Curs Cadastru General Fifim An3

5/12/2018 Curs Cadastru General Fifim An3

1/58

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara - BucurestiFACULTATEA DE INBUNATATIRI FUNCIARE SIINGINERIA MEDIULUI

DEPARTAMENTUL INVATAMANT CU FRECVENTA REDUSASpecializarea: Cadastru

CADASTRU GENERALAnul de studiu IIISemestrull

Mircea Grigore

Anul universitar 200812009


2/58

CUPRINS1. Privire generala1.1. Oefinitii ale cadastrului 41.2. Cadastrul de-a lungul timpuluila diverse societati umane si in Romania 4

1.2.1. Inceputurileactivitatii de cadastru . 41.2.2.Cadastrulin Romania 51.2.3.Cadastrepe domenii de activitateeconomica 71.3. Scopul si obiectul cadastrului general 12

1.4. Oestinatiile terenurilor 131.4.1.Grupareaterenurilor conformlegii 131.4.2.Analizacriteriilorgruparii terenurilor 131.5. Categoriile de folosinta a terenurilor . 141.5.1.Generalitati . 141.5.2.Criteriide clasificarea categoriilorde folosinta1.6. Partile componente ale cadastrului general, domeniisi activitati cu care se realizeaza cadastrul general 181.6.1.Generalitati . 181.6.2.Parteatehnica 181.6.3. Parteaeconomica 191.6.4. Parteajuridica 191.6.5.Domeniisi activitati de bazacare participala reatlzarea cadastruluigeneral . 191.6.6.Domeniilesi activitatilede colaborarecare conduc la realizareacadastruluigeneral. 201.6.7.Domeniilesi activitatilecareajuta realizareacadastrului general 201.7. Utilitatea Bancilor de date a cadastrului general. 211.7.1.Generalitati . 211.7.2.Utilizareabancilor dedatea cadastruluigeneral de catreadministratiapublicacentralasl locala . 211.7.3. Prelucrareaautomataa datelor si constitulrea bancilordedateacadastruluigeneral. 22

2. Partea tehnica a Cadastrului general2. 1. Cerinte de precizie, generalitati 242.2. Sisteme de proiectie - necesitate, utilizare 24

2.2.1. Generalitati . 242.2.2. Sistemulde proiectiestereografic-1970 . 252.2.3.Sistemede proiectielocaladerivateale sistemuluideproiectiestereografic-1970. 27


3/58

2.2.3.1.Generalitati. 272.2.3.2.Utilizareaunuisistemde proiectielocalderivatal sistemuluide proiectiestereografic-1970 272.2.3.3.Utilizareasistemuluistereografical Bucurestiului 282.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectiastereografica 29

2.3.1.Generalitati . 292.3.2.Nomenclaturafoilorde planpentruproiectiastereografic-1970 302.3.3. Nomenclaturafoilorde planpentruproiectiastereografic-Bucuresti 312.4. Masuratori destinate cadastrului general - cerinte si diverseprocedee de culegere a datelor primare . 322.4.1. Generalitati . 322.4.2.Procedeulfotogrammetric . 332.5. Procedee pentru calculul suprafetelor 342.5.1.Generalitati . 342.5.2. Procedeenumerice . 35

2.5.2.1.Procedeulanalitic . 352.5.2.2.Procedeultrigonometric 362.5.2.3.Procedeulgeometric 37

2.5.3.Procedeegrafice 372.5.3.1.Metodagrafica 372.5.3.2.Metodagrafico - mecanica 382.6. Parcelarea si detasarea terenurilor 39

2.6.1.Generalitati . 392.6.2. Procedeegrafice 39

2.6.2.1.Detasarigraficeprintr-unpunct obligat . 392.6.2.2.Detasarigraficeprindrepteparalelecu0directiedata 412.6.3. Procedeenumerice . 422.6.3.1.Generalitati. 422.6.3.2.Punctulpe segment 422.6.3.3.Trasareade paralele 432.6.3.4.Trasareade perpendiculare 44

2.6.3.4.1.Ridicareaunei perpendicularede peunaliniament .. 442.6.3.4.2.Coborareauneiperpendicularepeunaliniament 45

2.6.3.5. Intersectiide drepte 462.6.3.6.Capulde drum 482.6.3.7.Franturadedrum . 502.7. Parcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor 52

2.7.1. Generalitati . 522.7.2. Detasaride suprafetepecalenumericaprintr-unpuncfobligat 522.7.3.Detasaride suprafetepe calenumericaprindrepteparalelecu 0directiedata: . 54

2.7.3.1.Detasareaparalelacu0directiedata in triunghi 542.7.3:2.Detasareaparaleiacuo directiedata in trapez 552.7.3.3.Detasareaparaleiacu 0directiedata in paligon 56

2.7.4. Detasareauneisuprafeteprlntr-olinleftantaparalela euuneonturpoliganal 56


4/58

Cadastru1. Privire generala

1 . 1 . Oefinitii ale cadastrului"Forma de inventar funciar alcatuit dintr-un registru cadastral si din planuri, cuprindedatele tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui oras,raion, comuna sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele obtinute prin lucrarile deidentificare, de masuratoare si de ridicare in plan a imobilelor situate pe un anumitteritoriu, conti nand pentru fiecare imobil (parcela) urmatoarele date: numar topografic,suprafata destinatiei teritoriului (arabil, pasune, etc.) sau felul folosintei (teren construit,curte), precum si numele posesorului.Servestela identificarea si evidenta imobilelor pe categorii de folosinta, la planificareaproductiei agricole, la asezarea impozitelor si la intocmirea si tinerea la curent a cartilorfunciare si a altar registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele."Dictionar enciclopedic - Ed. Politica Bucuresti -1962."Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica sijuridica, prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, descrierea si reprezentareape harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobilede pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si depropietar".L.7/96 - Legeacadastrului si publicitatii imobiliare -1996."Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica sijuridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii".L.247/2005 - Lege privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum siunele masuri adiacente - 2005.

1.2. CadastruJ de-a Jungul timpuJui la diverse societati umane si inRomania1.2.1. Inceputurile activitatii de cadastruCele mai vechi cunostinte asupra activitatii organizate de masurare a terenurilor

sunt eete transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezulta cala caneelariilefaraonilor se tineau registre in care erau inscrise terenurile ce se repartizau periodicspre cultivare in lunea fluviului Nil. Dupa moduf de organizare la egipteni a acesteiactivitati, rezulta pentru prima data cele doua scopuri principale ale eadastrului, care sepastreaza si astazi si anume, garantarea dreptului de proprietate si aplicarea stricta darechitabila a fiscalitatii funciare.Un sistem de masurare arganizata a terenurilor agricole a existat si in Asia Mica.sub regele Darius al Persiei (521 - 485 i.C.).Denumirea meseriei pe care 0practicau cei ce masurau terenurile apare pentruprima data la romani, si anume agrimensura, iar eei ce 0 practicau se numeauagrimensori.De la formele simple de evidenta cadastral a care au existat in antichitate s-aajuns treptat la formele perfectionate din epoca feudala, cunoscute mai ales in vestul

Europei. In evolutia lui de-a lungul timpului. cadastrul s-a dovedit a fi 0 institutieprogresista. deoarece a contribuit, alaturi de institutiile juridice, la inlaturareanedreptatilor si prejudecatilor eare au existat pe treptele omenirii in ceea ce privestedovedirea si protejarea dreptului real de proprietate si introdueerea echitatii la plataimpozitelor cuvenite societatii.

Asupra originei si etimologiei cuvantului "eadastru" exista mai multe ipoteze.Astfel, dupa unii autori acest cuvant ar deriva din cuvantul grec "katastihon" care

4


5/58

Cadastruinseamna "registru de impunere", iar dupa alti autori ar deriva din cuvantul latinesc"eapitastrum" eu sensul de "impozit pe cap de eetatean". Ulterior, cuvantul "capitastrum"a trecut in forma italiana "il cotastro" ceea ce inseamna registru de plati, Germanii i-auzis "Kataster", francezii "cadastre", iar romanii I-au preluat sub forma de "cadastru" lainceputul secolului XIX, forma sub care este folosit si in prezent.Pana la mijlocul secolului XIII, institutia cadastrului rezolva atat problemele legatede masurarea si stabilirea calitatii terenurilor agricole, cat si eele juridice legate dediferitele forme de publicitate imobiliara. Cu timpul, cadastrul s-a separat in partile saletehnica si economica, pe de 0 parte, si juridica, pe de alta parte, conturandu-se chiarinstitutii separate fiecare evoluand pe laturile specifiee, dar eooperand in permanenta insensul ca datele din cadastru servese pentru sistemul de publicitate imobiliara, iar eelede la publicitatea imobiliara, cum sunt cartile funciare tinute la zi cu schimbarile ce seproduc prin desmembrari, alipiri si schlrnbari ale categoriilor de folosinta, etc., servesepentru tinerea la zi a cadastrului general.

1.2.2. Cadastrul in RomaniaAetivitatea de cadastru in Romania a pareurs etapele:- etapa inceputurilor introducerii cadastrului general (1794 in Transilvania,Banat si Bucovina, 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova);Este necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui GheorgheAsaehi si Gheorghe Lazar care au condus lainfiintarea in anii 1813 la lasi si respeetiv in18181a Bueuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele tehnicetopografiee si eadastrale autohtone si eare au contribuit in mod hotarator la introducereaunor sisteme de organizare si metode de lueru asemanatoare cu ee1evazute de ei intari din vestul Europei.- etapa 1919 -1933, care a debutatcu infiintarea Directiei Cadastrului si

intensificarea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa primulrazboi mondial si a reformelor agrare sl ineheiata in 1933 cand a aparut primalege care a reglementat executa rea unitara a cadastrului general si cartilorfunciare (Legea nr. 23/1933);Adoptarea in anu11930 a sistemului de proiectie cartografica stereografica infocul proiectiei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiectie cartografica

un aport important I-a avut savantul si profesorul francez B. Roussilhe, care a fostconsultat si invitat in mod special in Romania: in acest scop. In anii care au urmat s-aputut face dovada ea prolectla eartografica stereograflca este cea mai indicata pentrutara noastra sl ca inlocuirea (dupa anu11950) cu sistemul'de proiectie Gauss-Kruger nua fost, din multe puncte de vedere, 0masura'beneflca,

- etapa1933 -1955, care a debutat eu inceperea unui cadastru modem, dar acaror 1ucrari au fost intrerupte pe timpul celui de-al doilea razboi mondia1 siulterior fiind influentate negativ din cauza conceptiilor refractare ale regimuluifata de aceasta activitate;Pentru realizarea unorlucrari eu caracter de proba si generalizare, cadastrul siintroducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet I1fovsi in comunele subordonatemunicipiului Bucuresti.

