sf.

flr0gnilnsau €ulsgere dl{ ssdertle SffqflIor Pflrtnfi

care aratfl curq ss poato oqul curfr$,Iuqlqa gi desEv0rgi

Volumtil 3

Maxim Mdrturisitorul: Rilspunsuri cdtre Talasie

.1,."i:ll:ljrll,

EDITIE JUBILIARA

Traducere din greceste, introducere Si note dePreotul Profesor Dr. DUMITRU STANILOAE

TIPARIT cU BINECWAI\nAREAPREAFERICITULUI PARINTE

DANIELPATRIARHUL BISERICII ORTODO)G ROMANE

EDITURAINSTITI.JTULUI BIBLIC sI DE MISIUNE oRToDoxABUCURESfl . 2017

],tI

t

t

t

t

t

5T2 SFANTUL MAKM TUARTUNTSNONUI

[64] Ce sunt,,neamurile" pe care, venind, le desco-perd Cuvdntul.

t65l in ce inleles este iard$i Cuvdntul slavd a luiIsrael.

t66l indatd ce omoard cineva infelesul trupesc alLegii, afldtor in litera ei, primegte ca impdrat pe Cuvdn-tul (rafiunea) in duh.

167l Prin David a infeles gi pe Domnul, 9i Evanghe-lia, 9i legea duhovniceascd gi cunogtinfa, 9i contempla-tia qi fdptuirea, 9i poporul cel nou. El poate fi inlelesin multe chipuri, potrivit cu diferitele locuri.

[68] Cel ce are numai tipurile, dar nu 9i arhetipu-rile tainelor, are numai intrebarea, dar nu gi cunogtin-[a ilumindrilor in duh. El a primit ca imprumut ceea ces-a spus mai inainte, adicd experien{a prin simfuri a sim-bolurilor Legii, dar cu sufletul fldmdnzegte dupd duhulei, socotind ca un miop intrebarea drept adevdrata cu-nogtinfd.

t69l in dispute este de multe ori 9i rdtdcire.[7O] Fericirea igi intipdregte semnele sale in cei ce

s-air invrednicit de ea prin impartdgire, gi-i face infati-Sdtori ai ei.

CUPRINS

?refafd,t Daniel, Patriarhul Bisericii OrLodoxe Romdne 5

CuvAntul inainte la prima editiePr. prof. Dumitru Stdniloae

SFANTI.JL MAXIM MARTI,'RISITORI.JLSmeriful monah Maxim,cdtre preacuviosul presbiter gi egumen Talasie:Despre diferite Iocuri grele din dumnezeiasca Scripturd .... 25Cuvantul inainte la scoliile aqezate in urma rdspunsurilor.... 42intrebarea l: Despre afecte 46intrebarea 2: Despre lucrarea lui Dumne2eu.................... 49intrebarea 3: Despre omul cu urciorul 51intrebarea 4: Despre vegmintele Mhntuitorului ................ 54intrebarea 5: Despre blestemul lui Adam 56intrebarea 6t Despre indoita nagtere din Dumnezeu ,,,.,,,. 59intrebarea 7z Despre binevestirea adusd celor morfi........ 63intrebarea 8: Dumnezeu este lumind 65intrebarea 9: Ce ne-a descoperit Si ce ne va

descoperi Dumnezeuintrebarea lot Despre cele doud temeri de Dumnezeu ......intrebarea ll: Starea dintAi a ingerilorintrebarea 12: Despre cdmaga manjita de pe trup..............intrebarea 13 Despre ,,cele nevdzute ale lui Dumnezeu"....intrebarea 14: Ce este inchinarea la fapturiintrebarea I5: Despre prezenfa Duhului in toate.....intrebarea l& Despre vifelul de aur din pustieintrebarea l7t Moise ameninfat cu ucidereaintrebarea lB: indreptarea din Lege ........intrebarea 19 Judecata dupd Lege.........intrebarea 20: Despre smochinul fdrd rod.....

