BULETINUL BULETINUL BULETINUL BULETINUL

COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ DIN SENATUL ROMÂNIEI

mai 2009

I. ACTIVITATE LEGISLATIVĂ II. ACTIVITATE DIPLOMATICĂ III. RELAŢII INTERNAŢIONALE IV. ALOCUŢIUNI

____________________________________________________________________________

Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de Serviciul de analiză şi sinteză din cadrul D.G.R.P.E. şi staff-ul Comisiei pentru politică externă

SUMAR:

I. ACTIVITATE LEGISLATIVĂ I.1. Agenda legislativă

I.2. Avizarea acţiunilor de relaţii externe ale Senatului

I.3. Diverse

II. ACTIVITATE DIPLOMATICĂ 7 mai - Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus Corlăţean, vicepreşedintele Comisiei, domnul Viorel Badea şi senatorii Raymond Luca şi Georgică Severin s-au întâlnit cu delegaţia Comitetului pentru Integrare Europeană a Radei Supreme din Ucraina, condusă de preşedintele Boris Tarasiuk;

13 mai - Vicepreşedintele Comisiei pentru Politică Externă, domnul Viorel Badea, a avut o întrevederea cu reprezentanţi ai Comisiei pentru relaţii externe şi maghiarii din afara graniţelor din Adunarea Naţională a Republicii Ungare;

19 mai - Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus Corlăţean, vicepreşedintele Comisiei, domnul Viorel Badea, secretarul Comisiei, domnul Radu Cătălin Mardare şi senatorii Tiberiu

Prodan şi Georgică Severin s-au întâlnit cu delegaţia parlamentară canadiană condusă de domnul Noel Kinsella, Preşedintele Senatului Canadian;

20 mai - Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus Corlăţean s-a întâlnit cu Excelenţa Sa domnul ambasador

Charalampos Christopoulos, reprezentantul special al Preşedinţiei elene în exerciţiu a OSCE, pentru conflicte prelungite;

25 mai - Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus Corlăţean, l-a primit pe prim-vicepreşedintele Parlamentului suedez,

domnul Jan Bjőrkman precum şi pe vicepreşedintele grupului de prietenie parlamentar, aflaţi într-o vizită oficială în România;

29 mai 2009 - Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus Corlăţean a avut o întrevedere cu Excelenţa Sa Dl. Ljupco

Arsovski, ambasadorul Republicii Macedonia acreditat la Bucureşti;

25 mai - Secretarul Comisiei pentru politică externă, domnul Cătălin Radu Mardare a primit vizita delegaţiei Centrului pentru Studiul Lumii Contemporane din China

III. RELAŢII INTERNAŢIONALE

12, 13 mai - Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, domnul Titus Corlăţean s-a întâlnit la Atena, cu domnul Krinio

Kanellopoulou, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi afaceri externe din Parlamentul Elen;

14 mai - Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, domnul Titus Corlăţean a participat la Chişinău, la conferinţa internaţională „Mobilitatea forţei de muncă între Uniunea Europeană şi Republica Moldova: provocări şi perspective”.

IV. ALOCUŢIUNI

5 mai - Alocuţiunea domnului Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, la reuniunea aniversară a 60 de ani de la înfiinţarea Consiliului Europei;

8 mai – Alocuţiunea domnului Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, la reuniunea Comitetului

Parlamentar al Iniţiativei Central Europene - Dimensiunea

Parlamentară.

CAP. I Agenda legislativă

5 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Staff: Andi Cristea – Expert Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză Invitaţi: Natalia Intotero, Secretar de Stat pentru relaţii interinstituţionale MAE, Cornel Vişoiu – director Direcţia Relaţii Consulare MAE

PL 121/ 2009 Proiect de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

S-a decis trimiterea

unei adrese către

Biroul Permanent al

Senatului, prin care se

solicită sesizarea

comisiei pe fond

pentru adoptarea unui

raport şi prelungirea

termenului pentru

finalizarea raportului

menţionat.

PL 119/ 2009 Proiect de lege privind modificarea articolului 1 din Legea nr. 476/2002 pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la Fondul de Cooperare al Iniţiativei Central Europene

Aviz favorabil

12 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Staff: Andi Cristea – Expert Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant

DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză Invitaţi: Tudor Panţâru, Deputat L 121/ 2009 Proiect de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 36/2009, pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

A avut loc o primă

dezbatere privind

Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr.

36/2009, cu formulare

de amendamente la

text.

19 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Invitaţi: Cristina Morariu, director Direcţia Drept Comunitar, Ministerul Afacerilor Externe; Dan Maxim, director general adjunct Direcţia Afaceri Europene, Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de afaceri. Staff: Andi Cristea – Expert Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză

L 121/ 2009 Proiect de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

O primă dezbatere pe

marginea proiectului

de raport

L 173/ 2008 Proiect de lege privind ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la 12 decembrie 2006, de amendare a Acordului de cooperare economico-comercială dintre între Guvernul României şi Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima, la

Raport de admitere,

fără amendamente

16 mai 1994

21 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Staff: Andi Cristea – Expert Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză L 121/ 2009 Proiect de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

Dezbatere pe marginea

celor două versiuni

adoptate la nivel de

principiu prin vot

indicativ, urmând ca

decizia finală privind

versiunea care va fi

asumată să fie luată în

şedinţa de miercuri, 27

mai a.c.

27 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Invitaţi: Alina Bica, secretar de stat Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor cetăţeneşti; V. Pătuleanu, consilier Ministerul Administraţiei şi Internelor Staff: Andi Cristea – Expert Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză PL 121/ 2009 Proiect de lege pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru

Membrii Comisiei

pentru politică externă

au adoptat, în

modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

unanimitate, raport

favorabil cu

amendamente.