In intervaluI1944-1955 se inregistreaza 0stagnare_ in activitatea de cadastrucauzata in parte sl de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarireatemporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimuluicamunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra

5


6/58

Cadastrupamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilorfunciare care erau instrumente ce ajutau tocmai la confirmarea sl protejarea drepturilorreale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice.- etapa 1955 -1989, in care au fostfolosite diverse forme de evidenta a

terenurilor (evidenta funciara, cadastru funciar) orientate cu prioritate sprepatrimoniul agriculturii colectivizate si de stat;Astfel, in anul1955 se legifereaza (prin Decretul nr. 28011955 si Hotararea de

guvern nr, 1240/1955) organizarea si executa rea "evidentei funciare" cu scopul principalde a servi la comasarea terenurilor agricole in actiunea de colectivizare a agriculturii.Planurile topografice pentru aceasta evidenta au fost executate intr-o perioada relativscurta (de cca, 6 ani), prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metodetopografice claslce, Aceste planuri topografiee au fost executate la scara 1:10000 pe 0suprafata de cca, 13 milioane hectare.S-a constatat astfel ca, evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmareaabuzurilor si divergentelor dintre unitatile agriCole si eele ale altor sectoare (silvic,urbanistic, minier, cai de comunicatii, gospodarirea apelor, etc.) inprocesul desupraveghere al folosirii intregului fond funciar al tarii. De aceea, in anul 1968 (prinLegea nr, 1211968, privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agicole) seprevede printre altele introdueerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii.Un moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastrufunciar, dar si pentru activitatile de geodezie, fotogrammetrie si cartografie I-a constituitreglernentarile date de Decretul nr, 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica si cartograflca, precum si folosirea datelor si documentelor rezultatedin aeeasta activitate. Prin aeest act nonnativ au fost reglementate printre altele, pentruprima data, obligatii rnai ferme pentru unitatile care executau astfel de lucrari, s-ainstituit 0coordonare unitara in scopul evitarii suprapunerilor si vaforificariicorespunzatoare a patrimoniului geodezic si bartografic existent, dar cea mal importantamasura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii lascarile 1:5000 si 1:2 000. Evident ca planul topografic debaza al tarii a fost conceputca un sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prinderivarea continuturui cadastral din foile planului topografic de baza sa se asiguresuportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar.

- etapa 1990 -1995, in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar afast mobitizat la lucrarile de ap1icare a tegii fondu1ui funciar nr. 1811991 si incare, din lipsa legH pentru noul cadastru general si publicitatii imobiliare,lucrarile de cadastru in sistemul vechi au fast diminuate sau intrerupte inmajoritatea judetelor;In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor deaplicare a Legii nr. 18/1991, desi acesta are un continut inferior cadastrului general. s-adovedit totusi util in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare. dar in primulrand in scurtarea timpului de punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate.De aceea, cum era si firesc, ordinea de incheiere a ap1icarHLegii nr. 18/1991, in care 5-

au clasat teritoriile comunale. a coin cis in general cu existenta si gradul de actualizare acadastrului funciar pentru intraviIane si suprafetele din extravilan care au formatpatrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole.- etapa noului cadastru general si publicitatii imobiliare. care. dupa anul 1995 a

creat cadrul pentru organizarea si executa rea unui cadastru general modem,la nivelul cerintelor societatilor democratice avansate.

6

-------_ .. --------------


7/58

Cadastru

Etapa debuteaza eu aparitia noii legi a cadastrului general si publieitatii imobiliaresi reprezinta evenimetul eel mai important pentru aetivitatea de cadastru, dar si pentruaetivitatile de geodezie si cartografie din Romania, deoareee:se ereeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de

realizare a unui cadastru general modern, la care sa se racordeze cartilefunciare, ceea ce ne-ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiilesocio-juridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoastereadreptuJui real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilorfiscale ale proprietarilor de imobile;cadrul organizatoric si de subordonare al unitatilor de cadastru general vorasigura in sfarsit 0 coordonare si executie a lucrarilor de catre personal tehnicde specialitate, creandu-se posibilitatea evitarii imixtiunilor de care aceastaactivitate a fost afectata negativ in ultimii 45 de ani;printr-o desfasurare coordonata si corelata unitar, atat a activitatii de cadastrugeneral, cat si a activitatilor de geodezie si cartografie sunt create conditii cafiecare dintre acestea sa foloseasca in mod eficient rezultatele celorlalteactivitati;pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru general, vorfi neeesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme deevidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificareapatrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de initiere in noiletehnologii, mijloace tehnice si materiale specifice.1:2.3. Cadastre pe domenii de activitate economica

Cerintele de administrare a patrimoniilor au impus ca unele sectoare economicesa-si organizeze sisteme proprii de evidenta ale terenurilor, cu aplicarea intr-o mai micasau mai mare masura a metodologiilor cadastrului general. Aceste sistema (dintre careunele au fost denumite impropriu de cadastrti) au fost organizate pentru tinereaevidentelor terenurifor proprietate de stat (in agricultura. silvicultura. minerlt, industrie,eonstructii si sistemafizarea oraselor, etc.).In perioada interbelica au functionat urmatoarele sisteme de cadastru pe domeniide activitate economica:cadastrul minier (care este si eea mai veche organizare a cadastrului despecialitate );

cadastrul petrolier;cadastrul caifor ferate;cadastrul ape lor;- cadastrul Casei autonome a padurilor statului.

Dupa eel de-at doilea razbol mondial, sistemele de cadastru au fost treptatdiluate ca putere de decizie, apoi si ca organizare si incadrare, ajungandu-se in preajmaanilor 1970 la niste slsteme simplificate de eyidenta a terenurilor din patrimonii faralegatura cu tehnologia lucrarilor cadastrale. Exceptand partea de masuratori si calculepentru crearea retelelor geodezice de sprijin,. care in tara noastra s-au realizat in modunitar si cu precizii care, in general, au satisfacut exigentele masuratorilor topografice sifotogrammetriee pentru cadastrele de speelalltate (exceptie facand cadastrul minier) sireferindu-ne la etapele de culegere si prelucrare a datelor de masuratori pentru calcululnemijlocit al suprafetelor, trebuie aratat ca ali fost diferente importante de conceptii care

7


8/58

Cadastruau diminuat caracterul unitar allucrarilor ca si posibilitatile de valorificare a lor in afarasectoarelor care Ie-au elaborat.Astfel,conform legii si normelor elaborate de A.N.C.P.1. (fost O.N.C.G.C.),cadastrele pe domenii de activitate economica, sunt: "subsisteme de evidenta siinventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a imobilelor, cu scopuladministrarii lor rationale. n In acest sens, distingem :- cadastrul agricol - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricolepe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta,pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. ;- cadastrul forestier - evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier

national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata. esentalemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatiireferitoare la sol, relief si clima;- cadastrul cailor ferate - evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,instalatiilor si starii retelei feroviare;

- cadastrul drumurilor - evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,instalatiilor si starii retelei de drumuri;- cadastrul porturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor,constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane sisupraterane, platforrnelor tehnologice, etc., care deservesc unltatlle portuare;- cadastrul aeroporturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor,constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane sisupraterane, pJatformelor tehnologice, etc., care deservesc aeroporturile;- cadastrul apelor evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite deape si stuf, precum si a instalatiilorcare Ie deservesc, organizate pe bazinehidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transportsi expJoatare, de protectie si ameliorare a catitatii, precum si conditiile derelief si clima;- cadastrul fondului imobiliar - evidenta si inventarierea corpurilor de proprietatedin localitati, specificand pentru constructii fo1osinta, materiale1e deconstructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarite,starea;- cadastrut retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice,telefonice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care Iedeservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialelede constructii, parametrii tehnici, starea.

C a d a s u u l a g r i c o l .Pentru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private dinagricultura. precum si asociatiire proprietarilor agricali sunt obligate sa intreprinda inpermanenta masuri de modernizare si specializare a productiei, dar si de folosirerationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agric6,le, a spatiilor de productie sidepozitare, constructiilor hidroameliorative si de protectie a solului, etc .. Aceste cerinteimpun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativ a pamantului

care formeaza capitalul fIX de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii,de productie, de protectie, etc. ceea ce se realizeaza prin 'cadastrul agricol.Executarea cadastrului agricol, alaturi de Cadastrul General, se justifica numaiatunci cand complexitatea dispunerii in teritoriu si valorile pbiectivelor de investitii siproductie raspandite in perimetrele unitatilor agricole lmpun 0detaliere a continutului dedate din documentatiile Cadastrului General (a p1anurilor si registrelor C.G.), ca de

8


9/58

Cadastruexemplu in societatile de productie si cercetare viticole, in cele pornicole, in perimetrelecu lucrari hidroarneliorative pentru orezarii si culturi de legume, sere, etc ..Spre deosebire de Cadastrul General, care se organizeaza pe tentoriiadministrative, cadastrul agricol se organizeaza numai pe unitati agricole. Din punct devedere oficial, documentele cadastrului agricol produc date valabile numai pentrubeneficiarul si executantul acestora, iar nu pentru autoritatile administrativ-teritorialelocale si centrale care folosesc numai datele Cadastrului General.Pentru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricoleexistenta prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizareacadastrului agricol se impune ca necesitate dupa term inarea apliearii pe teren aproiectelor de organizarea teritoriului.Sea rile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agrieol suntde regula mai mari decat ale celor utilizate (pentru aceeasi zona) la Cadastrul General.Se foloseste de regula scara 1:2000, iar in cazuri speciale, seara 1:1000. Continutulplan urilor topografice pentru cadastrul agrieol se completeaza de regula cu reliefulterenului prin curbe de nivel.