66677l737476767982878789

5r4 CUPRINS

Intrebarea 2l : Despre dezbrdcarea Stdpdniilorintrebarea 22: Despre sfargitul veacurilor ajuns Ia noi........intrebarea 23: Despre tronul lui David clat luilisus ............intrebarea 242 Cele doud str4ji trecute de petruintrebarea 2* IIrtstos e.uput bdrbatutuiintrebarea 26; Nabucodonosor, sluga Domnitii ................intrebarea 27: Descoperirea despri Corneliu ..........intrebarea 28: Amestecarea limbilor .....intrebarea 2gt proorocirea despre suirea lui pavel

la lerusalimintrebarea 5O: paharul gi Botezulintrebarea 5I: Dumnezeu nu locuiegte in temple

fdcute de mdiniintrebarea 32: Dibuirea lui Dumne2eu...............intrebarea 33: Credinfa mutd munfii.......intrebarea 34t Ce primim prin rugdciune...........Intrebarea 5* De ce mAncdm Trupul6i Silngele

Cuvantului, dar nu gi oasele,..intrebarea 36: Ce inseamnd trupul gi silngele

animaletor jertfiteintrebarea 37: Despre gtergarele puse pe trupul^ Apostolului pavelIntrebarea 382 Despre cei gapte frafi Iuafi de o femeie ......lntrebarea 39 intelesul celor trei zile cit au stat^ mulfimile langd Domnul.....Intrebarea 4Ot Despre cele gase vase cu apd

de Ia nunta din Canaintrebarea 4l: Despre cei cinci bdrbafi ai samartnencii......Intrebarea 42t Cum S-a fdcut Domnul pdcatintrebarea 4B: Deosebirea intre po^ui ui"tii

92lool08lrltl3125I53140

t44147

r49150t52155

156

159

161166

168

t7217918l

CUPRINS 515

intrebarea 47: Despre ,,glasul celui ce strigd in pustie" ...... lg4intrebarea 48: gi a zidit Ozia tumuri in Ierusalim .............. 2O4intrebarea 492 Iezechia astupd izvoarele ........... 217intrebarea 50 ingerul nimicegte oastea lui Sanherib.......... 234intrebarea 5l: Multi aduceau daruri lui Dumnezeu

gi plocoane lui Iezechia ............. 245intrebarea 52: Iezechia se inaftd, apoi se smeregte............ 256intrebarea 53 Despre fngroparea lui lezechia ... 266intrebarea 54: Zorobabel binecuvinteazd pe Domnul....... 273intrebarea 5* Numdrdtoarea celor intorgi din Babilon ...... 2gBintrebarea 56 Despre zidirea templului ........... 551intrebarea 57: Mult poate rugdciunea lucrdtoare

a dreptului ................ 343intrebarea 58: Bucuria in intristdri .... 345intrebarea 59: Despre cdutare gi cercetare ....... 555intrebarea 60z Taina lui lTristos. rilnduitd

dinainte de veacuri .. 371intrebarea 6l E vremea sd inceapd judecata

de Ia casa lui Dumnezeu ..................,........, 379intrebarea 62: Despre secera vdzutd de Zaharia................ 596intrebarea 63: Despre candelabrul vdzut de Zaharia .,...,.... 4llintrebarea 64: Despre proorocul lona gi Ninive . 455intrebarea 6* Despre ghibeoniti pi urmagii lui SauI .......... 47O

^ pj pomul cuno$tintei binelui gi rdului lgbIntrebarea 44: in ce infeles zice Dumnezeu:,,Iatd, Adam s-a fdcut ca unul din Noi., ........ lgg

intrebarea 4* Ce inseamnd pieptul legdnatsi bratut despdr{it.... .. tg2

intrebarea 4G: Despre deosebirea intre oglindd9i ghiciturd lga

24 Preotul Profesor DUMITRU STANILOAE

dumnezeiesc va aparea gi lumea in forma ei desdvdr-gitd, invegnicit,i"59.