CAP. II Avizarea acţiunilor de relaţii externe

5 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Staff: Andi Cristea – Consilier Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Participarea la

reuniunea Comisiei pentru afaceri politice (Astana, Kazahstan, 26-27 mai 2009) şi la reuniunea Comisiei Permanente (Ljubljana, 29 mai 2009) ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Vizita la Paris a delegaţiei Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO (12-15 mai 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum intern privind organizarea de către Comisia pentru politică externă a Senatului şi Comisia pentru afaceri europene, a unui seminar pe tema absorbţiei fondurilor europene (Bucureşti, 17-20 iunie 2009)

Aviz favorabil

12 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Staff: Andi Cristea – Consilier Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Participarea la

cea de-a XXXV-a Sesiune plenară a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), (Paris, 2-6 iulie 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Participarea la Conferinţa economică a Adunării Parlamentare a OSCE cu tema „Criza financiară mondială” (Dublin, 27-29 mai 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DAE: Vizita de studiu cu tema „Spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie: probleme şi provocări pentru Parlamentul European şi parlamentele naţionale”, destinată funcţionarilor din parlamentele naţionale, organizată de Parlamentul European (Bruxelles, 27-28 mai 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Organizarea vizitei oficiale în România a delegaţiei Comisiei pentru economie, investiţii şi construcţii din Parlamentul Republicii Irak, (31 mai - 1 iunie 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Participarea la reuniunea Comisiei pentru afaceri politice (Paris, 26 mai 2009) şi la reuniunea Comisiei Permanente (Ljubljana, 29 mai

Aviz favorabil

2009) ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

21 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Staff: Andi Cristea – Consilier Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Vizita oficială în

România a delegaţiei Senatului Regatului Thailandei, condusă de domnul Prasobsook Boondech, preşedintele Senatului (14-17 iunie 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DAE: Participarea la cea de a LVI-a Sesiune Plenară a Adunării Uniunii Europei Occidentale (Paris, 2-4 iunie 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Participarea la cel de-al 16-lea Turneu Interparlamentar European de Tenis (Mostar, Bosnia şi Herţegovina12-14 iunie 2009)

Aviz favorabil

27 mai 2009

Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean – preşedinte; dl. senator Viorel-Riceard Badea – vicepreşedinte, dl. senator Radu Cătălin Mardare – secretar; dl. senator Marko Bela, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Crin Antonescu, dl. senator Miron Mitrea, dl. senator Tiberiu Prodan, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Mihai Stănişoara, membri ai Comisiei Staff: Andi Cristea – Consilier Comisie, Irina-Mariana Anghel – Consultant DGRPE, Serviciul analiză şi sinteză XXIV/ 2009 Memorandum DRBE: Avizarea a două Aviz favorabil

acţiuni oficiale organizate de Senatul României, cu ocazia celebrării în anul 2009 a 60 de ani de relaţii diplomatice între România şi Republica Populară Chineză

XXIV/ 2009 Notă DAE: Participarea la acţiuni externe organizate de Republica Ungară cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la căderea „Cortinei de fier” (27 iunie 2007)

Aviz favorabil

Cu recomandarea ca

la aceste acţiuni

reprezentarea din

partea Senatului să fie

la nivel înalt

(preşedintele

Senatului, dacă îi

permite agenda).

Potrivit informaţiilor

furnizate de către

Ambasada României

la Budapesta,

reprezentarea statelor

participante la aceste

acţiuni va fi una la

nivel înalt (şefi de stat,

prim-

miniştri,preşedinţi ai

parlamentelor

naţionale).

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Participarea la reuniunea Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate şi familie a Adunării parlamentare a Consiliului Europei (Londra, 11-12 iunie 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DAE: Vizita de studiu cu tema Procedura de codecizie în practică şi implicaţiile în procesul naţional de examinare parlamentară (scrutinity), destinată funcţionarilor din parlamentele

Aviz favorabil

naţionale implicaţi în procesul de scrutinity, organizată de Parlamentul European (Bruxelles, 11-12 iunie 2009)

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Participarea doamnei senator Anca-Daniela Boagiu, vicepreşedinte al Senatului, preşedinta Grupului parlamentar de prietenie România-Germania şi a domnului senator Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, la Conferinţa cu tema „Parlamentarismul în Europa unită – O comparaţie între România şi Germania” (Berlin, 17 iunie 2009) şi Vizita în landurile Renania de Nord –Westfalia şi Hessa a doamnei senator Anca-Daniela Boagiu, vicepreşedinte al Senatului (Dusseldorf şi Wiesbaden, 18 iunie 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Vizita oficială în Republica Polonă a delegaţiei Comisiei pentru politică externă a Senatului (Varşovia, 15-16 iunie 2009)

Aviz favorabil

XXIV/ 2009 Memorandum DGRPE: Aprobarea expresă a participării d-nei Mihaela Drăghici, consilier parlamentar şi secretar tehnic al delegaţiei, din partea Senatului, la lucrările părţii a treia a sesiunii ordinare a Adunării parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 22-26 iunie 2009)

Aviz favorabil

II. ACTIVITATE DIPLOMATICĂ Preşedintele Comisiei pentru politică externă domnul Titus

Corlăţean s-a întâlnit joi, 7 mai, cu delegaţia Comitetului pentru Integrare Europeană a Radei Supreme din Ucraina, condusă de preşedintele Boris

Tarasiuk. Din partea Comisiei pentru politică externă a Senatului României au mai participat vicepreşedintele Viorel Badea şi senatorii Raymond Luca şi Georgică Severin.

În cadrul întâlnirii au fost purtate discuţii referitoare la relaţia bilaterală dintre cele două ţări, punându-se accentul

pe proiecte noi de cooperare pe linie parlamentară, cei doi preşedinţi susţinând o intensificare a dialogului interparlamentar româno-ucrainean. Titus Corlăţean şi Boris Tarasiuk au abordat posibilitatea încheierii unui proiect de protocol de cooperare între Parlamentul Român şi Rada Supremă de la Kiev, dat fiind că un astfel de mecanism de cooperare la nivel parlamentar nu există.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat a reiterat poziţia României privind sprijinul politic acordat Ucrainei pentru realizarea obiectivelor politice strategice majore ale acestui stat - aderarea la UE şi NATO.