Obligativitatea racordarii cu C.G. se refera in principalla corespondentaperimetrului unitatii agricole, a contururilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasatesi de exploatare agricola, precum si a categoriilor de folosinta ale terenurilor. In cadrulacestor elemente, cadastrul agricol are libertatea de a detalia patrimoniul funciar pesubcategorii de folosinta si in cadrul acestora pe categorii de culturi, soiuri, lucrari de investitii si de productie specifice, lucrari de cartare agrochimica, etc..Cadastrul imobiliar-ecli/itarScopul cadastrului imobiliar-edilitar consta in constituirea bazelor de date urbanenecesare si pentru gestiunealocaUtatiior. Culegerea unordate si informatii privindactualizarea tehnica, economica si juridica preluate din C.G. si completarea lor in ceea

ce priveste:- delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi cadastrat simarcarea limitei intravilanului tocalitatilor,- actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constituisuportul de baza allucrarilor de cadastru;- identificarea proprietarilor de terenuri si al corpurilor de cladiri;- completarea datelor continute in "Flsa bunului imobil" eu:- caracteristicile functionale ale cladirilor;- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela sl la nivel de corp declad ire;- inscrieri de date declarative.Culegerea unor date sl informatii de detaliu privind caracteristicile constructive alecladirilor sl, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristlcile geotehnice aleterenului, in scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor sl cladirilor. precum sifumizarea unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare alterenurilor in conformitate cu prevederite legale.

De regula, continutul principal topografie al planurilpr cadastrale ale cadastruluiimobiliar se obtine prin derivare din planurile C.G., sau din planurile generale (de baza)ale oraselor care sunt de obicei la seara 1:500 sau 1:1000 si numai in Jipsa acestora seexecuta planuri topografice noi.Inventarierea tehnica imoboliara a cladirUor consta din analizarea cantitativa sicalitativa a fiecarei constructii si precizarea caracteristlollor de baza in fisa tehnica aconstructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt stabilite simbolurile si indicii de

9


10/58

Cadastrucartare (dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor derezistenta, numarul de etaje, instalatlile din dotare, etc.).Invetarierea zest rei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren sireprezentarea pe planurile cadastrale si in registrele cadastrale a pozitiei sicaracteristicilor tehnice a tuturor retelelor subterane si supraterane de alimentare cuapa (potabila si industriala), canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice,telefoniee, etc. In cadrul inventarierii intra si caile de rulare a mijloacelor de transportelectriee, constructiile la suprafata de indentificare a instalatiilor subterane (carninele devizitare), transformatoarele electrlce, statiile de pompare si de punere sub presiune sialte constructii si instalatii care fac parte din dotarea edilitara de interes public.Exigentele asupra preciziei masuratorilor pentru culegerea datelor primare alecadastrului imobiliar-edilitar sunt in legatura directa cu densitatea si complexitateacontinutului acestor date din teren. Si in cazul cadastrului imobiliar-edilitar esteneeesara si obligatorie incadrarea datelor de masuratori in eele de referinta alecadastrului general.Se intelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoria de folosinta siproprietarul unei parcele sunt eele existente in cadastrul general de unde trebuiepreluate si mentinute ca atare.Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, seconstata ca datele preluate din cadastrul general referitoare la suprafata, categorie defolosinta sau proprietar nu sunt actuate sau sunt eronate, ele necorespunzand realitatiidin teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de cadastru, geodeziesi cartografie care va hotara conform instructiunilor proprii, datele si informatiiledefinitive care se inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta in modcorespunzator aeeste date in cadastrul generalIn aeeasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor. de teren se vorinscrie in cadastrul imobiliar, insa cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede Legea nr.7/1996, considerandu-se pentru aceasta zona cadastrur general nedefinitivat.DateJe privind eadastrul irnobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construitexistent in limitele intravilanului localitatii.

Cadastrul forestierIn prezent, pentru suprafata totala de cca, 7 mil. ha cat reprezinta fondul forestieral tarii, este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori graficeefectuate pe planurile topografiee la scarne 1:5000 si 1:10000. Specificul aeestui sistemde evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se aduce la zi concomitent curezolvarea proiectefor de amenajari silvice (a:amenajamentelor). De aceea, rezultatefeunor faze specifice masuratorilor cadastrale se regasesc inpiesele proiectelor deamenajari silvice, cum sunt eele cuprinse in partile referitoare la:

- formarea slnumerotarea parcelel;-delimitarea parcelei;- delimitarea fondului forestier;- evidenta pe trupuri de padure;- evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier;- situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii de folosinte, inclusivenclave, etc..Intru-cat amenajamentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 10 ani, seasigura implicit si 0actualizare periodica a partii referitoare la evidenta terenurilor chiardaca pentru aceasta din urma intervalul este prea mare.

10


11/58

CadastruDin cauza ca proiectele amenajamentelor se intocmesc pe ocoale silvicenetinandu-se seama de delimltarile administrativ-teritoriale, raeordarea saucircumscrierea datelor din sistemul de evidenta silvica la C.G. se fac conform normelorelaborate de titularul cadastrului silvic, avizat de ANCPI (fost ONCGC).Deci, sistemul de evidenta a terenurilor din fondul forestier se adapteaza

cerintelor C.G. astfel incat alaturi de proiectele de amenajamente silvice sa se realizezesi cadastrul silvie dupa 0metodologie avizata de ANCPI ( fost ONCGC).Cadastru/ ape/orCadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonaresistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrologice ale cursurilor de apa, precumsi a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.Cadastrul apelor nu realizeaza 0evidenta cadastrala a suprafetelor terenuriloraflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele legate de cadastrul despecialitate si de C.G. fiind initiate de Legea apelor, nr.107/1996.Astfel, al.(5) al Art.35 din legea amintita prevede ca "Fondul national de date de

gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public suntincluse in Cadastrul apelor, eu exeeptia apelor geotermale. Modul de organizare aCadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor Protec1iei Mediului. iartinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane ",' ', iar al.(1) alArt.36 prevede ca "Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatiihidrologice, hidrogeologiee si meteorologice speeifice gospodaririi apelor, precum siinformatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeazareteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor." Art.39 din Legea nr.107/99prevede ca "Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Regia Autonoma "ApeleRomane" impreuna cu autoritatea de cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane."Aceasta prevedere este un element al C.G. si face legatura. alaturi de ceJelalteprevederi ale Legii 7/96, cu cadastrul apelor.In tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat. in anul 1958, ca 0 inventariereneeesara pentru intocmirea pfanurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrograficesi programului national de amenajare al apelor din Romania. In prima etapa, cadastrulape lor a realizat 0 inventariere primara si ordonarea sistematica a caracteristicilor .morfometrice si hldroqrafice ale cursurilor de apa. Pentru aceasta s-a facut mai intai 0codificare, in cadrul a 15 bazine hidrografice de ordinul I tuturor afluentilor (pana la ceide ordinul sase inclusiv) care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de 5 km.,iar suprafata minima a bazinului de receptie de 10 km.patrati.Prima codificare (terminata in anuI1964) a cuprins un numar de 4295 cursuri deapa, reprezentand a retea hidrografica de 66029 km . iar pe baza acestei codificari si adate lor morfohidrografice a fast intocmit (in perioada 1962-1964) primul atlas alcadastrului apelor din Romania.Un alt obiectiv al cadastrului apelor i 1 reprezinta "axe Ie cadastrale ale apelor",Acestea au fost rea1izate pe principalele cursuri de ape si au fast materializate pe terenPrintr-un numar total de cca. 20000 de borne de beton, unele dintre ele fiind inglobate inreteaua de nivelment de precizie al tarii.Cel de al treilea obiec1iv realizat este acela de inventariere scriptica si grafica peharti la scari medii (1:50000 -1:100000) a obiectivelorde pe cursurile de apa sau inlegatura cu acestea.Datele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si aobiectivelor aflate pe acestea (faraa se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate)sunt cuprinse in atlasul cadastruluiapelor din Romania.

11


12/58

CadastruEditia a II-a a atlasului cadastrului ape lor a fost elaborat in perioada 1986-1990de catre 0echipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetarecentrale si locale. Aceasta editie a atlasului se compune din doua volume si anume:- Volumul 1. contine partea scriptica cu datele morfo-hidrologice pe bazinehidrologice. caracterizari, grafice, analize si sinteze pe unitati hidrografice mari si un

index alfabetic al cursurilor de ape cu trimiteri la cod si foaia de harta.- Volumul 2 contine 130 de planse ale hartilor hidrografice la scara 1:100000continand datele morfologice, topografice si hidrografice privitoare la eca. 5000 cursuride apa si cca. 10000 de bazine hidrografice intr-o retea in lungime de cca. 67000 km.Sistemul de evidenta al apelor, astfel reaHzat, poate fi integrat cu usurinta in C.G.conform normelor elaboborate de ANCPI (fost ONCGC).1.3. Scopul si obiectul cadastrului generalScopul principal al cadastrului general este aceta de a furniza, in orice moment,datele reale catre organele juridice si fiscale, privind partea cantitativa a dreptului realimobiliar si respectiv datele economice care atesta partea calitativa a imobilelor din

cuprinsul unui teritoriu administrativ (comuna, oras, municipiu).Deosebit de scopul principal aratat, cadastrul general care se prezinta atat ca unansamblu de activitati tehnico-organizatorice cat si ca institutie, indeplinesteurmatoarele scopuri:- furnizeaza datele de sinteza organelor de statistica si conducere a statului euprivire la stadiul si evolutia fondului funciar pe judete si pe tara;- participa la elaborarea studiilor si lucrarilor de cercetare privind sistematizareateritortala, protectia mediului si altor activitati care se desfasoara pe suprafetemari din teritoriul tarii;- participa la identificarea resurselor funciare;- furnizeaza date aduse la zi pentru actualizarea hartilor eu diverse tematici. etc.Entitatile cadastrului general sunt: parcela, constructia si proprietarul. In aeestsens, obiectul principal al cadastrului general iI constituie: imobilul (parcela, cu sau faraconstructii), proprietarul si situarea tentorial - administrativa.La randul sau, fiecare dintre cele trei elemente. vizeaza mai multe insusiri sianume:- imobilul: suprafata, categoria de folosinta a terenului, destinatia terenului(constructlel), calitatea terenului;- proprletarul; identificarea dupa acte a numelui si prenumelul, situatia juridicaprivind calitatea in temeiul careia detine imobilul;- situarea teritorial-administrativa: sltuarea imobilelor in limitele administrative alecomunei,orasului sau municipiului (cu ajutorul planurilor si registrelor cadastrale).Experienta indelungata din t a n vecine, situate in vestul tarii noastre, ca si cea dinTransilvania, Banat si Bucovina a demonstrat ca atunci cand cadastrul generalfunctioneaza impreuna eu cartile funciare, aeeste activitati se sprijina sl se completeazareciproe. lnstitutii1e C.G. si a publicitatii imobitiare sunt menlte sa deserveasca peproprietar in problemele sale vitale ale drepturilor reale de proprietate cat si institutiileadministrative de stat locale si centrale in indeplinirea rolului lor de arbltru si garant inasigurarea acestui drept, precum - s i la stabilirea in mod echitabit a obilgatiilor fiscale.