Dar nesfdrgita bogafie de contraste, de contra-puncte, de sinteze gi de armonii ce se nagte din dialec-tica vie intre subiectul omenesc, L,ogos gi lume de-alungul acestui urcug rdmdne o comoard ingropatd inpaginile Sfdntului Maxim Mdrturisitorul pAnd se va gdsicineva s-o dezgroape in toatd frumusetea ei, pentrulumea de azi.

39. Hans Urs von Balthasar, Die,,Gnostischen Centurien" desMaximus Confessor, p. 45.Vezi Si Capete gnostice,II, lb.

SMERITULMONAH MAXIM,CATRE PREACIIWOSUL PRESBITER

SI EGUMEN TALASIE

Despre dtferite locuri greledin dumnezeiasca Scrtptr:r61

Preacuviosului rob al lui DumnezetT,Domnului Talasie, presbiterul pi egumenul,

Maxim, smeritul monah: Bucurie!

Oupa ce fi-ai desfdcut, om al lui Dumn ezetr, sufle'tul in chip rational de afectiuneafatd de trup gi mintea[i-ai tras-o cu totul din simtire prin duh, trupulz Ei l-aifdcut maici preacinstitd a virtutilor, iar simfirea Ei-aiardtat-o iwor nesecat de cunogtinta dumnezeiascd,pundnd insotirea sufletului cu trupul numai in slqibacelor bune, iar simtirea folosind-o ca organ prin caresd cunogti mdrefia celor vdzute. Cdci trupul tdu pri-megte, prin faptele cele morale, frumusefea sufletului,cdreia ii dd o formd vdzutd prin virtuti pi o aratd. celorde afard,, ca sd avem iatataca o icoand a virtufii pusd

1. lleqi bLag6grov an6qcuv vle O{ae Yqagqg. in latineFte:Quaestiones ad Thalassium. PG 90, 243-7A6. In romiinepte iivorn zice prescurtat: Rdspunsuri cdtre Talasie,

2. ,,Trupul", in grecegte, e de genul feminin.

2726 SFANTUL MAXM uAnTunTsnoRUL

in vdzul tuturor spre imitare | 11. Iar simfirea ta sculp-teazd simbolic in figurile celor vdzute rafiunile celorinteligibile gi prin ele urcd mintea spre simplitatea ve-derilor inteligibile, desfdcutd de vanetatea gi compozi-tia celor vdzute, ca sd avem cunogtinta ta, drum nerfutdcitor al adevdrului, spre a trece prin el spre cele in-teligibile l2l. De aceea, dupa ce-ai lepidat cu totul im-pdtimirea care leagd de simfire Si de trup, strdbdtandintins cu mintea in chip priceput oceanul nesfirgit alcuvintelor Duhului (al Scripturii), cercetezi cu duhulcele ale Duhului. Dar primind de la Acesta descoperi-rea tainelor ascunse, smerenia te-a fdcut totuSi sd al-cdtuieqti o listd cu multe locuri obscure din SfiintaScripturd, pe care ne-ai trimis-o cerAnd gi de la mine,cel lipsit de orice virtute $i cunogtinfd, un rdspuns scriscu privire la infelesul lor mai inalt.

Primind eu aceasta listd gi citind'o, mi s-au oprit inloc Ai mintea, qi auzul, gi cugetarea. Drept aceea, te-amrugat s*mi ingadui sdrefuz acest lucru. Tr-am spus cdaceste locuri de abia pot fi infelese de cei care auinaintat mult in contemplafie gi au ajuns la capdtulcelei mai inalte gi mai neapropiate cunogtinfe, nu insdde mine, care md. tdrdsc pe pdmant gi, asemenea gar-pelui cel blestemat odinioard,, nu am altd.hrand, afard,de pdmantul patimilor, innoroiat ca un vierme de pu-treziciunea pldcerilor. Fdcdnd deci aceasta mult gi demulte ori, cdnd am vdzut cd nu primegti aceastd rug#minte a mea, temdndu-md sd nu sufere ceva iubireacare ne unegte gi ne face sd avem un singur suflet,chiar de purtdm doud trupuri, putand sd-ti pard refuzulmeu un semn de neascultare, am cutezat, impotrivavoii mele, cele mai presus de putereamea. Am socotit

