Embed Size (px)
Citation preview
Radu Tudorancea
Frontul de acasd
Propagand[, atitudinigi curente de opinie
in Romflniaprimului rd,zboi mondial
Edilia a doua,revilzntL gi adiugitl
EItroI[2016
CupRrNS
Prefali sau. Ghnduri despre o carte........ ..................7
Introducere................. ....... 13
Capitolul I.Germanofili vs. Antantofi1i........... ......23
I.1. Cercuri intelectuale,tabere politice, curente de gAndire .................23I.2. Contrastele din mediul literargi din cel universitar............. ......... 46
Capitolul II.Rlzboiul gi noile provociri .................75
IL1. Cenzura gi propaganda de rdzboiin RomAnia. Strlini, indezirabili gi spioni.. ...................... 7 5
II.2. Dimensiunea unei traume colective:infringerea gi exodul in Moldova ................. 140
Capitolul III.Ocupa{ia germani gi noua dimensiune apropagandei....... 151
III.1. Ocupalia germani in Rominia primuluirdzb oi mondial. Pozilioniri, mecanismede control, vectori de imagine ... 151
III.2. Propagandl, control gi persuasiune:
ordonanlele qi afi gele de propagandi ............ .................. 207
Capitolul IV.Fa[etele rezistenlei. ..........227
IV.1. Colaborafionigti, tr[dltori,oportunigti sau patrioli?................ ................227
IV.2. Societifile de binefacere, spitalelegi campaniile de stringere de fonduri .........247
Concluzii.. .....279
Summary.. .....294
Bibliografie.:................. ....2g7
ANEXA ..........298
C,q.pIrorur I.Gnntvrn NoFrLr vs. ANTANToFTLT
I.1. Cercuri intelectuale,tabere politice, curente de gAndire
/^\dati cu izbucnirea rizboiului, devenea fireascd in cadrulLrlsociet[fii romAnegti, o cristalizare a curentelor de opinie,a atitudinilor gi poziliilor politice rom6negti; pozilionareapersonalitililor politice Ei a celor provenind din mediile intelectualeromAne, emergenla diferitelor entitili care igi asumau obiective gi
idealuri nafionale, toate acestea deveneau tot mai vidite, pe mlsuratrecerii timpului, de-a lungul lunilor scurse dupl declangarea
conflagra{iei.intr-un asemenea context, polul reprezentat de curentul pro-
antantist, cu valenle intervenlioniste, avea si cunoasc[ o evolulierapidl in termeni de organizare gi de activitate propriu-zisi.Bunioari, nu mai tdrziu de toamna anului l9l4,la26 octombrie/8noiembrie 1974, apdrtse Comitetul Ac[iunii Nalionale, al ciruiobiectiv fundamental er a,,realizarea deplini a idealului romAnesc".
Geneza unei astfel de entit[li cipita greutate prin participarea unorpersonalitili precum pregedintele Academiei Romdne, ConstantinI. Istrati, a lui Octavian Goga, Barbu $tefinescu Delavranceasau Vasile Lucaciu. in aceeagi linie poate fi evocat congresul
Radu Tudorancea
extraordinar al Ligii Culturale de la sfhrgitul aceluiagi an, la care se
decidea transformarea respectivei entit[fi in Liga pentru unitateapoliticd a tuturor romdnilor, sub pregedinlia lui Vasile Lucaciu,unul din fruntagii ardeleni care se stabiliserl la Bucuregti duplinceputul rizboiului. Liga Culturali fusese, de altfel, una dinentitilile care aclionaserl constant pentru alinierea RomAniei departea Antantei, in primul r6nd gra{ie filonului slu de facturl anti-austro-ungaril, ce se traducea prin dese lu[ri de pozifie in legituricu situafia romdnilor transilvineni. Acliunile Ligii Cuiturale,degi urmirite cu oarecare pruden
Frontul de ocosd
chiar gi o telegraml regelui Carol, prin care i se solicita suveranuluisprijinul in acest sensa.