12


13/58

Cadastru1.4. Destinatiile terenurilor

1.4.1. Gruparea terenurilor conform legiiConform Art.1 din legea 18/1991, republicata, terenurile de oriee fel, indiferent dedestinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat dincare fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.

Conform Art.2 din legea 18/1991, republicata. sunt cinci criterii dupa care s-auimpartit terenurile.1.Terenurile cu destinatie agricola (TOA), care sunt:a) terenurile agricole productive si anume: terenurile arablle, viile, livezile,pepinierele viticole. pepinierele pornlcole, plantatiile de harnei, plantatiile deduzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, orezariile, capsunariile, rasadnitele sialte asemenea. eele cu vegetatie forestiera -daca nu fac parte dinamenajamentele silvice- pasunile lrnpadurite, terenurile ocupate cu constructiisi instalatii agrazootehnice. amenajarile piscicole si de imbunatatiri funciare,drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platformele si spatiile dedepozitare care servesc nevoilor productiei agricole;

b) terenurile neproductive. dar care pot fi amenajate si folosite pentru productiaagricola.2.Terenurile cu destinatie forestiera (TOF), care sunt terenurile impadurite saucele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica. terenuriledestinate impaduririlor. precum .s l eele neproductive:stancarii. abrupturi, bolovanisuri,rape, ravene, torenti-daca sunt cuprinse in amenajarile silvice.3.Terenurile afJate permanent sub ape (TDH), caresuntalbiile minore alecursurilor de ape, cuvetele lacurilor la nivelele maxime de retentie, fundul apelormaritime interioare si al marii teritoriale.4.Terenurile din intravilan (TDI), sunt terenurile aferente localitatilor urbane sirurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor. inclusivterenurile agricole si forestiere. deci tot ee este cuprins in delimitarea administrativ-teritoriala.5.Terenurile cu destinatie special a (TDS), sunt eele folosite pentru transporturirutiere, feroviare, navale si aeriene cu constructiile si instalatiile aferente, constructii siinstalatii hidrotehnice. termiee, nucleare, de transport al energiei electrice, termice si algazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile mlnlere si petroliere, cariere sihalde de oriee fel, pentru nevaile de aparare, p1ajele, rezervatiile, monumentele naturii,ansamblurile si siturile arheologice si istorice si alte asernenea.

1.4.2. Analiza criteriilor gruparii terenurilorCriteriul de grupare a imobiJelor (terenuri cu sau fara constructii) dupa destinatiaeconomica are in vedere faptul ca fiecare din aceste grupe se supun unor reglementarifunciare, juridiee si fiscale specifiee si unitare pe tara si, ca atare, necesita un moddistinct de evidentiere si sintetizare a datelor -inclusiv de natura statistica- atatin cadrulteritoriul administrativ cat si pe tara. Datele C.G. din interiorul unitatii administrativ-teritoriale sunt definite cantitativ si calitativ si ordonate pe aceste cinci destinatii si nudupa criteriul "agricol" si "neagricol". asa cum' a fost organizata gruparea sisistematizarea datelor inainte de 1990 (cadastrul funciar), aceasta fllnd una din cauzeledivergentelor aparute intre institutiile care au tutetat diferite1e cadastre de specialitate.

Este cunoscut faptul ca in perimetrelecu destinatie agricola exista si suprafetede teren cu destinatie forestiera, dupa cum in perimetrele cu destinatie forestiera existasl suprafete de teren cu destinatie agricola.Deasemenea in perimetrele intravilaneexista si suprafete cu destinatie agricola, iar in extravilan suprafete de teren cu curti si

13


14/58

Cadastruconstructii, etc. 0 tratare centralizata ta nivelul teritoriului administrativ a unei anumitecategorii de folosinta nu poate fi elocventa fara a se avea in vedere destinatia. Deexemplu, totalul suprafetei de teren arabil existenta intr-un intravilan nu poate ficomparata eu 0 suprafata similara de teren arabil din extravilan sau perimetrul silvie dincauza diferentelor foarte mari de valoare si a scopurilor definite de destinatiile aeestorterenuri care sunt complet diferite. De aeeea si atentia diferentiata care trebuie data, nunumai la masuratorile pentru culegerea datelor primare, dar si in modul de prelucrare,sisternatizare si prezentare la utilizatori a datelor finale.Asadar, trebuie avut in vedere ca nu pentru toate destinatiile, terenurile agricolereprezinta grupa cea mai importanta de terenuri din patrimoniu.Desigur ca, prin utilizarea softurilor de prelucrare a dateior cadastra Ie eulese sepot ordona si lista si situatii eentralizatoare de genul: "total terenuri agricole", "totalterenuri neagrieole", "total terenuri cu eurti- construetii", "total terenuri cu vegetatieforsstiera", etc. ,pe destinatii sau pe intregul teritoriu administrativ, in functie de solieitari, dar in proeesulde culegere a datelor la teren si de preluerare a lor, se apliea regulile eadastruluigeneral.Apliearea regulilor (normelor) C.G. in preluarea si prelucrarea datelor de cadastrudupa eele einci eategorii de destinatie ale fondului funeiar al tarii, definite prin Legeafondului funciar nr.18/1991, republicata, este esentiala si pentru faptul ca numai astfelpot fi sprijinite efieient cadastrele de speeiaiitate, care sunt obligate sa foloseasca datelede referinta ale eadastrului general in conditiile de precizie stabilite de acesta.

Exista deja 0experienta negativa care a cauzat neracordarea la cadastrulfuneiar, in anii din urma, a unor forme de cadastru de specialitate, in care s-a ignorattoemai eerinta prineipala, aceea a incadrarii geometrice in date1e topo-cadastrale aleeadastrului funciar (de ex. sistemul de evidenta la amenajamentele silviee, sistemeledecadastru imobiliar-edilitar ale unor orase, sistemele de evidenta a terenurilor cudestinatii speciale), acestea creind divergente intre institutiile care au organizatsistemele de "evidente cadastrale'" si organul de cadastrufuneiar (M.A.), precum sigreutati in folosirea reciproca a documentatiilor, in special a planurilor cadastrale, dincauza diferentelor mari a preciziilor sl continutului aeestora.

1.5. Categoriile de folosinta a terenurilor1.5.1. GeneralitatiTerenurile care alcatulesc fondul funciar se impart - din punct de vedere alfolosintei - in zeee categoni, indiferent de destinatia lor. Aeestea, la randul lor, sesubimpart intr-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosinta.

Categoria de folosinta a terenului, individuatizata printr-un cod, este unul dinatributele parcelei. Codul (simbolul) evidentiat la partea tehnica a C.G. se utilizeaza atatpe planurile cadastrale cat i pe registrele oficiale ale C.G. alatuTi de numarul cadastralal imobilului. Aceste atribute alaturi de cele1alte sunt necesare pentru intocrnirea cartiifuneiare, dar i pentru stabilirea sareinilor fiscale care greveaza bunurile imobile.ln cadastrul de speeialitate subcategoriile de folosin18 pot fi detaliate, in functiede necesitate, pastrandu-se insa simboluTile standardizale, la care se adauga notatiilede detaliere specifice.

1.5.2. Criterii de elasificare a categoriilor de folosinta1. Pentru terenurile arabi Ie (A)in aceasta categorie se incadreaza acete terenuri care se ara in fiecare an sau 1arnai mu1ti ani (2 - 6 ani) i sunt cultivate cu plante anuale sau perene. Terenurile arabile

14


15/58

Cadastruamenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare, etc. se vor delimita~i inscrie ca arabile cu intreaga tor suprafata, incluzand ~i suprafetele ocupate decanale, diguri, talazuri, deb usee, benzi inierbate, etc. care nu se pot reprezenta la scaraplanului analogic. in categoria de folosinta arabil se includ urmatoarele subcategorii defoloslnta:- arabil propriu-zis (A),- pajisti cultivate (AP),- gradini de legume (AG),- orezarii (AD),- sere (AS),- solarii ~i rasadnite (ASO),- capsunarii (Ae),- alte cutturi perene (AD).

2. Pentru pa!juni (P)Paunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial, prin

insamantari la intervale de maxim 15- 20 ani i care se folosesc pentru pasunatulanimalelor. in cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza urmatoarelesubcategorii de foloslnta;- pa~uni curate (P); sunt pa~unile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;- pa~uni impadurite (PP); sunt acele pa~uni care, in afara de vegetatie ierboasa,sunt acoperite ~icu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;- pauni cu pomi fructiferi (PL); sunt pa~unile cu pomi fructiferi plantati in scopulcombaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum ~i pa~unile care provin din liveziparaginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principalaeste masa verde care se pasuneaza, fruetele reprezentand un produs secundar;- pasunl cu tufari~uri ~i maracini (PT).

3. Pentru mnete (F)Fanetele sunt ace1asi tip de terenuri ca i paunile, criteriul de diferentiere intrecele daua categorii de folasinta fiind faptul ca productia vegetala este casita. in aceastacateqone se includ urmatoarele subcategorii:- fanete curate,- fanete impadurite,- fanete cu pornl fructiferi si- fanete cu tufari~uri i maracini~.4. Pentru vii (V)Tnaceasta cateqorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie i anume:- viile nobile (VN), cuprinzand viile altoite i indigene , unde viile altoite au la bazaun portaltoi, iar eele indigene sunt nealtoite;- viile hibride (VH) sunt acelea care poarta denumirea de "producatori directi";~ plantatme cu hamei (VHA); sunt incadrate in aceasta categorie de folosintaintrucat au 0agrotehnica asemanatoare vitei de vie; .