RASPUNSURI CATRE TAI.ASIE

cd e mai bine sd fiu acuzat deindrdzneald, gi sd fiu luatin ris de cei ce voiesc, decdt sd sufere iubirea vreocldtinare gi vreo micgorare. Caci dupa Dumnezeu ni-mic nu e mai de pret ca ea in ochii celor ce au minte.Mai bine zis, nimic nu e mai pldcut lui Dumnezeu caea. Cdci ea adund la un loc pe cei dezbinati si poatecrea in cei multi sau in toti o identitate netulburatd avoirii [5].

Deci iartd-mi mai intdi tu, cinstite ?dnnte, aceastiintreprindere gi roagd 9i pe altii sa-mi ierte indrdzneala.Cagtig*mi milostivirea lui Dumnezeu prin rugdciuniletale gi f*L sd-mi stea intr-ajutor in cele ce voi sPune,mai bine zis s*mi dea rdspuns drept la fiecare intre-bare. ,,Cdci toatd, darea cea bund Si tot darul desdvdr-Sit de la El este" (lac. l, l7), ca de la izvorul 9i Pdrin'tele tuturor cunogtintelor 9i puterilor luminitoare, pecare le ddruiegte pe mdsura celor wednici. Fiindcd nu-mai increzdndu-md, in tine am primit sd implinesc po-runca ta, agteptAnd bundvointa lui Dumnezeu ca platda ascultdrii.

Deci agezdnd fiecare intrebare in frunte, in ordineagi rAnduiala in care le-afi scris, voi da dupi ea un ris-puns scurt gi precis, pe cdt voi fi in stare Si Pe cAt voiprimi de la Dumnezeu harul gi puterea infelegerii 9igrairii evlavioase. Cici nu vreau sd incarc auzul citito-rilor cu mu[ime de cuvinte. Nu vreav' mai ales, cd gtiucd aceste cuvinte vor rdsunala auzul vostru, care avetio cunogtintd adevdratd gi o vedere apriatd a celor dum-nezeiegti gi care ati trecut dincolo de tulburarea pati-milor pi ati ldsat in urmd toatd afectiunea firii, fdcin'du-vi rafiunea conducdtoare 9i judecdtoare atotdreap-td in toate cele ce trebuie fdcute l4l, iar mintea intro-

28 SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL

ducind-o pe scara unei neinfelegeri superioare in sd-nul cel mai dinlduntru al tdcerii dumnezeiegti, acolounde nu se percepe decdt o fericire dumnezeiascd inchip negtiut, o fericire a cdrei mdrire nu o poate facecunoscutd decat experienfa ce o au despre ea cei in-vrednici{i. Tocmai de aceea unii ca acegtia nu au tre-buinfa decat de'o scurtd indicafie in asemenea ches-tiuni, care aratd cu anticipatie frumuse{ea atotstrdluci-toare a vederilor tainice cuprinse in cuvintele dumneze.iesti gi a mdre{elor intelesuri duhovnicegti din ele. Dealtfel nu gtiu dacd imi este ingdduit sd vd spun chiar ginumai atAta voud, celor ce ati devenit, dupa cuvdntulDomnului, sarea pdmdntului gi lumina lumii, pentrubogdfia virtutii gi marea revdrsare de cunogtinld, curd-tind Si din altii puroiul patimilor prin modurile virtu-tilor Si strdbdtdnd neStiinta, care e o orbire a sufletu-lui, cu lumina cunogtinfei.

