MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE CONFORM ANEXEI 5 DIN …

MEDIU

EXPLOATATIE ZOOTEHNICA REPRODUCTIE SUINE

BENEFICIAR – S.C. ROALNIFARM S.R.L.

PROIECTANT GENERAL – S.C. QUANTUM PROJECT CONSULT S.R.L

PARTEA: P. 033 MEMORIU TEHNIC

PARTEA: Memoriu Tehnic 1

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE CONFORM ANEXEI 5 DIN Ordinul 135/2010

NECESAR OBTINERII ACORDULUI DE MEDIU

PROIECT: EXPLOATATIE ZOOTEHNICA REPRODUCTIE SUINE

AMPLASAMENT: LOCALITATEA CONTESTI, JUD. TELEORMAN

BENEFICIAR: S.C. ROALNIFARM S.R.L.

INTOCMIT: Quantum Project Consult SRL

ecolog BIRLICA RAMONA

MEDIU






MEMORIU TEHNIC

in conformitate cu normativul de continut prevazut in Anexa 5 la metodologie din Ord. 135/2010 necesar obtinerii acordului de mediu

I. DENUMIREA PROIECTULUI:

1.1 Denumirea obiectivului de investitii: EXPLOATATIE ZOOTEHNICA REPRODUCTIE SUINE in LOCALITATEA CONTESTI, JUD. TELEORMAN.

II. TITULAR

2.1 Beneficiarul lucrarilor: ROALNIFARM S.R.L., cu sediul social în sat Milcovatu, Comuna Letca Noua, Soseaua Gaiesti, nr. 20, judetul Giurgiu.

2.2 -numarul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet:

0734.820.496 / [email protected];

-numele persoanelor de contact: Radu Marius

-director/manager/administrator: Radu Marius

-responsabil pentru protectia mediului: Radu Marius

2.3 Amplasamentul obiectivului si adresa: Proiectul propus este amplasat in LOCALITATEA CONTESTI, JUD. TELEORMAN.

2.4 Proiectantul lucrarilor: SC Quantum Project Consult S.R.L.

2.5 Valoarea estimativa a lucrarilor de constructie: cca. 800.000 EURO

2.6 Perioada de executie propusa: 12 luni

III. DESCRIEREA PROIECTULUI.

3.1 Rezumatul proiectului

Titularul proiectului – S.C. ROALNIFARM S.R.L.- propune construirea unei ferme de reproductie suine pe un teren in suprafata de 19.000 mp situat in extravilanul localitatii CONTESTI, judetul TELEORMAN. Terenul apartine beneficiarului proiectului si este detinut conform contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 848 din 22.06.2016 incheiat la Biroul Notarial Individual - Constantin Rodica. Acest teren este liber de constructii, in prezent avand destinatia de teren agricol.

Proiectul prevede : • Constructia T-01 - O cladire ce are functiunea de filtru sanitar (administrativ) si

depozit de furaje. Este o constructie cu regim de inaltime P, cu o suprafata totala construita de 381.71 mp. Inaltimea maxima la coama va fi de 8.98 m, fata de cota + 0.00, iar inaltimea minima va fi de 3.62 m.

MEDIU






• Constructia T-02 (cladire ce are functiunea de "genetica+insamantare+gestatie") +T03 (cladire ce are functiunea "fatare si cresa purcei"), este o constructie cu regim de inaltime S+P, cu o suprafata totala construita la sol de 2667,45 mp. Inaltimea maxima la coama va fi de 6.30 m, fata de cota + 0.00, iar inaltimea la cornisa va fi de 3.62 m.

• Fosa septica personal - cu o suprafata construita la sol de 7.44 mp, pentru evacuarea

apelor uzate menajere.

• Camera put - pentru asigurarea alimentarii cu apa, prevazut cu statie hidrofor si rezervor de apa (capacitate 5mc) dispuse in camera put (S. construita la sol de 7.44 mp).

• Camera necropsie - cu o suprafata construita de 12.22 mp, pentru depozitarea si

realizarea necropsiei animalelor moarte.