- pepinierele viticole (VP); sunt terenurile pentru produeerea materialului saditorvitical ~i anume: plantatiile portaltoi i peplnlerele propriu-zise sau scolile de vite.5. Pentru livezi (LJ- livezile clasice (L); sunt terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de

15


16/58

Cadastrucultura traditionale ca: livezi cu culturi intercalate, fivezi inierbate, livezi in sistern agro-pornicol, etc ..I n aeeasta categorie se ineadreaza terenurile plantate eu pomi ~i arbusti fruetiferi9i anume:- livezile intensive i superintensive (LI); sunt terenurile cu 0 mare densitate depomi ta heetar avand coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere ~i recoltare suntmecanizate;- plantatiile de arbusti fructiferi (IF); sunt terenurile plantate cu zrneura, agrise,coacaze, trandafiri de dulceata, etc. ;- pepinierele pornicole (lP); sunt terenuri destinate producerii materialului saditorpomicol;

- plantatiile de duzi (lD); sunt terenurile plantate eu duzi.6. Pentru paduri i alte terenuri cu vegetatie forestiera (PD)I n aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile din fondul forestiernational, daca sunt cuprinse in amenajamente silviee, indiferent de proprietar. Din

aeeasta categorie fac parte:- padurile (PD): sunt terenuri cu veqetatle forestiera cu 0 suprafata rnai mare de0,25 ha;- perdeJe de protectie (PDP); sunt benzi ordonate din plantatii silvice 9i uneorisilvo-pomicoJe care au diferite roluri de protectie pentru: protectia culturilor agricole,proteetia cailor de comunicatie, protectia asezarilor umane, protectia digurilor,combaterea eroziunii, etc. ;- tufarisurile i maracinisurile (PDT): sunt terenurile acoperite masiv cu vegetatiearboreseenta de mica inaltime, catinisuri, ienOperisuri, salcami, maracinisuri, etc. ;- terenurile destinate impaduririi (PDI); sunt terenurile in curs de regenerare,terenurile degradate 9i poienlle prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

- pepinierele silvice i de administratie silvica (POPS); sunt terenurile ocupate depepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali i fructiferi, eeledestinate hranei vanatului i animalelor din unitatile silviee, cele date 1n folosinta.temporara personalului silvic.7.Pentru terenurile cu apeiape cu stut (HS)I n aceasta categorie de folosint intra te~enurile acoperite permanent cu apa,precum i eele acoperite temporar, care, dupa retragerea apelor, nu pot avea alta

folosinta. Se inregistreaza urmatoarele subcategorii:- apele curgatoare (HR); cuprind fluviu.1 Dunarea, bratele i canalele din DeltaDunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele, alte surse de apa cu denumiri locale(izvoare, privaluri, etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata deintreaga albie minora a cursulul de apa, din mal in mal, chiar daca aceasta nu estein intregime 9i pennanent sub apa. De obicei, apele eurqatoare fonneaza de 0partei de alta a luciului apei prundisuri care, numai la viit~ri mari, sunt acoperite pentruscurt timp de apa. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase alecursului, insulete i prundisurile. Toate aeeste terenuri 'se inscriu la terenuri cu ape;- lacurile i baltire naturale-ape statatoare (HB); sunt terenurile unde limita apelor

variaza 1ntunctie de anotimp i de regimul de precipitatii;: la delimitarea acestor terenurise va lua in considerare nivelul mediu al apelor. 1n aeeasta subcategorie de folosin1a seincadreaza i amenajarile piscicole i terenurile cu apestatatoare de mica adancimeunde crese trestisuri, papurisuri i alte tipuri de vegetaVe .specfflca in regim amenajat ineamenajat;

16


17/58

Cadastru- marea teritoriala i marea interioara (HM); marea teritoriala 0 reprezinta terenulcuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului tarmului inclusiv altarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentele hidrotehnicei ale altor instalatii portuare permanente i linia din larg care are fiecare punct situ at lao distanta de 12 mile marine (22 224 m), iar marea interioara este terenul cuprins intre

tarmul marii i liniile de baza.Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelorlacurilor naturale i artificiale, ale baltilor, ale tarmului i plajei Marii Negre estereglementata de Legea apelor i de eelelalte normative eomplementare avizate deANCPI (fost ONCGC).

8. Terenurile aferente cailor de comunicatii rutiere (DR)$i cailor ferate (eF)Acestea se impart din punet de vedere functional i al administrarii, potrivit legii,dupa cum urmeaza:- drumurile de interes national (ON), care cuprind la randul lor: autostrazi, drumuriexpres, drumuri europene, drumuri nationale principale, drum uri nationale seeundare;

- drumurile de interes judetean (OJ), care cuprind drumurile care fae legatura intreresedintele de judet i resedintele de municipii i orase, statiuni balneoelimaterice,porturi, aeroporturi i alte obiective importante;- drumurile de interes local (DC), care cuprind drumurile comunale i drumurilevicinale;- strazile din localitatile urbane i rurale (DS), care cuprind strazi principale, strazisecundare i utite;- caile ferate (CF), care cuprind caile terate simple, duble i inguste, triaje.Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu seinregistreaza ca deta I ii, terenul aferent atribuindu-se in mod egal parcelelor care ilinvecineaza.

9. Terenurile ocupate cu construcfii i curti (CC)Acestea cuprind terenurlle cu diverse utilizari i destin api, de exemplu: cladiri, curti,fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari minerale i petroliere,terase, debusee, gradini botaniee ~i zoologice. parcuri, clrnltlre, piete, rampe deincarcare, fasia de frontiera, docuri de depozitare, precum i alte terenuri care nu sa .incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.Suprafata la sol a consfructlllor perrnanente este inclusa in categoria de folosinta curti iconstructll (CC). Idenflficarea i inregistrarea construct!ilor are la baza cunoastereaurrnatoarelor date: situatia juridica (proprietate privata a pers. fizice - F, proprietateprivata a pers. juridice - J, domeniu public al statului - N, domeniu public al unitatiloradministrativ teritoriale - L, domeniu privat a l statului - 5, domeniu privat al unitatiloradministrativ teritoriale -A), destinatia (eonstructii de 'loculnts - ClOC, constructiladministrative - CAOMj constructii financiar. - bancare - CFB, construC\ii comerclale -CCOM, constructli pentru cult - CCl T, consfructll pentru eultura - CCUl, constructiipentru invatamant - CINV, constructs pentni sanatate - CSAN, constructli i amenajarisportive - CSPO, constructll de agrement - CAGR, construotil sociale - CSOC,constructll industriale - CINO, construcni de monumente, ansambluri i situri istorice -CMASI, construefli metrou - CMET, constructii turistice - CTUR, construcfil edilitare -CEDIL, constructll anexe - CANEX)

1 7 .


18/58

Cadastru10. Terenurile degradate i neproductive (N)Acestea cuprind terenurile degradate oicu procese excesive de degradare, care

sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie de folosinta fac parte: nisipurilezburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegetatie oipe care vintul Ie poate misca dintr-un lac in altul; bolovanisurile, stancariile, pietrisurile(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stancl masive, ingramadiri de bolovani oipietrisuri care nu sunt acoperite de vegetatie; rape, ravene, torenti (NR) sunt alunecariactive de teren care sunt neproduclive cind nu sunt impadurite; saraturi cu crusta (NS)sunt terenurile puternic sa raturate, care formeaza la suprafata lor a crusta albicioasafoliabUa; mocirle oismarcurl (NM) sunt terenurile cu alternants frecvente de exces deapa oiuscaclune, pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini cu stut seinregistreaza la categoria terenuri cu ape i stuf; gropile de imprumut i carierele (NG)sunt terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol i roca pentru diversenevoi economice; haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material sterilrezultat in urma unor aclivitati industriale i exploatari miniere.

1.6.Pariile componente ale cadastrului general, domenii si activitati cucare se realizeaza cadastrul general1.6.1. Generalitati 'In concordanta cu funcliile pe care Ie indeplineste, cadastrul general cuprinde treiparti si anume: partea tehnica, partea economica si partea juridica. Fiecare parte la

randul sau este legata de discipline diferite, in cadrul carora ele se dezvolta si seperfectioneaza. Astfel: partea tehnica a cadastrului este legata organic de geodezie,topografie, fotogrammetrie si cartografie; partea economica este legata de pedotogie,economia agrara, organizarea teritoriala, sistematizarea localitatilor, organizareateritariului unitatitor agricole, .ete.: partea juridica estelegata de dreptul funciar si de alteramuri juridice.

Rezulta ca, pentru realizarea etapelor de tucrari care definesc lucrarea inansambful ei de CADASTRU GENERAL, este neeesara 0colaborare a specialistilorcadastrali cu specialisti din domeniile aratatemai inainte, speclallstllor cadastralirevenindu-Ie rolul de a asambla partile componente ale cci,dastrului tehnic si economic side a coordona desavarsirea documentatiilor tinale ale cadastrului general. Este de lasine inteles ca, pentru organizarea sl reaUzarea sistemelor de cadastru pe domenii deactivitate economica este neeesara 0conlucrare stransa cu specialistii din dameniiledeservite si anume cu agronomii pentru cadastrul agricol, 'cu silvicultorii pentru cadastrulsilvie, cu urbanistii pentru cadstrul imobiliar-edilitar. etc.

1.6.2.Partea tehnicaPartea sau funcfia tehnica a cadastrului general este definita in Legea privindcadastrul general si publicitatea imobiliara: "Funclia tehnica a cadastrului general serealizeaza prin determinarea pe baza de masuratori a pozltlel, configuratiei si marimiisuprafetelor terenurilor pe categorii de folosinta si proprietari, precum si aleconstructiilor".Din eele aratate mai sus rezulta ca partea tehnica a cadastrului general cuprindetoate operatiunile tehniee geodeziee, topografice, fotogrammetrice si cartografiee careconcura 1arealizarea masuratorilor de teren si calcule finalizate cu detenninareaspatiala (grafica sau numerical a punctelor care definesc suprafetele imobilelor si aunitatilor teritorial-administrative.

Unele dintre ope,ratiile tehnice generate de nevoia pentru cadastrul general suntcomune si altar aclivitati tehnico-economice, cum ar fi operatiile aferente retelelor

18


19/58

Cadastrugeodeziee de triangulatie si niveiment, eefe aferente intocmirii planului topografic debaza al tarii sau planurllor de baza ale oraselor etc., iar altele sunt proprii numaicadastrului general., Avandu-se in vedere ca uneJe dintre dateJe si documentele tehnice geodezice,topografice, fotogrammetrice si cartografice elaborate pentru nevoile altor activitatitehnico-economice sunt comune sau se pot folosi integral sau partial in activitatea decadastru general, in Legea privind cadastrul general si publicitatea imobiliara seprevede obligativitatea pentru agentii economici, care detin sau executa astfel dedocumentatii, sa Ie puna la dispozitie si institutiilor de cadastru judetene.

1.6.3. Partea economicaPartea sau functia economica a cadastrului general este aceea care evidentiazavaloarea economica a bunurilor imobiliare (a imobilelor). Scopul stabilirii valoriieconomice a imobilelor este legat nemijfocit de evaluarea in mod echitabil a obUgatiilorfisca!e (in principal a impozitelor si taxelor asupra imobiJelor).Pentru terenurile agricole, valoarea economica se stabileste cu ajutorul bonitariicadastrale. Prin bonitarea cadastral a a terenurilor agricole se stabileste de fapt gradulde fertilitate, potentialul productiv af solului si in final, venitul net cadastral la unitatea desuprafata.Lucrarile de bonitare cadastrala (denumite si de apreciere economica) aterenurifor agricole se executa numai pe baza studiilor de cartare pedologica a acestorterenuri.Bonitarea cadastrala a constructiilor se executa pe bza datelor privind structuraconstructiei (de rezistenta), materialul de constructie de baza, destinatie, etc.Normele tehniee de continut si documentatiile specifiee pentru lucrarile debonitare cadastrala a terenurilor agricole ca si pentru bonita rea cadastrala aconstructiilor se emit de catre ministerele care tuteleaza aeeste activitati.