Un alt punct pe agenda discuţiilor a fost reprezentat de lansarea Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, precum şi de situaţia din spaţiul estic şi evoluţiile din Republica Moldova.

În acest context, s-a apreciat că relansarea contactelor la nivelul politic, inclusiv parlamentar, va facilita abordarea unei game largi de probleme de interes bilateral, cu ar fi problematica minorităţilor naţionale din cele două ţări, cooperarea transfrontalieră, inclusiv în domeniul mediului etc.

*

13 mai

Vicepreşedintele Comisiei pentru Politică Externă, domnul senator Viorel Badea, a avut o întrevederea cu reprezentanţi ai Comisiei pentru relaţii externe şi maghiarii din afara graniţelor din Adunarea Naţională a Republicii Ungare.

În cadrul acesteia, discuţiile s-au axat pe următoarele tematici:

− relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Ungară, în special ca urmare a semnării Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre guvernele celor două ţări, în anul 2002;

− expunerea priorităţilor politicii externe a celor două ţări, dintre care se pot enumera: proiectul Nabucco, ce urmează a fi discutat, pe larg, într-o conferinţă ulterioară, la solicitarea părţii ungare.

În ceea ce priveşte reprezentarea

minorităţilor româneşti în Parlamentul Republicii Ungare, a fost exprimată intenţia omologilor ungari de soluţionare grabnică a acesteia.

− colaborarea în cadrul organismelor internaţionale – o dată cu preluarea Preşedinţiei ungare a Consiliului UE, în anul 2011, reprezentanţii maghiari şi-au declarat deschiderea pentru cooptarea în echipa coordonatoare a unui diplomat român şi au propus să fie făcută nominalizarea persoanei respective.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus

Corlăţean s-a întâlnit marţi, 19 mai, cu delegaţia parlamentară canadiană condusă de domnul Noel Kinsella, Preşedintele Senatului Canadian.

Din partea Comisiei Senatului român pentru politică externă au mai participat vicepreşedintele Viorel Badea, Radu Cătălin Mardare,

secretarul comisiei, precum şi senatorii Tiberiu Prodan şi Georgică

Severin.

În cadrul întrevederii a fost analizat stadiul relaţiilor bilaterale, în contextul aniversării a 90 ani de relaţii diplomatice neîntrerupte dintre România şi Canada. În acest context, cei doi demnitari au evidenţiat relaţiile excelente dintre cele două state, precum şi dorinţa reciprocă de a le dezvolta în continuare, atât în plan politic, cât şi în ce priveşte cooperarea sectorială în domenii de interes comun, în mod prioritar cel economic.

Cei doi interlocutori au susţinut necesitatea consolidării parteneriatului trans-atlantic, dat fiind că cele două părţi împărtăşesc aceleaşi valori democratice.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat a reiterat interesul României faţă de eliminarea vizelor necesare cetăţenilor săi pentru Canada, care să respecte un necesar tratament nediscriminatoriu în raport cu toţi cetăţenii UE. Un alt punct pe agenda discuţiilor a fost reprezentat de prezenţa militară comună a celor două state, în cadrul NATO, din teatrele de operaţiuni din Afganistan.

În finalul întâlnirii, domnul Noel Kinsella, Preşedintele Senatului Canadian a adresat invitaţia preşedintelui şi membrilor Comisiei pentru politică externă de a efectua o vizită oficială pe linie parlamentară în Canada, care să permită consolidarea relaţiilor româno-canadiene.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus

Corlăţean s-a întâlnit miercuri, 20

mai, cu Excelenţa Sa domnul ambasador Charalampos

Christopoulos, reprezentantul special al Preşedinţiei elene în exerciţiu a OSCE pentru conflicte prelungite.

În cadrul întrevederii, cei doi demnitari au făcut schimb de opinii

despre situaţia post-alegeri din Republica Moldova şi au analizat situaţia conflictelor prelungite din Transnistria şi Georgia.

Domnul Titus Corlăţean a subliniat necesitatea sprijinirii aspiraţiilor europene ale cetăţenilor Republicii Moldova, familia europeană reprezentată de UE, OSCE şi Consiliul Europei având obligaţia de a impune respectarea standardelor democratice de tip european şi de a cere guvernului de la Chişinău eliminarea măsurii abuzive de introducere a vizelor pentru cetăţenii români.

În discuţiile avute domnul Charalampos Christopoulos a reafirmat poziţia oficială a OSCE ca negocierile pe problema transnistreană să se desfăşoare în formatul oficial recunoscut de „5 plus 2”, punct de vedere împărtăşit de senatorul Titus Corlăţean.

La finalul discuţiilor cei doi demnitari şi-au declarat disponibilitatea pentru continuarea unor asemenea întâlniri de diplomaţie parlamentară.

*

Luni, 25 mai, preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus Corlăţean, l-a primit pe prim-vicepreşedintele Parlamentului suedez, domnul Jan Bjőrkman precum şi pe vicepreşedintele grupului de prietenie parlamentar, aflaţi într-o vizită oficială în România.

În cadrul discuţiilor a fost analizat stadiul relaţiilor bilaterale, inclusiv pe linie parlamentară, dintre cele două state, cu acest prilej fiind abordate şi aspecte legate de situaţia politică şi economico-financiară actuală.