• Bazin vidanjabil semiingropat - cu suprafata construita de 471.12mp (30.20X15.60m), pentru colectarea dejectiilor provenite de la animale.

3.2 Justificarea oportunitatii si necesitatea investitiei.

3.2.1 Scopul si importanta obiectivului de investitii.

Conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii, in primele zece luni ale anului 2015, Romania a importat carne de porc proaspata sau refrigerata in valoare de peste 239 milioane de euro. Potrivit reprezentantilor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, tara noastra a importat 152.207 tone de carne de porc proaspata sau refrigerata, ocupand locul doi la capitolul importuri realizate in primele zece luni din 2015. Primul loc in acest clasament este ocupat de importurile de porumb. (sursa: industriacarnii.ro). Aceste cifre au la baza slaba dezvoltare a segmentului de crestere a porcului in Romania, fapt bazat pe importurile masive de tineret porcin destinat ingrasarii, la preturi care reduc competitivitatea fermierilor romani.

Conform datelor prezentate pe situl Ministerului Agriculturii (http://www.maap.ro/ro/cresterea-animalelor/porcine.html), efectivele de porcine ale Romaniei totalizau 4.478.596 de exemplare la finele lunii iulie, anul 2016, iar productia totala de carne in viu a fost de cca. 300 mii de tone. In conditiile in care consumul anual de carne de porc este de cca. 40kg/locuitor, se poate observa un deficit pe piata de consum, care este acoperit cu precadere din importuri.

Conform datelor disponibile pe situl Ministerului Agriculturii (http://www.maap.ro/docs/agricultura/zootehnie/efective-porcine-iulie-2016.xlsx), efectivul de purcei obtinuti din insamantari artificiale, la nivelul lunii aprilie 2016 este de 0 capete in judetul TELEORMAN! Efectivul de scroafe de prasila la nivelul judetului este de 5.253 capete, din care numai 35 capete in unitati cu flux industrial!

MEDIU






Tinand cont de toate aceste aspecte se poate justifica competitivitatea solicitantului pe o piata de desfacere caracterizata de o cerere mare, insuficient acoperita din productia interna. In acest mod societatile comerciale din zona de implementare a proiectului, nu reprezinta o amenintare la nivelul limitarii posibilitatilor de desfacere. In scopul optimizarii activitatii economice a solicitantului, oportunitatea extinderii afacerii existente, prin construirea sectorului de reproductie, este intemeiata si justificata.

Constructia unei ferme de scroafe are intotdeauna o motivatie comerciala si la baza unei astfel de afaceri stau cateva considerente:

- cererea verificata pentru carnea de porc si preparatele de carne de porc si deficitul acestor produse pe piata romaneasca (in primele zece luni ale anului 2015 s-au importat 152.207 tone carne de porc in valoare de peste 239 milioane euro, datele de export pentru 2014 relevand 5.369 tone in valoare de cca. 8 milioane euro); valoarea purceilor pentru ingrasat importati de Romania in anul 2015 a fost de 71 milione euro, conform MADR.

- existenta mai multor ferme de ingrasare a porcilor in zona de realizare a proiectului care in momentul de fata se aprovizioneaza cu grasuni din import, la preturi foarte ridicate si a caror rentabilitate economica are mult de suferit de pe urma acestui lucru;

- existenta in zona a unor suprafete de teren care se preteaza pentru cultura cerealelor si care, prin folosirea lor in cresterea porcilor, aduc venituri mai mari decat daca sunt vandute ca atare. Productia de cereale asigura pentru producatori venituri certe, iar pentru fermier furaje la preturi convenabile;

- teren disponibil pentru amplasarea unei ferme de scroafe, care indeplineste cerintele stabilite de legislatia de mediu in vigoare privind astfel de amplasari;

- existenta unor surse financiare certe, fonduri din PNDR si fonduri proprii, care pot fi investite intr-o ferma de reproductie a suinelor si care pot aduce venituri suplimentare fata de investirea in afaceri din alt domeniu agricol;