1.6.4. Partea juridicaPartea juridica a cadastrului general, potrivit prevederilor din noua legislatie seconstituie ca 0activitate neinglobata in cea de cadastru, dar care se realizeaza numaipe baza datelor din cadastrul general pe intreg teritoriul administrativ {al comunei,orasului sau municipiului}. Singuraproblema de natura juridica ce se urmareste si seconsemneaza in procesul de executare a 1ucraritor de cadastru (in partea tehnica) serezuma la stabilirea posesorului de tapt sl de drept al imobilului fa data introduceriicadastrului general.Ca atare, persoana se inscrie in registrele cadastrale cu .calitatea de posesorcare fructifica imobitul si care are drept real de proprietate.

Raportul juridic in care se afla detinatorul de tapt fata de imobilul inscris incadastru se stabileste numai prin sistemul de publicitate irTlobiliara care fa noi in tara ilreprezinta cartea funciara. De mentionat totodata ca eele doua activitati - cea a cartilorfunciare si cea a cadastruJui general - sunt indeplinite de eatre oficiile de cadastru sipublicltate imobiliara judetene.

1.6.5. Domenii si activitati de baza care participa la realizareacadastrului generalDomeniile de baza sunt eele care asigura in toate etapele de lucru alecadastrului general datele si documentatiile de plecare si de sprijin pe parcurs sianume:

19


20/58

Cadastru- domeniul geodeziei ii sigura datele privitoare la retelele de sprijin pentruintocmirea sau actualizarea planurllor cadastraJe, parcelari, rectificari de hotare,

comasari, etc.;- domeniile fotogrammetriei si topografiei ii asigura planurile topografice noi (caredupa echiparea cu dateJe specifice cadastrului devin planuri cadastrale), precum siactualizarea continutului planurilor cad astra Ie mai vechi (pe baza fotogramelor aerienesau a masuratorilor topografice clasice);- domeniul cartografiei asigura cartoeditarea si cartoreproducerea planurilor si ahartilor cadastrale dupa terminarea lucrarilor de introducere a cadastrului general saudupa actualizarea aeestora in urma aducerii la zi a cadastrului.

1.6.6. Domeniile si activitatile de colaborare care conduc la realizareacadastrului generalDomeniile de colaborare si completare sunt eele care participa si rezolva numaiparti ale cadastrului general si anume:- domeniul juridic (cunostintele si legislatia de drept funciar) asigura rezolvareapartii juridice a cadastrului general si in primul rand a problemelor referitoare laorganizarea si tinerea la zi a sistemului de publicitate imobiliara;

- domeniul pedologiei asigura rezolvarea partii economice a cadastrului funciargeneral si in primul rand bonitarea terenurilor agricole in scopul stabilirii obiective aobligatiilor fiscale;- domeniul informaticii asigura rezolvarea uneia dintre problemele speeificecadastrului si anume inlesnirea efectuarii volumelor mari de calcule in procesut deprelucrare a datelor primare de masuratori, dar si la intocmirea automata a registrelor sia planurilor cadastrale.

1.6.7. Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului generalDomeniile auxiliare (ajutatoare) sunt eele eu care cadastrul general poate intra inlegatura pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari,Spre deosebire de domeniile mention ate la paragrafele de rnai sus, care lsl aducaportul nemijloeit la partile (etapele) constitutive ale cadastrului general, domeniile

auxinare pot fi solicitate numai pentru furnizarea de documentatii ofieiale ajutatoare, cadeexemplu:- din partea domeniilor sistematizarii teritoriale si a localitatilor. datele dindocumentatiile care contin delimitarea localitatilor (a lntravilanelor si a' perimetrelorconstruibile );- din partea domeniului organizarii teritoriului unitatilor agricole (S.C. de stat siasociatii, doeumentatiile care fundamenteaza schimbarile .suprafetelor de terenuri si acategoriilor de folosinta, precum si cete care definese dellmitarlle patrimoniilor unitatilor;. - din partea domeniului de amenajare si gospodarire a padurilor, documentatiilecare au stat la baza amenajamentelor silvice. precum sl a;celor care stabilesc (aproba)sehlmbanle dintre elapele amenajamentelor;- din partea administratiei locale (a primariilor comunale, orasenesti saumunieipale), documentatii si date privind delimitarile mai vechi ale hotareloradministrative si a unitatilor mari detinatoare de terenuri din perimetrul administrativ,precum si documentatii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu aledomeniului public sau privat;- din partea protectiei mediului, asistenta tehnica si avizarea in cazurile dedelimitare a terenurilor afectate de factori de poluare, etc.

20


21/58

Cadastru1.7. Utilitatea Bancilor de date a cadastrului general

1.7.1. GeneralitatiLegatura dintre beneficiarii datelor si documentatiilor C.G. si cartilor funciare(C.F.) pe de 0parte si institutiile cadastrului si cartilor funciare pe de alta parte, are unpronuntat caracter de traditionalitate in ceea ce priveste utilitatea (protejarea sigarantarea proprietatii).Desi rolul principal a ramas in linii generale acelasi in decursul timpuluimetodologiile de lucru, mijloacele tehnice si modalitatile de organizare au fost marcatede progresul tehnico- stiintific, precum si de conditiile specifice de organizare alesocietatii.Daca pentru proprietarul persoana fizica, considerat izolat, C.G. este perceput cainstitutia care trebuie sa- i asigure datele autorizate- cantitativ si calitativ- in scopulreglementarii (prin C.F.) a dreptului sau de proprietate si a obligatiiJor fiscale numaipentru proprietatile sale, pentru organele centrale sl locale care administreaza domeniulpublic, cerintele sunt insa mult mai mari din punct de vedere al continutului si .complexitatii datelor si documentatiilor.

Nota de modernitate este data de implementarea in metodologiile de lucru amijloacelor si procedeelor tehnice cu cel mai inalt grad de automatizare, precum:sistemele G.P.S.(Global Positioning System)- static si cinematic-,sistemele demasuratori prin unde,sistemele de hard si soft adaptate diferitelor etape de lucru si deorganizare a bancilor de date (B.D.),sistemele de redare grafica automata de inaltaprecizie,sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene, etc.Domeniul cadastrului si implicit eel al geodeziei, fotogrammetriei si cartografiei se. numara printre primele domenii care au utilizat eele rnai speclaculoase rezultate aletehnicilor de varf si in primul rand al electronicii, opticii, mecanicii fine si informaticii.Una dintre caile principale de modernlzare a tehnologiilor masuratorilor terestreeste cea a inlocuirii mijloacelor tehnice invechite cu miJloace performante. Aceastaconstituie de fapt dezideratul principal pentru realizarea noulul C.G.

1.7.2. Utilizarea bancilor de date a cadastrului general de catreadministratia publica centrala silocalaDocumentatiile actualizate ale C.G. constituie 0cerinta de baza pentru institutiileadministratiilor centrale si locale intrucat pe teritoriul unei unitati administrative existainstitulii si societali comerciale care administreaza teritoril sl care apartin administratiilorcentrale, dar si pentru instilutiile juridiee si de administratie financiara.C.G. esle singura institutie abUitata de lege sa stablleasca si sa fumizeze datelecantitative si calitative privind terenurile pe categorii de folosinta si proprietari ce stau labaza completarii registrelor cadastra Ie neeesare calcului itTlpozitelor si taxelor locale cese varsa la administratia publica locala. Totodata primariile se sprijina pe institutiacadastrului in vederea determinarii suprafetelor si calitatii lerenurilor in actiunile degospodarire si utilizare eficienta a acestora in scopul pentru care sunt legal destinate.Pentru inlesnirea utilizarii datelor si documentelor cadastrale de catre personalulinstitutiilor adminislratiilor publice centrale si locale, aceste date si documente seprezinta sub forma unor tabeletipizate si sistematizate p e Ifr~istre cadastra len si subforma planurilor cadastrale intocmite la scari metrice riguroase (de ex. 1:500; 1:1000;1:2000; 1:5000; etc.) functie de detaliile pe care trebuie sa Iecontina.Dintre multiplele probleme curente ale: admlnistratlel locale, pentru a carerrezolvare este necesar a se apela la documehtele C.G. se pot mentiona:-litigiile privind imobilele (terenuri cu sau fara constructii) apartinand domeniuluipublic;

21


22/58

Cadastru-litigiiJe cu privire la terenuri, dintre proprietarii persoane juridice;-delimitarile izlazurilor, a pasunilor comunale sl a altor imobile care se

concesioneaza;-autorizarea pentru constructie in perimetrele localitatilor (intravilan)-aetualizarea registrelor cadastrale si implicit a impozitelor si taxelor eu date realeasupra marimii suprafetelor si a eategoriilor de folosinta detinute de fiecare proprietar -sinu declarativ- asa cum a fost inainte de a se introduce C.G.-protectia marcajelor punetelor de hotar ale unitatilor administrativ-teritoriale slate punctelor geodezice, etc.

