60Politica Austriei feta de Unire. -- I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga ..... . . . . . . . ,30Un outer roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,

de N. Iorga ,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. Sturdza 2..

Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Katinderu . . . . ,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga ,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu ,20Un manifest romanesc tiparit en litere latine al Imparatului

I.Leopold I din anul 1701, de Ursu ....... . ,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787-1791, de N. Docan 1,20XXXV.Desbaterile Academiei in 1912-1913 (Sub preset).XXXVMemoriile Sectiunii Istorice. (Sub preset).

Plangerea lui Joan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor straini,20in Moldova, de N. Iorga

Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-rabia in cele dintai decenii dupa anexare, de N. lorga . . . . 1.

Cateva stiri noud privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . ,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga . . . . li ,50Doua plangeri ale episcopului de Minnie Galaction, de N. Iorga. ,20Versuri noua ale lui Ienachita Vacarescu, de .A lorga 20

L. B.

Inst. de Arte Grafice (CAROL GOBL, S-sor I. St. Rasidestu.

4.--

. . . . . . . ....... . . .

. . . . . . . . . . .......

Irso

. . .

. ............ . . . .

. . . . .... . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . ............... . .

. . . .

. . .... . . . . .

.

. . . .

.

. . . . . .

. . . . .

. . . ...... . . . . . . . . . . . .

. . . .