- existenta in zona a fortei de munca disponibile si calificate pentru cresterea porcilor. Obiectivul acestui tip de ferma este producerea de grasuni destinati cresterii si

ingrasarii in fermele crescatorilor din regiune si din tara. In acest mod intreg lantul de productie-crestere-valorificare devine unul intern romanesc, independent de variatiile pietelor straine. Acest tip de investitie are un drept avantaj principal faptul ca purceii proveniti din fermele de reproductie vor fi distribuiti uniform catre fermele de crestere si ingrasare, asigurandu-se un grad ridicat de biosecuritate si uniformitatea loturilor. Un avantaj secundar, de asemenea important, este scaderea distantei de transport a purceilor intre ferma de reproductie si ferma unde vor fi ingrasati, fapt care conduce direct la cresterea biosecuritatii in ferme si scaderea ratelor de mortalitate.

3.2.2 Utilitatea publica si modul de incadrare in Planul de urbanism Proiectul propus este in deplina concordanta cu obiectivele submasurii 4.1. Conform

anexei 10 a submasurii 4.1, zona in care se realizeaza investitia, respectiv: localitatea CONTESTI prezinta un potential ridicat in domeniul cresterii porcilor.

Terenul in suprafata de 19.000,00 mp pe care se desfasoara activitatea descrisa in proiect este situat in localitatea CONTESTI, judetul TELEORMAN.

MEDIU






Ferma agricola va fi construita in extravilan, pe teren cu o suprafata de 19.000,00mp.

3.3 Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente)

Se anexeaza lucrarii plan de situatie, plan de incadrare, certificat de urbanism , acte de proprietate, certificat de inregistrare.

3.4 Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie, etc.)

Categoria de importanta: C (normala) conform HG nr. 766/1997

Din punct de vedere al clasei de importanta cladirea se incadreaza in clasa III, conform normativului P100- 1/ 2013 Gradul II de rezistenta la foc;

Risc de incendiu: MIC (categoria E de pericol de incendiu)

Principalii indicatori ai imobilul: Caracteristici dimensionale ale constructiilor: Suprafata totala construita : Sc = 3.532,50 mp Suprafata total desfasurata: Sd = 3.532,50 mp Regimul de inaltime al constructiei : S+P

LUCRARI PROPUSE Lucrarile propuse pentru construirea fermei de reproductie : � CONSTRUCTIA T-01 - O cladire ce are functiunea de filtru sanitar (administrativ) si

depozit de furaje. Este o constructie cu regim de inaltime P, cu o suprafata totala construita de 381.71 mp. Inaltimea maxima la coama va fi de 8.98 m, fata de cota + 0.00, iar inaltimea minima va fi de 3.62 m.

� Constructia T-02 (cladire ce are functiunea de "genetica+insamantare+gestatie") +T03 (cladire ce are functiunea "fatare si cresa purcei"), este o constructie cu regim de inaltime S+P, cu o suprafata totala construita la sol de 2667,45 mp. Inaltimea maxima la coama va fi de 6.30 m, fata de cota + 0.00, iar inaltimea la cornisa va fi de 3.62 m.

� CAMERA PUT situata in apropierea bucatariei furajere are o adancime de 2,35m, o

suprafata construita de 7,44mp (dimensiuni in plan de 2.40/ 3.10) si o suprafata utila de 5.4mp (2.00x2.70m)

� FOSA PERSONAL situata la o distanta de 20-25m fata de bucataria furajera are o

adancime de 2,35m, o suprafata construita de 7,44 mp (dimensiuni in plan de 2.40m/3.10) si un volum de 12,42m³ (2.00x2.70x2.30)

� CAMERA NECROPSIE, constructie usoara cu o suprafata construita de 12.22 mp

(dimensiuni 2.60/ 4.70m) , respectiv suprafata utila de 10.80 mp, construita din panouri autoportante tip sandwich 10cm, asezata pe o placa de beton slab armata h=20cm

MEDIU






� BAZINE VIDANJABIL SEMIINGROPAT - Constructie exclusiv de infrastructura. Va avea fundatie perimetrala din beton armat cu bloc de fundare din beton simplu si cu placa din beton armat cu o grosime de 20 cm. Dimensiunile in plan ale platformei (pe care este asezat bazinul) sunt 30.20 m x 15.60 m = 471,12 mp.