1.7.3. Prelucrarea automata a datetor si eonstituirea baneii de date acadastrului generalDaca ne reterim la prelucrarea datelor primare de masuratori in scopul calculariisi ordonarii suprafetelor de teren care formeaza un imobiJ (una sau rnai multe parcelealaturate, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar , de pe teritoriul uneilocalitati), operatiile sunt simple la acest nivel, dar foarte laborioase in cazul unui numar

foarte mare de parcele sl de proprietari la nivelul unui teritoriu administrativ.Complexitatea operatiilor de calcul se amplifica atunei cand se aplica regulile de bazaprivind caleularea si introducerea corectiilor datorate erorilor de neinehidere. Acestea seconstata dupa compararea suprafetelor masurate cu eele deduse din coordonate si potfi: -corectii la nivelul tarlalelor (evartaletor),-corectii la nivelul foilor de plan cadastral,-corectii la nivel de unitate administrativ-teritoriala.In continuare, volumul si complexitatea caleulelor se amplifica datorita necesitatiiredarii selective si interactive, sub forma grafica sau numerica, a eel putin 90 de .parametri si a combinatiilor dintre acestia ,cum ar fi:-parametri privind proprietarul si destinatia terenului,-parametri privind categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului,-parametri privind catitatea terenurilor agricole, etc.Operatiile de prelucrare a dateJor se executa in etape, care corespund eu etapetede lucrari cadastrale,astfel:. -prelucrarea datelor primare (initiale); in aceasta etapa se calculeaza suprafetelepe categorii de folosinta si imobile,utiJizandu-se, in cazul teritoriilor mari, fie metodadigitizarii sau a scanarii sl vectorizarii direct de pe planurile cadastrale, fie prinexploatare analitica a totogramelor aeriene, obtfnandu-se fisiere cu valori provizorii alesuprafetelor,-prelucrarea datelor intermediare; in aceasta etapa se compenseaza suprafetelein cadrul tarlalelor (cvartalelor) si, dupa caz, a toil or de plan cadastral. obtinandu-serezultate definitive ale suprafetelor; de asemenea se calculeaza suprafetele totale aleparcelelor pe categorii de tolosinta si destinatie; pentru extravilan si intravilan secalculeaza suprafetele totale, obtinandu-se fisierele respective,

-prelucrarea datelor finale (redactarea continutului registrelor cadastrale); inaeeasta etapa se ordoneaza si se sistematizeaza dateJe pentru intocmirea registruluicadastral al imobilelor, a indexului alfabetic al proprietaritor, a registrului cadastral alproprietarilor sl a planului cadastral inpreuna cu anexele la partea I a cartii funeiare; incontinuare se genereaza pe cale grafica fisierele cu datele de iesire pentru registrelecadastrale, iar in final se efectueaza sinteza, pe baza cadastrului generalla nivel dejudet si pe intreaga tara, obtinandu-se. prin iricarcarea B.D. a e.G. la nivelul judetelor,situatia pe total tara.22


23/58

CadastruSituatiile fondului funciar pe fiecare judet si pe total tara se realizeaza numai pebaza datelor din C.G., ele fiind destinate organelor centrale si locale judetene, continutulacestora stbilindu-se de catre institutia cadastrului si a statistieii. Intocmirea situatiilorfondului funeiar necesita prelucrarea periodica a unui volum foarte mare de date,alcatuirea unei baze de date complexe ce impune utilizarea unor mijloace de hard si

soft performante cu posibilitati de accesare si modificare rapid a a situatiilor corpurilor deproprietate.In general, banca de date (B.D.) este 0 eolectie de date referitoare la un anumitdomeniu, avand drept seop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesitatilorbeneficiarilor, fiind formata dintr-un ansamblu de date, organizate intr-un anumit modspecific, si un sistem de gestiune a baneii de date (S.G.B.D.), respeetiv un set deprograme si proceduri destinate preluerarii datelor din B.D.Oriee B.D. are urmatoarele funetii:

-functia de definire a datelor; se realizeaza cu un limbaj de definire a datelor(L.D.D.) si conduce la memorarea, in cadrul B.D., a formei eodificate, stabilind criteriilede validate, metodele de acces si modul de asigurare a confidentialitatii,-functia de manipulare care se realizeaza prin intermediului limbajului demanipulare a datelor (L.M.D.) si care reprezinta cea mai complexa funetie a B.D.,asigurand efectuarea intregii game de operatH de manipulare a datelor,-functia de gestiune a programelor; se realizeaza intr-un sistem ce oferautilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft, anterior programate,-functia de administrare reatizeaza functionarea optima a intregii B.D.,-func1ia de utilizare realizeaza legatura intre B.D. si operator in vederea folosiriicurente si optime a B.D. de catre beneficiari.Notiunile privind gestiunea datelor si organizarea fisierelor de date cuprindurmatoarele elemente:-informatiile, sunt definite de elementele: entitate, atribut si valoare. Entitateaeste exprimata prin obiec1ul inforrnatiei; atributul se exprima prin descrierea entitatii;valoarea exprima masura entitatii. Astrel, informatia cadastrala 0 putem reprezenta inmodul urmator: entitatea de baza-parcela; atributul- categoria de folosinta a terenului;valoarea- suprafata parcelei;-datele constituie materializarea simbolica a informatiei (litere, cifre, cuvinte,semne) convenabila unei comunicari. Datele, din punct de vedere al informaticii. sunt:primare sau de intrare, intermediare si finale sau de iesire;-codificarile reprezinta modalitatea reproducerii convention ale {coduri) a multimiide date si se utilizeaza pentru a se reduce spatiul necesar reprezentarii datelor. cat sipentru cresterea debitului de infonnatii;-structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel incat sa fiepJasate in functie de relatiile dintre inforrnatii. Structurile de date pot fi: liniare(corespunzatoare unor infonnatii repetabile), arborescente (ierarhizate pe mai multeniveluri, subordonate unor relatii de apartenenta), in retea (in structuri arborescente, incare unele date au mai multe subordonari) sl.retatlonale (Iegaturile intre retele);-fisierele de date sunt colectii de date om ogene din punct de vedere aldomeniului si a necesitatii de preluerare. Operatiile care se efectueaza asupra fisierelorsunt: crearea, actualizarea, consultarea sau exploatarea, sortarea, etc. Sistemele degestiune ale fisierelor sunt specifice bancilor de date, organizate pe baza fisierelorintegrate (comasate dupa eriteriu) unitatii datelor);-sistemele de gestiune a fisierelor integrate se prezinta sub forma unor pachetede programe utilizabile la nivelullimbajelor de asamblare. Prin sistemul de gestiune alfisierelor integrate se poate parcurge in orice sens arborescenta, astfel incat sistemul de

23


24/58

Cadastrugestiune specific B.D. cadastrale contine proceduri atat pentru crearea cat si pentruactualizarea datelor. De asemenea sistemul de gestiune contine proceduri de editare,reorganizare, salvare si restaurare a fisierelor, precum si proceduri pentru operatiilestandard de pareurgere a arborescentei, asigurandu-se si independenta programelor deapticatii fata de structura datelor care compun B.D. Indiferent de seop si de structura,sistemele de gestiune ale B.D. sunt organizate pe urmatoarele categorii mari deactivitati:-introducerea datelor initiale in memoria extema;-tinerea la zi a date lor prin actualizare sau reorganizare;

-calcularea si memorarea rezultatelor;-ext rage rea si sistematizarea datelor finale in forma numerica sau grafica dorita.Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare, nr.7/1996, in cadrul oficiilorjudetene de cadastru, se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului,aceasta putand fi redactata si arhivata pe suporturi magnetice, avand efect juridicechivalent celor pe hartie.

2. Partea tehnica a cadastrului general2 . 1 . Cerinte de precizie, generalitatiIn privinta exprimarii cerintelor principale de precizie ale datelor masuratorilorneeesare C.G., se pot deosebi eerinte privind calitatea retelelor geodezlce de sprijin sicerinte referitoare la datele rezultate din masuratori, cerinte legate nemijlocit de calcululsuprafetelor imobilelor.Rezultatul calculului datelor masuratorilor se poate exprima in sistema deproiectie optime scopului pentru care au fost executate masuratorile.2.2. Sisteme de proiectie - necesitate, utilizare

2.2.1. GeneralitatiPe teritoriul tarii noastre, in decursul anilor, au fost folosite diferite sisteme deproiectie, care au servlt la reprezentarea in plan a teritoriului nostru national, atat pentrunavoile tehnico- economice cat si in scopuri militare.Sistemul de proiectie folosit la ora actuala si care raspunde atat cerintelor decalitate ale retelelor geodezice cat si nevoilor cadastrului general este sistemul deproiectie stereografic- 1970. Sunt insa situatii limita in care deformatiile specificeproiectiei stereografice cu plan secant unic depasesc tolerantele admise in calcu1ulsuprafetelor (de ex. in cadastrul imobiUar- edilitar. cadastrul minier). pentru zonelesituate la extremitatea teritoriului tarii si in zona punctului central al proiectiei sicunoscand ca raza cercului de deformatie nula este de 201.718 km. fata de centrulproiectiei, care este la nord de localitatea Fagaras. In aceste cazuri, solutia potrivitaeste aceea de adoptare a slstemelor de proiectie stereogr'afica 1ocala.Avand in vedere ca Romania face parte din marea familie europeana, si ca teritoriul eitrebuie recunoscut ca unic si indivizibil, punetele care delimiteaza teritoriul administrativ(hotarele) se calculeaza si in sistemul de referinta terestru european (EUREF/ETRF).Pentru stabilirea sistemului de proiectie optim, ANCPI (fost ONCGC) a elaboratun studiu, din care a rezultat ca diferentele cele mai mici, care apar intre suprafetelecalculate pe suprafata fizica a pamantului si sistemele de proiectie descrise, sunt celeBate de proiectia stereografica- 1970.

24


25/58

Cadastru2.2.2. Sistemul de proiectie stereografic- 1970

Este de retinut ca sistemul de proiectie cartografica stereografic face parte dincategoria proiectiilor cartografice conforme- perspective, care pastreaza nealteratevalorile unghiurilor dar deformeaza radial lungimile.r

/I

rf' _~ Elernentele geometrlce ~lc slstemulul d.;>proi~ie stereogr~H:: __ .._........___.__.

Asadar, sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiectie stereografic cuplan secant unic, avand urmatorii parametri de baza:- coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,tp =460;. 1 , =250

- coordonatefe geodezice (conventiona!e) ale punctului centra! al proiectiei,Xo=500.000,OO m; Yo=500.000,OO m;~raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R o -=6.378.956,681 m;- raza cercului de alteratie nula, 5"=201.718 rn;- adancimea planului secant unic 1 tU fata de planul tangent (1tf) in punctul centralal proiectiei, i=1.389,478 m.Avand in vedere ca pentru prolectla stereografica-1970 s-a stabilit

i 1-=--2R 4000atunci, pentru 1km masurat pe planul secant rezulta valoarea constanta1

C=1---=0,999754000numita "coeficient de reducere la scara".Pentru a obtine valoare unei coordonate X sau Y din planul tangent in planulsecant, este suficient a inmulti coordonata respectica cu C=O,99975 sau invers, pentrua transforma 0 coordonata din planul secant in planul tangent, trebuie impartita lacoeficientul C.In practica, problema reducerii deformatiilor nu se poate rezolva decit in micamasura prin adoptarea planului tangent ca plan de referinta unic, intrucat defonnatiile ar

creste foarte mult intr-un singur sens. De aceea s-a ales planul secant care de faptinjumatateste deformatiile regionale.Din figura de mai jos, se observa ca pe cercul cu raza de 201,718 m adica pecercul dupa care planul secant intersecteaza sfera (cereul de secanta), deforrnatia

25


26/58

Cadastruregionala este egala cu zero. Adica pozitia punctelor situate pe acest cere si in acelasitimp pe globul terestru, nu sufera deformatii. De aceea acest cere este denumit cerculde deformatie nula.Din tabelul cuprinzand datele proiectate din figura de mai jos, rezulta ca, distantade 1 km dintre doua puncte situate in zona punctului central al proiectiei stereografice-1970 (in zona centrala a tarii) va fi mai mica cu 0,25 m, iar pe marginea tarii mai marecu 0,50 m. Aceste deformatii trebuie avute in vedere in primul rand la realizarearetelelor geodezice, poligonatii, reperaj fotogrammetric, dar si la masuratoriletopografice de mare precizie inclusiv in cadastrul general pentru zonele de la margineasi din centrul tarii.Aceste deformatii ale sistemului de proiectie stereografica-1970 pot fi eliminatesau reduse la minimum prin adoptarea de sisteme de proiectie locale derivate dinsistemul stereografic-1970 si anume, prin sisteme locale cu plane de proiectie secante.