Dar vd rog pe voi cei atotsfinfi gi pe tofi care veficiti aceastd scriere sd nu socotifi cele spuse de minedrept normd a explicdrii duhovnicegti a acestor texte.Cdci sunt cu mult mai prejos de intelegerea cuvintelordumnezeiegti 9i am eu insumi trebuintd de invdfdturaaltora, ca sd le infeleg. Ci, dacd putefi presupune sauafla ceva de la voi ingivd sau de la allii, socotiti mai de-grabd aceea ca adevdrat gi credefi cd avefi o infelege,re mai inalta gi mai adevdratd.Iar aceasta se cunoagteprin aceea ed dd certitudine inimii acelora care sedoresc dupd pdtrunderea duhovniceascd a lucrurilortainice.

Cdci Cuvantul dumnezeiesc se aseamdnd cu apa.El se aratd, ca in nigte plante gi rdsaduri gi ca 9i in di-ferite viefuitoare, in cei ce se adapd din acelagi Cu-

RASPUNSURI CATRE TAIASIE 29

vdnt, pe mdsuralor, at2ftin formd de fapte, cat gi decunoagtere, rdsdrind ca un fruct prin virtufi, dupd ca-litatea virtutii gi cunoagterii fiecdruia, 9i trecind de launii la altii. [5] Cdci El nu poate fi circumscris 9i nusuferd sd stea inchis inlduntrul unei singure minfi, datdfiind infinitatea Lui naturald.

Deci mai intai ne-ai poruncit sd grdim despre pa-timile ce ne supdrd. $i anume cate gi care sunt, din ceinceput pornesc ai la ce sfdrgit ajung trecdnd prin fazade mijloc ce le este proprie; din ce putere a sufletuluisau mddular al trupului rdsirind fiecare da mintii inchip nevdzutforma (pogg4) sa, iar trupul il face ca peo vopsea ce coloreazd. prin cugetdrile pdcatului intregnefericitul de suflet; care este infelesul numelui fiec*reia gi lucrarea ei, roadele Si infatigirile, precum gi vi'clegugurile puse la cale prin ele de dracii necurafi, in-sofirile 9i disimuldrile lor nevdzute; cum scot aceia inchip ascuns pe unele la vedere prin altele gi cum prinunele atragin chip amdgitor spre altele; care sunt sub-tirimile (nuantele), micimile, mdrimile Si umfldrile loruriage; cum cedeazd,, se retrag, inceteazd,, stdruie, n*vdlesc mai repede sau mai domol; care sunt justi-ficarile lor in fata sufletului, ca in fa{a unui tribunal, gihotdrdrile ce se dau de cdtre cugetare; infringerile 9ibiruinfele vdzute gi starea lduntricd ce-o insofepte pefiecare; care e pricina pentru care li se ingdduie dra-cilor sd tulbure sufletul cu multe patimi, gi aceasta fieprin ei ingigi, fie prin alfii (altele) [6]; prin ce gAnd neaduc infatamintii fdrdde vreme materiile proprii, princare pornesc in chip ascuns rdzboiul amarnic impo'triva noastrd - care ne preocupdm de cele ce nu suntde fala de parcd ar fi prezente -, intinzAndu-ne sPre