� DRUM PIETRUIT - este realizat pe un strat suport din pamant stabilizat cu var si un strat destinat circulatiei realizat din balast nespalat de rau. Drumul pietruit are o lungime de 298.92m si o latime de 4m.

Reglementari regim de construire: • Aliniament si regim de aliniere- se respecta conditiile de amplasare dispuse in

certificatul de urbanism. • Regimul de inaltime: subsol + parter

3.5 Elementele specifice proiectului propus

3.5.1 Profilul si capacitatile de productie Proiectul fiind o investitie noua, capacitatea de productie existenta in prezent este

zero, iar dupa finalizarea investitiei va fi de 480 purcei/ 3 saptamani. Obiectivul acestui tip de ferma este producerea de grasuni destinati cresterii si

ingrasarii in fermele de porci romanesti. Prin proiect se vor dezvolta tehnologii noi de productie (fata de activitatea existenta),

precum porcii grasi obtinuti din grasunii produsi in ferma proprie. Procedeul este unul nou pentru piata romaneasca, neimplementat la aceasta scara pana acum in Romania, respectiv nuclee compacte de 7 grupuri a cate 43 scroafe insamantate artificial.

Totodata, producerea grasunilor romanesti este in continuare o activitate de nisa, in acest moment existand doar la Romsuintest, Dambovita, ai caror grasuni au un renume slab in randul crescatorilor din tara. Motivele se datoreaza atat utilizarii de genetica insuficient optimizata, fata de concurentii internationali, cat si utilizarii de procedee de reproductie invechite. Cum cererea pe piata pentru grasuni este intr-o continua crestere in ultimul timp, necesarul pietei fiind asigurat aproape in exclusivitate din importuri (fapt care influenteaza negativ balanta comerciala a Romaniei), proiectul va fi unul de succes.

3.5.2 Descrierea instalatiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz);

Nu este cazul . Terenul este liber de constructii. Investitia este de tip Greenfield.

3.5.3 Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, în functie de specificul investitiei, produse şi subproduse obtinute, marimea, capacitatea;

3.5.3.1 Descrierea proiectului.

Proiectul „EXPLOATATIE ZOOTEHNICA REPRODUCTIE SUINE”, se va desfasura in LOCALITATEA CONTESTI, JUD. TELEORMAN.

Prin proiect se doreste realizarea unei noi ferme de reproductie, ferma noua cu capacitatea de 301 scroafe, capabila sa livreze intre cca.8.669 grasuni la 25-30kg /an, competitiva si performanta din punct de vedere economic.

MEDIU






Solutia propusa Suprafata teren 19.000 mp S.construita propusa (T01 + T02 + T03 + CN + B) = 3532.50mp S.construita desfasurata propusa 3532.50mp P.O.T. propus 18.59% C.U.T. propus 0.18

Conform certificatului de urbanism Nr. 11 din 07.09.2016 si a planurilor cadastrale, cladirile urmeaza sa aiba urmatoarele caracteristici:

Retragerile laterale propuse ale constructiilor fata de limitele de proprietate: - fata de limita de proprietate de la N ord (Craciun Marin) - 24.395ml - fata de limita de proprietate de la Sud (Berceanu Ana) - min 8.00 ml - fata de limita de proprietate de la Est (drum exploatare) - 177.88ml/ 153.28ml

- fata de limita de proprietate de la Vest (drum exploatare) - 22.00ml

3.5.3.2 Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului

1) HALA de reproductie compusa din 3 tronsoane, dispuse astfel:

TRONSON I - T-01: Filtru Sanitar/ Bucatarie Furajera compus din 3 zone:

• T-01-Z1 - Zona 1--> zona de utilitati dedicata personalului si compusa din:

- S01 - Hol acces, reprezentand accesul general in incinta pentru personal (Sutila= 7.67mp)

- S02 - camera portar (Sutila = 6.55mp)

- S03 - grup sanitar 1 (Sutila= 4.72mp)

- S04 - camera medic veterinar (Sutila = 9.03mp)

- S05 - centrala termica (Sutila = 29.75mp)

- S06 - depozit medicamente (Sutila = 7.38mp)

- S07 - filtru sanitar medic veterinar (Sutila = 9.76mp)

- S08 - filtru sanitar personal (Sutila = 11.71mp)

- S09 - hol (Sutila = 21.10mp)

- S10 - laborator insamantari artificiale (Sutila = 26.83mp)

- S11 - grup sanitar 2 (Sutila = 4.19mp)

- S12 - spalatorie (Sutila = 12.63mp)

- S13 - birou sef ferma (Sutila = 11.86mp)

- S14 - camera tehnica (Sutila = 8.42mp)

Sutila T-01-Z1 =171.60mp

• T-01-Z2 - Zona 2 --> zona prin care se realizeaza popularea cu scrofite de inlocuire si vieri insamantatori, respectiv se inlatura scroafele neproductive;

- S15 - Hol acces 2 (Sutila =16.21mp).

MEDIU






• T-01-Z3 - Zona 3--> bucatarie furajera

Bucataria furajera este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul caruia se pot obţine productivitati de pana la 2t/h (cca. 90 tone / saptamana), cu o mare precizie de dozare a componentelor.

Cerealele necesare pentru hrana animalelor ajung in ferma si sunt descarcate din remorci intr-o cuva special amenajata in apropierea bucatariei furajere. De aici, prin intermediul unui transportor catenar cu circuit inchis ce poate incarca si descarca cereale simultan si selectiv, acestea ajung in buncarele pentru materii prime din interiorul bucatariei furajere. In bucatarie se gasesc 4 astfel de buncare tip siloz ce sunt utilizate la depozitarea materiilor prime (orz, porumb, srot floarea soarelui, srot soia) folosite la fabricarea furajului. Fiecare buncar are o capacitate de cca. 32.6mc si este realizat din tabla zincata. Din buncare, cerealele sunt transportate selectiv la moara cu ciocane unde sunt macinate, apoi preluate si trimise, dupa trecerea printr-un ciclon de praf, intr-un amestecator. Dupa amestecare, cerealele macinate merg in granulator pentru a fi transformate in granule, iar apoi se indreapta catre unul din cele 5 buncare tip siloz unde se depoziteaza produsul finit. Buncarele pentru produsul finit au o capacitate de cca. 10.2mc fiecare si sunt realizate din tabla zincata. Transportul de la granulator sau amestecator la buncarele pentru produs finit se face prin intermediul unei linii transportoare. Din cele 5 buncare pentru produs finit, 3 deservesc cresa de grasuni, unul scrofitele de inlocuire, vierii insamantatori si scroafele aflate in zona de gestatie, si unul deserveste scroafele aflate in zona de fatare. Practic, bucataria furajera este prevazuta cu doua elevatoare destinate incarcarii celor doua grupe de buncare interioare: buncarele pentru materii prime si buncarele pentru produsul finit.

Cuva pentru receptia cerealelor este mobila. Elementele de legatura intre utilaje, pentru transportul materiilor prime si materialelor

macinate, au coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Din bucataria furajera, furajele sunt distribuite automatizat catre hala de reproductie si cresa.

Bucataria furajera este astfel conceputa incat, beneficiarul va avea posibilitatea producerii de furaje in vederea comercializarii acestora.

- S16 - Bucatarie furajera (Sutila = 178.46mp) .

Justificare necesitate si oportunitate spatii aferente „Filtru sanitar T1”

Tronsonul T-01 - se poate zonifica in 3 mari zone:

T-01-Z1 - filtru sanitar

T-01-Z2 - hol acces

T-01-Z3 – bucatarie furajera.