Variatiadeformatiilor regionaleale sistemului deproiectie stereografic-1970 II'"~t4.II

J :I III', :.

t)/SranUz. /,cd"


27/58

Cadastru2.2.3. Sistema de proiectie locala derivate ale sistemului de proiectiestereografic-19702.2.3.1. Generalitali

Plecand de la elementele proiectiei stereografice-1970 in care se atla calculataintreaga retea de puncte geodezice, se pot stabili relatii matematiee pentru diferitesisteme de proiectie locale.2.2.3.2. Ulilizarea unui sistem de proieelie local derival al sistemuluide proiectie stereografic-1970Cel mai simplu si mai precis sistem local de proiectie este eel paraiel cu planulde proiectie secant stereografic-1970.In acest sens s-a ales un punct geodezic Plo conform figurii. in zona (Ia nivel d elocalitate de ex.) in care urmeaza a se efectua masuratorile topografice, prin care vatrece planul secant de proiectie local (ltd

Fig. Situarea planului de proieetie local in raport cu planurile de proiectie tangent si secant unic

Coordonatele punctului PI si altar puncte din zona se transcalculeaza din planulsecant unic (1tu) in planul secant local astfel:

Se calculeaza mai intai coordonatele in planul tangent ( 1 t T ) prin impartirea valori!lor (date in planul secant unic) la coeficientul de scara C.X =Xu. y =Yu undeC=l- 1 0,99975

t C' t C' 4000Pentru aducerea distantelor din planul tangent 1tTin planullocal1tL (undedeformatia va fi nula) avem in vedere ca defomatia pentru 1 km in planulltT este datade relatia:

0 - = X 12 + Y 1 24 R 2

adica 0distanta DI=1 km pe elipsoid, in planullocal, va fi:D I = 1km - 0 = 1_ 0 = X;- + Y,2

4R2

27


28/58

Cadastru

Pentru transcalcularea punctelor din planul secant unic (nu) in planul de proiectiesecant local (nd se calculeaza coeficientul de deformatie regionala K.

X2 +y?1- t I4R2K=--....:..::..;=----CIn aeest fel vom avea urmatoarele coordonate in sistem regional:

XJ=XuK si Y1=YuK2.2.3.3. Utilizarea sistemului stereografic al BucurestiuluiAvand in vedere ca sistemul stereografic al Bueurestiului prezinta particularitateaca X este pe Est si Yeste pe Nord, invers decat la sistemul de proiectie stereografic1970 si avand ipuncte determinate in sistem local ( X i , Y i ) eu corespondentullordeterminat in sistem stereografic Bucuresti (Xi, Vi), coeficientul mediu de transcalcul

se determina astfel:In prima etapa se calculeaza Ax si Ay si AX si AV din diferenta coordonatelor incombinatii (i-1) puncte determinate in eele doua sisteme, unde x si y sunt coordonatelea i puncte in sistem local si X si V sunt coordonatele in sistem stereografic Bucuresti aaeelorasi i puncte.In a doua etapa se calculeaza (i-1) relatii de forma:Ax/).X+AyAY; AyM-AxAY; AX?+Ai;

K .cos a =AtAX +~y. ~y si K .sin a=Ay AX - At~yAt2 +Ay2 Ax2 +Ay2

In a treia etapa se calculeaza coeficientii medii de transcalculare:i=1L K cosaK . cos a(mediu) = . ; : _ n = _ : : I _i-Ini1=1L K -sinzr

K . sin a(mediu) = n = I i-lni

Coordonatele punctetor noi in sistem stereografic Bucuresti, cuprinse de puncteteavand coordonatele in eele doua sisteme sunt date de relatlile:

Xa=Xt.+AxKcosa. AyKsinaYa=YL+AxKsina +AyKcosa

28


29/58

Cadastru

PR01ECT1A EOGRAF1CA

. -1iII. J -, .i t '~ a:1 ..;~~ ::! ti...

".-..,J ".

Coordonatele sterografiee in plan secant Bueuresli ale punetului Foisorului de Foe sunt:X=558113,17 siY=338400,25.

2.3. Sistemul de imparlire a foilor de plan pentru proiectiastereografica2.3.1. GeneralitatiAvandu-se in vedere faptu1 ca pentru aproximativ doua treimi din suprafata tariis-a executat deja. pana in 1970, planul topografic de baza, in proiectia Gauss, la scara1:5.000 (pe alocuri 1:10.000) si pentru ca informatia valabila existenta pe planuri sa nuse piarda, cadrul geografic si nomenclatura au ramas la fel si pentru foile de plan inproiectia "stereo 70".Hartile si pfanurife topografice in proiectla Gauss au un cadru geografic formatdin imagini plane ale unor arce de meridiane si de paralele care, pe elipsoidul de ratatie,delimileaza niste trapeze curbilinil, denumite in mod curent "trapeze".

29


30/58

CadastruCunoseand sistemul de impartire folosit in proiectia Gauss se deduc si regulile de

impartire in proiectia "stereo 7011 In acest mod se indeplinesc urrnatoarele cerinte:- se asigura racordarile pe cadrul foilor intre eele doua sisteme;- se elimina cauzele eare ar fi condus la suprapuneri sau goluri intre foile de plan;- sa pastreaza aceleasi suprafete ale foilor de plan, ceea ce este necesar

activitatii de cadastru;- se asigura posibilitatea verifiearii planului topografic de baza si a planurilorcadastrale derivate pentru trecerea la zi a hartilor topografice la seari mai mici, etc.Astfel se pot deduce fara dificultate: scara hartii (planului), ,coordonatelegeografice ale colturilor si implicit coordonatele in "stereo 70", nomenclatura trapezelorvecine, etc.

2.3.2. Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-1970Pentru ca dimensiunile si nomenclatura trapezelor sunt strans legate de scara, afost necesar sa se standardizeze valorile searilor, avand urmatoarele scari dereprezentare: 1:1.000.000, 1:500.000, 1:200.000, 1:100.000, 1:50.000, 1:25.000,1:10.000,1:5.000,1:2.000.In legatura cu dimensiunile trapezelor vom folosi notatiile:- A 'A = diferenta de longitudine dintre arcele de meridian eare delimiteaza un trapez;- A c p = diferenta de latitudine dintre arcele de paralel care delimiteaza un trapez.Scara 1:50.000 este data de 0 litera majuscula (A, B, C sau D) alaturi de eele ceindividualizeaza scara 1:100.000 si asa mai departe, conform exemplului si figurii ceinsoteste expunerea:- pentru harta la seara 1:100.000L-35-73;- pentru harta la seara 1:50.000

L-35-73-B;- pentru harta la scara 1:25.000L-35-73-C-C;- pentru planulla seara 1:10.000L-35-73-D-b-4;- pentru planulla seara 1:5.000L-35-73-D-d-2-IV;- pentru planul la seara 1:2.000 (9 litere minuscule - intre "a" si "i")

L-35-73-A-c-3-III-a;Dimensiunile pe arcele de meridiane si paralele ale foilor de plan topografic saueadastralla searile 1:5.000 si 1:2.000 sunt

- pentru seara 1:5.000, pe longitudine (A) este 1152",5 iar pe latitudine ( c p ) este1'15";- pentru scara 1:2.000, pe longitudine (A ) este 56",25 iar pe latitudine ( q este3711,5.Cu privire la dimensiunile (Ia cadru) foilor de plan (trapezelor) acestea difera inmod sensibil, ca si suprafata de teren cuprinsa in interiorullor, in functie de latitudinea

geografica ( < p ) . Astfel, dimensiunile si suprafata maxima, cuprinsa de un plan. este insudul Romaniei, iar cele minime sunt in nord.

30


31/58

Cadastru

-Fig. - _-:...Nomenclatura foiIor de hArti ~i planurllor topoarafice insistemul de prolectle stereosratlc - 197()

2.3.3.Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-BucurestiFoile de plan ce acopera Municipiut Bucuresti si zonele adiacente, care sunt inarhiva directiei de specialitate a Primariei Municipiului Bucuresti, sunt realizate la scara1: 2000 si 1: 500. Nomenclatura lor este aratata in figura, unde literele reprezintacoordonata "X" (est), iar cifrele coordonata "Y " (nord). :Grupul format de doua litere si doua citra (individualizate ea in figura) da pozitia zonei lascara 1: 2000, care cuprinde 16 planurl la scara 1: 500 a caror nomenclatura esteformata din cifra [reprezinta "Y " - (nord)], litera [reprezinta:"X" - (est)] si cifra (reprezintanumarul de ordine al planului 1:500, numarat in sens orar).

31


32/58

3!'.i02511 1 < 1 : YlC WVI till :Oil I PO 1 lit I .II I {ir~D iCII /I,A' I'C ~~ fOC I n' K'L' III.. 0'1" ll"S~ru~n I; I ! ~"9250 II . ; 1 " 1 "

.J-. ' ! . : I Ij.. ~ J t..'! \ 1 : - . t .'3482~ -~-+--+--+-!--+--+--+-+~!---t--f\-t-+---+--i- - . I--rI ; - , S'1.tJ151 , -;..-+- r t - -ill 4'~~~--~~-+~--~+-~~~-!--+-;-~-+~~r-~~-+--+-~T-1-~~! I r345251 +--f--..+---t--f--t---1i--+-t-t---t-- - -- - - ----r- -- _.1-'-r---i.~~ I

1'"I'!I'r7'.z'!. . . . . . . ~ . -1:l)S"IIt>1.. . . .t:iI

'I!'I.'5,.11 I11II 12t ,21:n

Documents

Curs Cadastru General Fifim An3