Un subiect important al întâlnirii a fost constituit de priorităţile viitoarei preşedinţii rotative a Uniunii Europene asigurate de Suedia în cel de-al doilea semestru al acestui an. Cei doi demnitari au fost de acord să menţină o strânsă legătură, inclusiv în plan parlamentar, pe perioada preşedinţiei suedeze. Pe agenda discuţiilor au mai figurat alegerile europene din 7 iunie, alegerile prezidenţiale din România de la sfârşitul lui 2009, precum şi situaţia din Republica Moldova.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, domnul Titus Corlăţean a avut vineri, 29 mai, o întrevedere cu Excelenţa Sa Dl. Ljupco Arsovski, ambasadorul Republicii Macedonia acreditat la Bucureşti.

Primirea a avut drept obiectiv pregătirea apropiatei vizite a delegaţiei Comisiei pentru politică externă din cadrul Parlamentului de la Skopje, organizată la invitaţia preşedintelui Comisiei pentru politică externă din

Senatul României, şi care se va desfăşura în perioada 29 iunie - 1 iulie 2009 la Bucureşti.

Au mai fost abordate o serie de subiecte legate de cooperarea bilaterală, regională, continuarea proceselor de integrare europeană şi euro-atlantică în Balcani.

*

Luni, 25 mai, Secretarul Comisiei pentru politică externă, domnul Cătălin Radu Mardare a primit vizita delegaţiei Centrului pentru Studiul Lumii Contemporane din China.

La întâlnire au mai participat Anne Jugănaru, director executiv al Institutului Social Democrat „Ovidiu Şincai ” (ISD), Radu Podgorean, fost preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Andi

Cristea, consilier al preşedintelui Comisiei pentru politică externă din Senat şi Tiugea George-Vadim, Şef ul Departamentului de Relaţii Internaţionale al ISD.

În cadrul discuţiilor a fost analizat stadiul relaţiilor bilaterale, cu acest prilej fiind abordate şi aspecte legate de situaţia politică şi economico-financiară actuală, în condiţiile în care Republica Populară Chineză este singurul stat care va înregistra în acest an o nouă creştere economică.

Domnul senator Mardare a prezentat contextul politic intern şi european actual, alegerile europene din 7 iunie şi alegerile prezidenţiale din România de la sfârşitul acestui an fiind alte subiecte discutate în timpul întrevederii.

În finalul vizitei la Comisia pentru politică externă din Senat, oaspeţii chinezi au făcut un tur de prezentare al sălii de plen şi al clădirii Palatului Parlamentului.

III. RELAŢII INTERNAŢIONALE

Informare privind vizita de lucru în Republica Elena a domnului

Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă

Între 12 şi 13 mai 2009, domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, a efectuat o vizită în

Republica Elenă, la invitaţia doamnei Krinio Kanellopulu, preşedinte al Comisiei pentru apărare şi politică externă din Parlamentul Elen.

Programul vizitei a cuprins o rundă de discuţii în plenul comisiei menţionate, cu participarea unor parlamentari din partea tuturor partidelor politice reprezentate în parlament.

Separat, domnul Corlăţean a fost primit de vicepreşedintele Parlamentului Elen, domnul Anastasios Nerantzis (deputat Noua Democraţie) şi s-a întâlnit cu doamna Louka Katseli (deputat PASOK), vicepreşedinte al grupului de prietenie eleno-român din Parlamentul Elen.

În acest context, au fost abordate aspecte privind relaţiile bilaterale româno-elene, elemente de interes comun în regiunea Balcanilor şi cooperarea în cadrul UE şi NATO.

În deschiderea discuţiilor în plen, interlocutorii au evidenţiat excelente relaţii bilaterale dintre cele două state bazate pe cooperarea tradiţională şi exprimate prin multitudinea de vizite reciproce la nivel înalt, volumul mare al schimburilor comerciale şi interesele comune în regiunea Balcanilor şi a Mării Negre.

Preşedintele Titus Corlăţean şi partea elenă au evocat sprijinul acordat de Grecia în demersurile de aderare a României în UE şi NATO, precum şi rolul pe care cele două state îl au în dezvoltarea şi consolidarea stabilităţii în regiunea Balcanilor. De asemenea, s-a subliniat oportunitatea consolidării cooperării în special în domeniu economic, cu prioritate în sectorul turistic.

Titus Corlăţean a evocat episoade comune din istoria celor două ţări, care constituie o bază a dezvoltării relaţiilor bilaterale în toate domeniile. A evidenţiat că una din coordonatele majore ale cooperării este reprezentată de cooperarea în plan parlamentar, complementară celei guvernamentale. În acest context, a punctat reprezentarea în Parlamentul României a comunităţii elene din România.

În perioada imediat următoare se are în vedere intensificarea contactelor bilaterale la nivel parlamentar, prin vizitele pe care le vor întreprinde în România domnul Dimitris Sioufas, preşedinte al Parlamentului Elen şi reprezentanţi ai grupului de prietenie eleno-român din Parlamentul Elen.

În plan politic, cele două părţi au subliniat interesul comun şi sprijinul pentru continuarea procesului de integrare euro-atlantică a ţărilor din Balcanii de Vest, al cărui succes este o condiţie esenţială pentru stabilitatea întregii regiuni.

Doamna Louka Katseli a menţionat faptul că la 22 mai 2009 va avea loc înfrăţirea oraşelor Brăila şi Argostoli, insula Kefanolia.

Din punct de vedere politic România şi Grecia au capacitatea de a acţiona coordonat şi de a juca un rol important în sprijinirea statelor din regiunea Balcanilor de Vest în procesul de aderare la instituţiile euro-atlantice şi în relansarea din punct de vedere economic a ţărilor din bazinul Mării Negre în actualele condiţii create de criza economico-financiară. Titus Corlăţean a menţionat că şi economia românească resimte efectele recesiunii economice internaţionale, însă acestea sunt diminuate de măsurile anticriză adoptate de guvern.