30 SFANTUL MAXIM naAnruruslronur,

materii, sau fugind de ele, 9i anume primul lucru pd-timindu-l de dragul placerii, al doilea din pricina du-rerii l7l; despre modul prezenfei lor in noi gi desprendlucirile complicate gi variate ce le stdrnesc in visu-rile din vremea somnului; apoi dacd sunt inchigi invreo parte a sufletului sau a trupului, sau sunt in totsufletul Si in tot trupul; 9i dacd, afldndu-se inlduntru,induplecd sufletul prin patimile sufletegti sd imbrdfi-qeze pe cele din afard prin mijlocirea trupului 9i il amd-gesc sd se predea cu totul simfirii, pdrdsind cele ce-isunt proprii dupd fire; sau, afldndu-se afard, printr-oatingere din afard a trupului modeleazd sufletul cel ne-vdzut dupa chipul celor materiale (nqoq ta uArrca o1r1-p"arL(ouow), sddind in el o formd compusd 9i dandu-iinfdfigarea materiei primita prin imaginafie; 9i dacdeste vreo rdnduiald gi vreo ordine in lucrarea lor, cuviclenie pldnuiti, ca mai intai sd incerce sufletul prinunele patimi 9i apoi sful rdzboiascd prin altele; 9i care(draci) premerg, care urmeazd, la rdnd, sau care cucare se insofesc, dacd nu cumva tulburd sufletul inmod amestecat, fdrd nici o ordine, la intdmplare, prinorice patimi; apoi dacd e ldsat sufletul sd pdtimeascdunele ca acestea de la ei in afard de providenfd, saupotrivit Providenfei; gi care este ratiunea pentru careProvidenfa pdrdsegte in orice patimd sufletul; care esteapoi modul nimicirii fiecdreia dintre patimile ingirategi prin care fapte, cuvinte sau gAnduri se elibereazdsufletul de ele gi se curdfd de intindciunea congtiintei;ce virtute va opune fiecdrei patimi ca sd o biruiascd,fugdrind pe dracul cel viclean gi tdind deodatd cu el to-tal insdgi migcarea patimii; cum va putea apoi, dupdiz-bdvirea de patimi, sd-gi scruteze sufletul bine ale sale;

RASPUNSURI CATRE TAI/,SIE

gi cu ajutorul cdror rafiuni qi moduri ajungand prin ra-liunea cea dupi fire la relafii nepdtimage intre simfiriSi lucrurile sensibile, va modela simtirile ca sd stea inslujba virtutilor, precum prin patimi le modelase maiinainte sd stea in slujba picatului [8]; Si cum va infdp-tui aceastd bund intoarcere ca sd se foloseascd. decele prin care gresea inainte spre nagterea $i sustine-rea virtutilor; cum apoi, izbivindu'se 9i de aceste re-latii [9], va culege cu pricepere, prin contemplareantuturald, in duh, ra[iunile celor create, desfdcute de sim-boalele sensibile din ele; 9i cum dupd aceste ratiuni,ludnd contact cu cele inteligibile, prin mintea devenitdcuratd de cugetarea aplecatd spre cele supuse simfiri-lor, va primi infelegerile cele simple 9i va dobdndi cu'nogtin[a simpld, care leagd.toate intreolaltd potrivit curaliunea originard a infelepciunii; in sfarpit, cum dupdaceasta sufletul, odatd trecut dincolo de toate cele cesunt gi de intelesurile lor fire$ti 9i desfdcut de toatd'puterea in chip curat, chiar pi de puterea proprie de-acugeta, va pdtimi unirea cea mai presus de infelegerecu Dumnezeu insugi, iar in aceastd stare, primind dela El in chip negrait invatatura adevdrului adevdrat, cape o sdm?n!a, nu se vamai abate spre pdcat [1O], ne'maifiind loc pentru diavol ca sd-l atragd. spre rdutateprin amdgire, datoritd necunoa9terii Celui ce e bunprin fire gi infrumusefeazd, toate cele ce se pot impdr-tagi de El.

Fiindcd afi poruncit sd ldmuresc in scris ratiunile,modurile gi pricinile tuturor acestora, rog sd mai a9-teptati pufin cuvdntul privitor la ele. De va aiuta Dum-nezerr, voi cerceta cu un prilej mai potrivit Si mai custdruintd acestea in alte scrieri, dacd voi simfi peste

31

32 SFANTUL MAXM MARTURISITORUL

tot in minte vreo astfel de putere de pdtrundere, incitsd pot cuteza sd strdbat un ocean atiit de mare gi deaddnc. Cdci nu md ruginez sd spun cd incd nu cunoscuneltirile gi viclegugurile anevoie de descurcat ale dr*cilor necurafi, dat fiind ca praful materiei imi intunecdincd ochii sufletului gi nu md lasd sd privesc (sd con-templu) in chip curat firea celor create gi sd deose-besc din grdmada celor ce existd pe cele ce par sdexiste [11], inpeldnd doar simtirea cea lipsitd de ra-fiune. Fiindcd numai cei foarte contemplativi 9i inalfila cugetare pot cerceta cu adevdrat unele ca acestea9i pot grdi despre ele, adicd numai cei ce prin multdexperienfd, au dobandit puterea de-a cunoagte celebune gi cele care nu sunt bune, ba, ceea ce e mai inaltSi mai de cinste ca toate, au primit de la Dumnezeuharul gi puterea de-a intelege bine, 9i de-a spune lim-pede cele infelese.