Primivara anului 1915 avea s[ insemne un pas important incoagularea intr-o singuri entitate, a partidelor Ei organizallllorpolitice gi culturale rominegti care suslineau ac[iuni ferme pentruindeplinirea ,,idealului na{ional", odat[ cu infiinlarea FederalieiUnioniste, dupi ce Partidul Conservator Democrat (Take Ionescu),
conservatorii din jurul lui Nicolae Filipescu, dar gi membrii ,,Ligiipentru unitatea politicl a tuturor rominilor" se pronun]aseri in acest
sens. Firesc, coagularea unei astfel de entit[fi, precum gi sprijinulunor importante segmente din rindul societilii romAnegti, aveau siconduci la numeroase intruniri gi manifestalii desfiqurate mai ales
in capitali, prin care se solicita reprezentanlilor guvernului grlbireaintr[rii Romdniei in rizboi si, sau mai ales, interven]ia de partea
Antantei.intre intrunirile cele mai ample ale Federaliei Unioniste din
vara anului 1916, se distinge cea organizatl la 3 iulie, in Bucuregti,
la sala Dacia, in fafa unei audienle foarte numeroase, dominati de
entuziasm. Discursul cel mai electrizant, aparfinAndu-i lui Nicolae
Filipescu, reprezenta mai degrabi un rechizitoriu la adresa lui IonBritianu, presirat cu injurii la adresa acestuia, ciruia i se imputafaptul c[, in perfidia lui, ,,ingelase !ara", fiind mai degrabi,,un om
de r[zboi civil" (cu trimitere la climatul de tensiune din interiorulsociet[lii romdneEti), in loc si fie ,,un om de rlzboial naliunii", maiprecis, in loc s5. anga)eze Rominia in rlzboi, de partea Antanteis.
Discursul rostit de Take Ionescu cu prilejul aceluiagi eveniment,
deEi mai pufin acid la adresa guvernului Brltianu decit cel al luiNicolae Filipescu (acesta il numise pe geful guvernului ,,tAlharul de
a Ibidem, f. 35. Ulterior, au existat reaclii similare la filialele din alte orase din
!ar6, precum Galali qi Baciu.s Vezi integral discursul lui Nicolae Filipescu la intrunirea Federa!iei Unioniste
din 3 iulie 1916, in articolul intitulat intrunirea Federafiei Unioniste la Dacia,
apirut in ziarul ,,Universul", edifia din 5 iulie 1916.
25
26 Radu Tudorancea
Ion Britianu"), insista mai mult pe rolul pe care trebuia s[ gi-l asume
monarhia, al cirei principal lel trebuia s[ fie, potrivit fruntaquluiconservator-democrat, pe lAngi intirirea dinastiei,,,unitateana{ional[ a poporului"6.
Acuzele la adresa guvernului erau legate de desconsiderarea
v[diti a voinlei nafionale, dar mai cu seami de faptul c[ respectivul
cabinet ,,a provocat 9i produs certuri intre noi" (societatea
romdneasc[ - ,.n.), aga incAt, agteptirile mirele ilvizaumai degrabl
pe suveran, de la care se agtepta semnul izbivitor, cel care si urmeze
idealui nalional prin asumarea angajbrii Rominiei in conflict de
partea Antantei. Sugestiv este, in acest sens, indemnul adresat regelui
spre sfirgitul discursuiui, cu valenle cvasi-imperative: ,,[...] di-nerlzboiul gi uniunea sacrl pentru ca impreuni si facem o RomAnie
mare, cici in Rominia mici nu este loc nici pentru tine, nici pentrunoi"7. Circumstan{ele in care s-a desf[gurat intrunirea Federa{iei
Unioniste de la clubul Dacia din 3 iulie 1916, prezidati de Vasile
Lucaciu, au fost descrise Ei in ziarul Dimineala, cel care evidenfia,
in edilia sa din 5 iulie 1916, num[rul imens al participanfilor, dar
mai ales misurile de ordine luate de autoriti[ile din capital[ Ei mai
ales prezenla pe toate strizile cu interseclie spre Calea Victoriei anumeroase trupe de interven[ie, avAnd ordinul de a line sub controlpe participanli Ei de a preint6mpina eventuale manifestdri carc ar fi'
deplEit programul stabilit8. De altfel, reuniunile de o astfel de facturide la Dacia erau in mod obiqnuit urmate de marquri qi manifestaliide-a lungul celor mai importante artere ale Bucureqtilor, prilej de
intonare a imnurilor qi cAntecelor patriotice, dar qi de exprimare a
simpatiei falb delegalii ale statelor considerate .prietene". Bunioari',au existat episoade in care manifestanjii gi-au manifestat simpatia ln
6 Ibidem, Discursul rostit de Take Ionescu cu prilejul aceleiaqi intruniri de Ia
sala Dacia, din capitali.? Ibidem.B Vezi articolul intitulat,,intrunirea Federa!iei Unioniste. CuvAntirile domnilor
N. Filipescu qi Take Ionescu", in ziarul ,,Diminea{a", edilia din 5 iulie 1916.
Frontul de ocosd
fala legaliei Rusiei de la Bucuregti, in vreme ce firmele gi magazinele
germane erau fluierate, iar geamurile de la clubul liberal, de laziarul,,Llndependence Roumaine" sau de la ,,clubul domnului Al.Marghiloman" erau sparte de manifestanlii mai incisivi, pe fondulhuiduielilor qi lozincilor precum ,,los nemtii" sau ,,]os tr[ddtorii de
neam"9.