Ca parte a demersurilor de identificare a unor soluţii viabile, autorităţile elene şi-au anunţat intenția de o organiza, în cursul lunii septembrie 2009, la Atena, un forum pe tema migraţiei. De asemenea, a fost subliniată oportunitatea intensificării contactelor la nivelul instituţiilor de învăţământ superior şi în domeniul cercetării.

Domnul Titus Corlăţean a subliniat necesitatea continuării procesului de integrare în Uniunea Europeană şi NATO a ţărilor din Balcanii de Vest, aspect care reprezintă o prioritate strategică pentru România. Ţara noastră sprijină găsirea unei soluţii cu respectarea principiului bunei vecinătăţi, în privinţa „diferendului numelui” existent între Republica Elenă şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM).

Un punct de pe agenda discuţiilor l-a reprezentat şi situaţia din Republica Moldova, preşedintele Corlăţean insistând asupra necesităţii ca UE să aibă o poziţie unitară şi fermă în acelaşi timp faţă de conduita nedemocratică şi încălcarea standardelor europene în materia drepturilor fundamentale de către actuala putere de la Chişinău. În acelaşi timp, a pledat pentru ca familia europeană să păstreze o reală deschidere pentru accelerarea procesului de apropiere a Republicii Moldova de UE, în condiţiile respectării criteriilor de aderare şi a standardelor democratice.

În final, a fost adresată preşedintei Comisiei pentru apărare şi politică externă din Parlamentul Elen invitaţia de a efectua o vizită oficială în România, invitaţie care a fost acceptată.

Concluzionând, se poate considera că vizita efectuată de preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, a fost un succes, atât din perspectiva relaţiilor bilaterale româno-elene, cât şi în plan multilateral, inclusiv la nivel parlamentar.

Red. Andi Cristea - Comisia pentru politică externă

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, domnul Titus Corlăţean a participat joi, 14 mai, la Chişinău, la conferinţa internaţională „Mobilitatea forţei de muncă între Uniunea Europeană şi Republica Moldova: provocări şi perspective”.

Conferinţa va inaugura debutul programului finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Agenţia suedeză de ocupare a forţei de muncă vizând întărirea capacităţii administrative a Republicii Moldova de abordare a migraţiei forţei de muncă.

Senatorul român va avea o alocuţiune în cadrul dezbaterii pe marginea planului de acţiune pentru mobilitatea forţei de muncă şi dreptul cetăţenilor la mobilitate profesională – „The right to mobility. Mobility Action Plan”.

Informare privind participarea domnului Titus Corlăţean,

preşedintele Comisiei pentru politică externă la Conferinţa

internaţională „Consolidarea capacitaţii Republicii Moldova de

gestionare a pieţei muncii şi de reîntoarcere a migranţilor”, Chişinău,

14 mai 2009:

În data de 14 mai 2009, domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României a participat la Chişinău la Conferinţa internaţională „Consolidarea capacităţii Republicii Moldova de gestionare a pieţei muncii şi de reîntoarcere a migranţilor”, organizată de viitoarea preşedinţie a UE, cu sprijinul Comisiei Europene.

Conferinţa a marcat lansarea programului european implementat în Republica Moldova de către Agenţia Suedeză de Ocupare a Forţei de Muncă şi finanţat de Uniunea Europeană.

La acest eveniment a participat doamna Minna Ljunggren, Vice Ministru şi Secretar de Stat pentru Migraţie si Azil, Ministerul Justiţiei al Suediei, Wolfgang Behrendt, Seful secţiei Politice şi Economice al Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, dl Per Lindberg - reprezentantul Agenţiei Publice Suedeze de Ocupare a Forţei de Muncă, reprezentanţi ai ministerelor justiţiei şi de interne dintr-o serie de state membre UE (Cehia, Suedia, Italia, Cipru), precum şi reprezentanţi ai autorităţilor guvernamentale de la Chişinău.

În intervenţia sa, Titus Corlăţean a afirmat că abordarea acestei tematici este de maximă actualitate, criza economică modificând substanţial piaţa muncii pe continentul european, cu consecinţe negative asupra situaţiei cetăţenilor moldoveni aflaţi la muncă în străinătate.

Senatorul român a declarat că din nefericire dinamica economică a Republicii Moldova din ultimii ani nu a generat suficiente locuri de muncă, iar nivelul salariilor a rămas foarte scăzut. Consecinţa directă a fost reprezentată de tendinţa accentuată a forţei de muncă moldoveneşti, mai ales a celei tinere, de a migra în Uniunea Europeană.

Foarte mulţi dintre cetăţenii moldoveni aflaţi la muncă în străinătate muncesc la negru, iar în condiţii de criză economică vor fi primii expuşi pierderii locurilor de muncă. A determina această masă mare de oameni să se întoarcă în ţară fără ca economia Republicii Moldova să le ofere şansa reală de a se putea integra în muncă este nerealist şi ar echivala cu condamnarea lor la sărăcie.

Domnul Titus Corlăţean a afirmat că UE poate acorda asistenţă Republicii Moldova pentru construcţia unui sistem eficient de management al migraţiei forţei de muncă, dar acest sistem nu poate funcţiona fără un suport economic real, fără o politică economică care să genereze creştere economică reală şi un număr corespunzător de locuri de muncă.

Parlamentarul român a subliniat că reîntoarcerea unei mase mari de oameni în Republica Moldova, fără perspectiva unui loc de muncă va genera noi probleme economice pentru că până acum aceştia asigurau venituri de subzistenţă şi pentru familiile lor de acasă. Astfel, impactul social poate fi semnificativ, iar riscul creşterii criminalităţii trebuie luat foarte serios în calcul.

În România se află la muncă sau la studii un număr mare de cetăţeni din Republica Moldova. Situaţia economică din România este şi ea dificilă din cauza crizei economico-financiare şi este de aşteptat ca mulţi dintre aceşti oameni să caute locuri de muncă în vestul Europei sau să dorească să se întoarcă acasă. Din nefericire regimul de vize descurajează reîntoarcerea multor cetăţeni din Republica Moldova pentru că se tem că în viitor nu vor mai putea reveni pe teritoriul UE.