Dar ca sd nu rdmAnd cu totul neluminatd invd[futura despre acestea in lucrarea de fa[d, voi spune pu-tine lucruri despre nagterea patimilor, atAta cdt e detrebuintd ca voi 9i barbafii duhovnicegti asemeneavoud sd vadd sfargitul din inceput. Apoi voi trece lati.Ir-cuirea capetelor ce urmeazd.

Definitia rdului

Rdul nici nu era, nici nu va fi ceva ce subzistd prinfirea proprie. Cdci nu are in niciun fel fiinfd, sau fire,sau ipostas, sau putere, sau lucrare in cele ce sunt. Nue nici calitate, nici cantitate, nici relalie, nici loc, nicitimp, nici pozifie, nici acfiune (no'qotq), nici migcare,nici aptitudine, nici patimd (pasivitate, afect) contem-

RASPUNSURI CATRE TAI.ASIE

plata in chip natural in vreo existentd gi in niciuna din-tre acestea toate nu subzista prin vreo inrudire natu-rald. Nu e nici inceput (principiu), nici m[jloc, nici sfir-Sit. Ci, ca sil cuprind intr-o definitie, voi spune cd riuleste abaterea (tLA,enl;q) lucrdrii puterilor (facultdfilor)sddite in fire de la scopul lor qi altceva nimic. Sau ia-rdsi, rdul este migcarea nesocotitd (aA6yLotoq) a puteri-lor naturale spre altceva decat spre scopul lor, in urmaunei judecdfi gregite. Iar scop (tdAoq) numesc cauzacelor ce sunt, dupa care se doresc in chip firesc toate,chiar dacd Vicleanul, acoperindu-gi de cele mai multeori pizma sub chipul bundvointei 9i induplecAnd cuviclenie pe om sd-$i miste dorinfa spre altceva dintrecele ce sunt, gi nu spre cauzd, a sidit in el necunos-tinta cauzei.

Deci primul om, neducdndu-gi migcarea lucrdrii pu-terilor naturale spre scop, s-a imbolndvit de necunog-tinfa cauzei sale, socotind, prin sfatul garpelui, cd. ace-la este Dumnezeu, pe care cuvdntul poruncii dum-nezeiegti ii poruncise sll aibd ca pe un dugman demoarte. Fdcdndu-se astfel cdlcdtor de poruncd Si ne-cunoscdnd pe Dumnezeu, gi-a amestecat cu incdpdfd-nare in toatd, simfirea toatd, puterea cugetdtoare Fi agaa imbratigat cunogtinta compusd gi pierzdtoare, pro-ducdtoare de patimd, a celor sensibile t151. 9i aga,,ald-turatu-s'a dobitoacelor celor fArd de minte gi s-a ase-mdnat lor" (Ps. 48, 12),lucrdnd, cdutdnd qi voind ace-leagi ca gi ele in tot chipul; ba le-a Fi intrecut in irafio-nalitate, mutAnd rafiunea cea dupd fire in ceea ce econtrar firii.