Atacurile la adresa liderului guvernului, Ion I. C. Br[tianu, venite
din zona mediului universitar deveneau tot mai dese, iar un articolextrem de acid din Adevlrul, apar]inlndu-i profesorului dr. Thoma
Ionescu il plasa pe fruntaqul liberal intr-un triptic imaginar formatde personalitl1i controversate ale momentului, anume Francolo gi
Skuloudisll. imputindu-i lui Britianu in primul rAnd politica de
duplicitate, dar mai ales politica de ,,lnjosire moralf', fostul rector
al Universitilii Bucuregti considera cd liderul guvernului anula
poporului romAn puterea de a ,,privi cu mAndrie nici viitorul care iisurAdea, nici trecutul de care nu mai era demn". Ideea, una de altfel inmod vldit neveridici, potrivit cilreia guvernul Brltianu igi asumase
gi continua si duci o politicl de neutralitate favorabil[ Puterilor
Centrale era constant vehiculatl inziarele opozifiei, tocmai cu scopul
de a determina ralierea opiniei publice impotriva gefului guvernului,
cu scopul de a se obline inl[turarea acestuia de la putere 9i mai ales,
intervenlia militar[ grabnic[ a Rominiei in rlzboiul mondial.
e Articolul ,,intrunirea Federa!iei Unioniste la Dacia", nesemnat, apdrut in ziarul
,,Universu1," ediga din 21 iunie 1916.
'0 in articol se ficea referire Ia primul ministru al Portugaliei din perioada 1906-
1908, Io6o Franco Ferreira Pinto Castelo-Branco, cel al cirui regim clpitatrislturi autoritare, incepAnd ctt 1907.
11 in context, cu referire Ia omul politic elen Stephanos Skouloudis (Xt6rpovoq
xrou)"ori6r1g), prim ministru al Greciei in perioada noiembrie 1915-iunie 1916,
cunoscut pentru orientarea sa pro-germani, suslinitor al angaidrii Greciei
in rlzboi de partea Puterilor Centrale. in materialul apirut in ,,Adevirul",acestuia i se imputau ,,ura contra marelui Venizelos", desconsiderarea idealului
nalional elen gi dorinla de a parveni.
27
28 Radu Tudorancea
Un editorial ap[rut in Adevirul, intitulat sugestiv ,,Datoriaopozi{iei - sa rastoarne imediat guvernul" este probabil unul din cele
mai relevante in acest sens, enumerAnd, sub proteclia anonimatului,motivele care reunite, ar fi trebuit s[ conduc[ la o revolti a opinieipublice impotriva guvernului, cu scopul salv[rii revendicirilor linindde idealul nafional. Situa{ia existenti, perceputi a fi una extrem de
volatili, in care pini gi probabilitatea izbucnirii unui r[zboi civilera evocati, conturindu-se ca unici solufie in fala,,ticSlosului care
f6cea pe dictatorul" (Ion I. C. Britianu - ,.r.), un ultim gi decisiv
efort pentru ca ,,putregaiul s[ zaci la pimAnt"12.
Desigur c5, in derularea unor astfel de evenimente, instimularea/incurajarea gi reflectarea acestora, un rol deosebit de
important l-au avut campaniile de presI gi activitatea publicistic[derulati in ziare aflate in zona de influenli a respectivelor cercuri,remarcAndu-se, bunio ar6, ziarrl Ac{iune a (aparfinind PartiduluiConservator-Democrat), ziarul Epoca (oficiosul conservatorilorlui Nicolae Filipescu), precum 9i ziarul ,,Adevdrul" (ConstantinMille).
in fala avalangei de atacuri la adresa guvernului, vizAnd inmod v[dit angajareaRominiei in rizboi de partea Antantei, replicaguvernului, mai ales prin intermediul oficiosului liberal,J'/iitorul" afost una pe m[sur[, putind fi identificate tentativele de menajare a
oriciror suspiciuni din partea Puterilor Centrale, pe de o parte, darmai ales condamnarea ,,desfrAului de gtiri" al multora din gazetele
opoziliei, blamate pentru deserviciile aduse intereselor romAnegti,
in condi$ile in care guvernul, degi de bund credin