Această situaţie încurajează menţinerea unui număr mare de cetăţeni moldoveni în zona migraţiei ilegale, ceea ce generează noi dificultăţi în managementul migraţiei lor.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a afirmat că România consideră că în perioada următoare va fi necesară o formulă de regularizare a acestei forţe de muncă, o soluţie fiind reprezentată de obţinerea cetăţeniei europene a unor state membre. O asemenea regularizare ar ajuta la trecerea lor în legalitate şi la combaterea fenomenului de muncă la negru şi chiar a criminalităţii.

Ar fi util, dacă la nivelul Uniunii Europene s-ar lua în calcul serios soluţia unei flexibilizări a regimului de vize pentru cetăţenii din Republica Moldova. Perspectiva unei frontiere mai permeabile pentru cei care doresc să caute locuri de muncă în interiorul UE i-ar încuraja pe cei care nu îşi găsesc locuri de muncă să se reîntoarcă acasă.

Acest lucru nu este posibil decât dacă măsura arbitrară de

introducere a vizelor pentru cetăţenii români, europeni, care încalcă

acordul încheiat cu UE, va fi revocată.

O politică consecventă şi bine articulată de apropiere a Republicii Moldova de UE, care să vizeze pe termen mediu o integrare reală a acestui stat în UE ar determina atât o dinamică economică mai favorabilă absorbţiei forţei de muncă la nivel naţional, cât şi un factor de creştere a încrederii populaţiei în perspectiva unui viitor mai bun în propria ţară.

Menţinerea Republicii Moldova într-o zonă gri de izolare şi lipsa unei perspective reale de integrare în Uniunea Europeană va accentua dorinţa tinerei generaţii de a emigra şi de a se realiza profesional în străinătate.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României a prezentat disponibilitatea României, ca nou stat membru al UE, aflat în imediata vecinătate a Republicii Moldova, dar şi ţinând cont de identitatea

noastră de cultură şi de limbă este deplin interesată să se implice într-un astfel de proiect, să pună la dispoziţia autorităţilor de la Chişinău atât experienţa cât şi sprijinul experţilor săi în domeniu. În acelaşi timp, vom oferi şi instituţiilor europene sprijin pentru conceperea şi funcţionarea unui sistem integrat de management al migraţiei forţei de muncă din Republica Moldova.

Statul nostru doreşte să fie şi în viitor unul din principalii

susţinători ai intereselor Republicii Moldova în UE şi un promotor al

politicii de menţinere a procesului de integrare a acestui stat în UE, pe

baza respectării criteriilor de aderare, începând cu cele politice şi

democratice.

Prezenţa la conferinţă a permis realizarea mai multor contacte şi schimburi de vederi cu oficialii europeni, dar şi cu responsabilii moldoveni prezenţi la reuniune, pe marginea situaţiei politice, socio-economice şi perspectivelor Republicii Moldova, inclusiv din punctul de vedere al relaţiei cu Uniunea Europeană.

Ca o concluzie, se poate considera drept benefică prezenţa Uniunii Europene la Chişinău şi implicarea Suediei ca viitoare Preşedinţie a UE, sub forma unor programe concrete cu finanţare europeană, de interes pentru Republica Moldova, la scurtă vreme după evenimentele post-electorale de la Chişinău.

Totodată, prima prezenţă a unui oficial român în această ţară după evenimentele menţionate, alături de parteneri europeni, a permis transmiterea mesajelor româneşti şi europene dorite, către puterea comunistă de la Chişinău.

Este necesară continuarea acestor acţiuni şi mesaje de tip european ale Bucureştiului în perioada care urmează.

Red. Andi Cristea - Comisia pentru politică externă

V. ALOCUŢIUNI

Alocuţiunea domnului Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei

pentru politică externă a Senatului, la reuniunea aniversară a 60 de ani de la înfiinţarea Consiliului Europei

5 mai 2009

Stimată doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să particip astăzi, alături de dumneavoastră, la aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea Consiliului Europei, moment cu o semnificaţie deosebită pentru istoria Europei contemporane.

După cum bine ştim cu toţii, Consiliul Europei este cea mai veche organizaţie a continentului, iar cei 60 de ani de activitate reprezintă o dovadă concretă a eficienţei sale. Rolul acestui for european în procesul de extindere şi de consolidare a valorilor democratice - prin apărarea drepturilor omului, promovarea democraţiei pluraliste, a statului de drept şi a supremaţiei legii - a fost şi este unul incontestabil. Este incontestabil, de asemenea, faptul că prin acţiunile şi mecanismele sale instituţionale, Consiliul Europei a susţinut procesul de reunificare a continentului european şi, deopotrivă, a stimulat conştientizarea şi dezvoltarea unei identităţi europene a membrilor săi.

Nu trebuie să uităm, de asemenea, contribuţia esenţială care a revenit acestei instituţii, mai ales după anul 1989, când statele eliberate de comunism au avut nevoie de un sprijin în procesul, destul de anevoios, de tranziţie de la un regim totalitar la cel al democraţiei contemporane. Consiliul Europei, prin organismele sale, a jucat un rol fundamental în realizarea şi consolidarea reformelor politice, juridice şi constituţionale în aceste state, iar expertiza sa în domenii precum drepturile omului, problemele minorităţilor, diversitatea culturală, au condus la instituirea unui sistem de valori europene.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru România, membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993, cooptarea în cadrul acestei organizaţii a fost fundamentală din perspectiva integrării noastre în Uniunea Europeană, în fapt, a revenirii noastre în marea familie europeană, după cei aproape 50 de ani de regim comunist. Pentru noi, Consiliul Europei reprezintă o componentă esenţială a arhitecturii politice şi de securitate europeană, un cadru unic şi extrem de puternic de promovare şi apărare a drepturilor omului, a principiilor şi valorilor democratice, a statului de drept în Europa şi, deopotrivă, în vecinătatea sa.