Deci cu cdt se ingrijea omul mai mult de cunogtin-[a celor vdzute numai prin simfire, cu atdt iSi strdngea

33

34 SF}NTUL MA)CM MARTURISITORUL

in jurul sdu mai tare negtiinta de Dumnezeu. $i cu catigi strangea mai mult legdturile negtiinfei, cu atdt selipea mai mult de experienfa gustarii prin simfire abunurilor materiale cunoscute. Dar cu cdt se umpleamai mult de aceastd experienld, cu atdt se aprindeamai mult patima iubirii trupegti de sine, care se ndgteadin ea. $i cu cdt se ingr[jea mai mult de patima iubiriitrupegti de sine, cu atdt ndscocea mai multe moduride produc,ere a pldcerii, care este 9i fiica, gi finta iubi-rii trupegti de sine. gi fiindca orice rdutate piere im-preund cu modalitdfile care o produc, omul aflandprin experienfa insigi cd orice pldcere are ea urmagdin chip sigur durerea, igi avea toatd, pornirea sprepldcere gi toatd fuga dinspre durere. Pentru cea dintdilupta cu toatd puterea, pe cea de-a doua o combdteacu toatd sirguinta, inchipuinduOi un lucru cu nepu-tintd,9i anume cd printr-o astfel de dibdcie va puteasd le despartd pe acestea una de alta, gi iubirea tru-peascd de sine va avea unitd cu ea numai pldcerea,rdmindnd neincercatd de durere. Sub puterea patimiiel nu gtia, precum se vede, cd pldcerea nu poate finiciodatd fdrd de durere. Cdci in pldcere e amestecatchinul durerii, chiar dacd pare ascuns celor ce o gustd,prin faptul cd domind patima pldcerii. Pentru cd ceeace domind iese totdeauna deasupra, acoperind sim-firea a ceea ce sti aldturi.

Aga s-a strecurat marea gi nenumdrata mulfime apatimilor stricdcioase in viata oamenilor. Aga a devenitviafa noastrd plind de suspine, cinstind pricinile careo pierd gi ndscocind 9i cultivdnd prilejurile coruperiisale, datoritd nestiintei. Aga s-a tdiat firea cea unicd innenumdrate pdrticele, gi noi cei ce suntem de aceeagi

RASPUNSURI CATRE TAI.ASIE

fire ne mdncdm unii pe alfii ca reptilele gi fiarele. Cdcicdut6nd pldcerea din pricina iubirii trupegti de noi in-sine gi strdduindu-ne si fugim de durere din aceeagipricind, ndscocim surse neinchipuite de patimi fdcdt-toare de stricdciune. Astfel, cdnd ne ingrijim prin pl#cere de iubirea trupeascd de noi ingine (grAaurLa), nag-tem ldcomia pAntecelui, mindria, slava deqartd, ingAm-farea, iubirea de arginti, zgdrcenia, tirania, fanfaronada,aroganfa, nechibzuinfa, nebunia, pdrerea de sine, in-fumurarea, dispreful, injuria, necurdfia, uguritatea, rt-sipa, neinfrAnarea, frivolitatea, umblarea cu capul prinnori, molegeala, pornirea de-amaltrata, de-a lua in rds,vorbirea prea multd, vorbirea la nevreme, vorbireaurdtd gi toate cdte mai sunt de felul acesta. lar cdndascufim mai mult prin durere modul iubirii trupegtide noi ingine, nagtem mdnia, pizma, ura, dugmdnia,tinerea de minte a rdului, calomnia, bdrfirea, intriga,intristare a, deznddejdea, defdimarea Providen{ei, lAn-cezeala, neglij enfa, descuraj ar ea, deprimarea, pufin#tatea de suflet, plinsul la nevreme, tinguirea, jalea,sfdrAmareatotald, ciuda, gelozia Si toate cdte tin de odispozilie care a fost lipsitd de prilejurile pldcerii. insfdrsit, cdnd din alte pricini se amestecd in pldceredurerea, dind perversitatea (cdci aga numesc uniiintdlnirea pdrfilor contrare ale rdutdlii), nagtem fdtdr-nicia, ironia, viclenia, prefdcdtoria, lingugirea, dorintade a pldcea oamenilor gi toate cdte sunt ndscociri aleacestui viclean amestec. Cdci a le numdra acum gi ale spune pe toate, cu infdfigdnle, modurile, cauzele givremurile lor, nu e cu putinfd. Cercetarea fiecdreiadintre ele o vom face, dacd Dumnezeu ne va hdrdziputere, in viitor.

35