România a învăţat foarte multe lucruri în aceşti ani de tranziţie. A fost o perioadă extrem dificilă pentru noi, în care a trebuit să reînvăţăm să gândim şi să ne exprimăm liber. A trebuit să ne însuşim principiile şi valorile statului de drept, să recreăm acele instituţii şi mecanisme care permit statului să funcţioneze în mod democratic. A fost un proces destul de anevoios pentru noi, pentru întreaga societate românească. În acest context, pot afirma, cu toată convingerea, că statutul de membru în Consiliul Europei ne-a ajutat foarte mult să depăşim aceste dificultăţi şi să învăţăm lecţia

democraţiei. Experienţa legislativă, asistenţa şi expertiza pe care Consiliul Europei ni le-au oferit în materie de educaţie, sănătate, protecţia minorităţilor, autonomie locală sau coeziune socială, au fost foarte importante pentru noi şi ne-au ajutat să ne adaptăm la normele şi sistemul de valori europene.

România a trebuit, în aceşti ani, să înveţe şi să se adapteze din mers la noile realităţi europene, în condiţiile în care sistemul internaţional este supus unor schimbări şi evoluţii din ce în ce mai rapide. Efectele globalizării, dar şi menţinerea unor zone de conflict, în special în spaţiul ex-sovietic reprezintă provocări majore pentru întreaga comunitate europeană şi internaţională.

Ca membru al Consiliului Europei, România nu poate rămâne pasivă la aceste evenimente. Mai mult, plasarea noastră în vecinătatea unor zone cu potenţial de conflict, justifică şi susţine o implicare activă a României în aplanarea unor tensiuni din vecinătatea sa imediată.

Istoria ne-a demonstrat că marile conflagraţii pot izbucni în statele mici. Este, cred eu, un motiv pentru care, Consiliul Europei trebuie să abordeze cu mare responsabilitate, rolul său de promotor al dialogului, al valorilor democraţiei şi să intervină, prin instrumentele sale specifice, acolo unde acestea sunt încălcate. Un exemplu extrem de actual, este situaţia din Republica Moldova, unde rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost falsificate, generând frustrare în rândul cetăţenilor moldoveni, în special în rândul tinerilor care au protestat faţă de ilegalităţile comise de regimul Voronin. Săptămâna trecută, în intervenţia mea din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Strasbourg, în calitate de membru al Delegaţiei Parlamentului României la APCE, am arătat că recomandarea Consiliului pe tema alegerilor din Republica Moldova nu a avut nici un efect. De aceea, îmi exprim convingerea că, în viitor, vom avea în Consiliului Europei nu doar un cadru eficient de dezbatere, ci şi unul de acţiune, cu instrumente şi mecanisme mult mai ferme pentru impunerea regulilor, a normelor democraţiei şi a statului de drept, acolo unde ele nu sunt respectate şi, în special în acele state care au dobândit statutul de membri ai Consiliului Europei şi s-au angajat să respecte şi să promoveze principiile, valorile şi practicile unei societăţi democratice.

În încheiere, doresc să salut iniţiativa organizării acestei reuniuni la Bucureşti şi să îmi exprim încrederea că România va rămâne în continuare un partener de nădejde în cadrul Consiliului Europei, pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept în întregul spaţiu european.

Vă mulţumesc.

*

Alocuţiunea domnului Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei

pentru politică externă a Senatului, la reuniunea Comitetului

Parlamentar al Iniţiativei Central Europene –Dimensiunea

Parlamentară, 8 mai 2009

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi ca, în calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă a Senatului României, să mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia de a participa la această dezbatere deosebit de interesantă şi actuală, prilejuită de reuniunea Comitetului Parlamentar al Iniţiativei Central

Europene-Dimensiunea Parlamentară.

Iniţiativa Central Europeană-Dimensiunea Parlamentară a reprezentat, încă de la constituirea sa, un cadru de reflecţie, de dezbatere, de schimb de idei şi experienţă, menit să contribuie la consolidarea cooperării multilaterale între statele membre ale acestei organizaţii regionale, care, în timp, şi-a dovedit utilitatea şi viabilitatea, tocmai prin capacitatea sa de a răspunde prompt la multiplele probleme cu care se confruntă cei 18 membri ai săi.

Tema supusă astăzi atenţiei noastre: ”Contribuţii la depăşirea crizei

economice internaţionale: dezvoltarea dialogului între ţările membre ale

ICE şi dezvoltarea cooperării între parlamentele naţionale” este de o maximă actualitate şi exprimă, în mod fericit, filosofia de abordare pe care această organizaţie regională o promovează prin mecanismele şi obiectivele sale.

Actuala criză economică internaţională demonstrează că efectele mondializării devin tot mai complexe şi că, în faţa acestor provocări, un răspuns dat la nivel naţional nu mai poate fi nici eficient, nici suficient.

Deşi cei 18 membri ai Iniţiativei Central Europene au o serie de caracteristici ce le oferă o relativ mare individualizare, trebuie astăzi să recunoaştem că, sub impactul diferitelor forme de integrare şi cooperare, s-

au produs o serie de modificări de substanţă atât în structura economiilor noastre naţionale, cât şi în natura şi amploarea fluxurilor economice internaţionale. Aceste evoluţii fac parte din procesul amplu de mondializare a economiei, dar sunt şi rezultatul unui proces de integrare europeană tot mai profund.

Ani la rând, aspectele pozitive ale integrării economice, deschiderea pieţelor şi creşterea importanţei fluxurilor economice internaţionale au jucat un rol pozitiv pentru regiunea noastră, contribuind la o creştere economică susţinută şi la o reconstrucţie a mecanismelor noastre economice pe principiile economiei de piaţă.

Efectul cel mai important a fost o consolidare a stabilităţii şi securităţii în zonă, precum şi o îmbunătăţire sensibilă a situaţiei sociale din majoritatea statelor noastre.

Unul dintre factorii cei mai importanţi ai acestei dinamici economice pozitive a fost reprezentat de prezenţa unor importante fluxuri de investiţii financiare străine către această regiune a Europei.

Fără a nega impactul pozitiv al acestor schimbări de paradigmă economică, trebuie astăzi să remarcăm că, pe fundalul crizei economice mondiale, statele noastre se confruntă, poate pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, cu experienţa dureroasă a unei recesiuni economice masive, care nu îşi mai are originea, în primul rând, în interiorul economiilor noastre naţionale, ci se propagă spre noi, tocmai din centrele economice cele mai puternice ale lumii contemporane.

O astfel de provocare impune o serie de măsuri care pot fi abordate la nivel naţional, la nivel regional şi la nivel mondial. Nimeni nu poate depăşi această criză optând pentru o politică de autoizolare. Economiile noastre sunt acum prea mult interdependente ca să mai poată fi redresate doar prin măsuri cu specific naţional. Sigur, fiecare stat are propriile sale pârghii şi propria sa viziune. Există o serie de politici guvernamentale şi un număr de formule legislative care pot susţine economia şi pot reduce expunerea acesteia la efectele crizei mondiale, dar, în ultimele luni am constata că aceste soluţii de anvergura naţională nu sunt suficiente şi de multe ori pot fi chiar contraproductive.

Tot mai mult trebuie să admitem că este nevoie de politici regionale şi mondiale care să relanseze creşterea economică şi să readucă stabilitatea economică atât de necesară cetăţenilor noştri.

În acest context, Iniţiativa Central Europeană poate fi un cadru de acţine util, iar parlamentele noastre au datoria să sprijine o astfel de evoluţie.

Este necesar să facem astăzi o evaluare atentă a proiectelor economice transfrontaliere şi să identificăm cu atenţie care dintre ele pot juca un rol activ în menţinerea dinamicii economice pozitive din regiune. Criza economică nu trebuie privită ca un motiv de renunţare la cooperare, ci dimpotrivă, trebuie să ne mobilizeze la o şi mai bună coordonare a eforturilor.

Există, astăzi, riscul ca anumite companii, în special din domeniul bancar, beneficiind de caracterul lor transnaţional, să încerce să transfere costurile şi dificultăţile crizei în seama economiilor naţionale ale statelor din zona noastră. Un astfel de risc este prezent şi el impune un răspuns coordonat din partea noastră. Este aici un bun domeniu de dialog, de informare reciprocă şi de cooperare. Parlamentele noastre naţionale, pe baza bilaterală, dar, şi mai util, pe baze multilaterale, pot căuta soluţii legislative coerente care să împiedice astfel de strategii de transfer al costurilor crizei dintr-un cadru economic naţional în altul.

Este, în acelaşi timp, necesar să evităm tentaţia protecţionismului economic excesiv şi să încurajăm formule legislative care să menţină libera concurenţă pe piaţa noastră europeană.

O atenţie deosebită va trebui acordată fluctuaţiilor de pe piaţa europeană a muncii şi prevenirii efectelor negative ale unor fluxuri migratorii excesive. Apare, în acest context, şi riscul creşterii, pe fondul crizei sociale, a fenomenelor de crimă organizată transfrontalieră şi chiar a utilizării fenomenului de marginalizare socială în cadrul unor strategii cu finalitate teroristă.

O caracteristică a Iniţiativei Central Europene este aceea că reuneşte atât state membre ale Uniunii Europene, cât şi state care se află în diferite stadii de integrare europeană. Acesta este o bună oportunitate de a da organizaţiei şi un rol pozitiv de factor de comunicare între zona economică a Uniunii Europene şi cea din imediata sa vecinătate. În acest context, putem analiza în ce măsură putem atrage în proiectele noastre comune fonduri europene, care pot reprezenta un factor de influenţă pozitiv pentru întreaga noastră regiune şi pot contribui la o relansare timpurie a creşterii economice. Proiecte regionale comune de infrastructură sau de mediu pot dobândi, în acest context, o relevanţă deosebită.

Actuala criză economică mondială este o dovadă în plus că procesul de adâncire şi de dezvoltare a integrării europene nu trebuie oprit.

Continuarea reformelor în statele aflate în curs de integrare europeană, menţinerea perspectivei de extindere a Uniunii Europene sunt procese extrem de importate, care nu trebuie stopate din cauza acestei crize economice.

Iniţiativa Central Europeană, şi mă refer aici în mod special la Dimensiunea parlamentară a acestei organizaţii regionale, poate şi trebuie să joace un rol activ de promovare a dialogului în întregul spaţiu european, atât spre vest, cât şi spre est. ICE trebuie să reprezinte un mecanism de încurajare a cooperării economice la nivelul continentului nostru. Echilibrul energetic, accesul la resurse materiale şi financiare sunt esenţiale pentru combaterea efectelor crizei economice. Mesajul nostru este că orice încercare de a politiza sau utiliza criza pentru a genera noi linii de demarcaţie pe continentul european nu pot ajuta pe nimeni, ci agravează costurile sociale ale crizei economice şi sporesc în mod inutil riscurile de instabilitate pe continent.

Modul în care au funcţionat până acum mecanismele de dialog politic şi economic la nivel european şi transatlantic ne îndreptăţesc să avem o abordare optimistă. Concluzia este una singură: dialogul şi cooperare trebuie să fie parte din efortul de depăşire al actualei crize economice mondiale.

Vă mulţumesc.

* * *