Toate aceste zone au fost proiectate in asa fel incat sa raspunda cerintelor fermei in exploatare, dar si pozitionarea acestora intr-un mod omogen a constituit o premisa pentru asigurarea unei bune functiunii a spatiului folosit de catre personalul angajat, in afara zonei de productie.

MEDIU






In genere, filtrul sanitar este necesar pentru asigurarea biosecuritatii fermei si asigurarea spatiilor necesare in buna desfasurare a acestui proces. Mai exact, limitarea riscului de transfer a unor boli ale animalelor, aduse de catre personal in cadrul fermei, si transmiterea acestora efectivului de animale din ferma.

La proiectarea acestei zone s-a tinut cont de necesitatea asigurarii biosecuritatii personalului angajat si a dr. veterinar (conform normelor in vigoare). Totodata, datorita specificului fermei, filtrul sanitar s-a dotat si cu un laborator de insamantari artificiale (accesat din zona de biosecuritate).

In cadrul fermei este nevoie de prezenta cu regularitate a unui doctor veterinar, iar acesta are nevoie de un spatiu distinct pentru actiunile sale si de unul pentru depozitarea medicamentelor folosite pentru a trata efectivul de animale, atunci cand este cazul.

In acest sens s-au proiectat spatiile S04 si S06. De mentionat este faptul, ca toate echipamentele (mai ales cele textile), nu trebuie sa paraseasca incinta cladirii in stadiu "contaminat", iar acestea trebuiesc spalate in acelasi volum, astfel s-a prevazut spatiul S12 - Spalatorie, unde echipamentul este spalat si uscat si este transferat in dulapurile din filtrul sanitar, din zona securizata. Biroul sefului de ferma este strategic amplasat in cadrul filtrului, deoarece acesta are menirea si poarta raspunderea bunului mers a procesului tehnologic al fermei. Acesta, din biroul sau, poate supraveghea personalul angajat si procesul de populare a fermei (cand este cazul). Totodata, aici isi va desfasura activitatea administrativa (intrari/iesi animale).

Pentru a deservi aceste spatii importante au fost necesare doua holuri, iar pentru asigurarea nevoilor fiziologice ale personalului, s-au prevazut doua grupuri sanitare. Unul in zona nesecurizata si una in zona biosecurizata.

S01 - Hol acces 1 - are rol de distributie catre celelalte spatii

S02 - Camera portar

S03 - Grup sanitar 1 - deserveste personalul care nu a trecut in zona biosecurizata

S04 - Camera doctor veterinar - necesara pentru doctorul veterinar, ce are in grija efectivul de animale al fermei

S05 - Centrala termica - spatiu destinat centralei termice, ce asigura agentul termic in cadrul investitiei. In acest spatiu se va instala centrala termica de mare capacitate alimentata cu peleti (granule obtinute din resturi vegetale si/sau lemnoase).

S06 - Depozit medicamente - aici sunt depozitate, sub cheie, medicamentele necesare pentru tratarea efectivului de animale, atunci cand este necesar.

S07 - Filtru sanitar dr. veterinar - se efectueaza procesul de biosecurizare, prin schimb de haine de exterior - dus - haine ferma. Este necesar, deoarece dr. veterinar desfasoara activitati similare si in alte ferme de profil, iar riscul de contaminare este mult crescut. Se evita folosirea filtrului sanitar personal pentru evitarea contaminarii spatiului. Masurile de biosecuritate in ferma de reproductie sunt proiectate mai exigent fata de o ferma zootehnica obisnuita, datorita caracterului sau. Cazurile patologice aparute in ferma sunt mult mai dificil

MEDIU






de tratat din pricina faptului ca tineretul porcin este mult mai sensibil la boli decat suinele adulte. Tinand cont de toate acestea, sunt recomandate operatiunile de prevenire a bolilor decat cele de profilaxie, pe cat posibil.

S08 - Filtru sanitar personal - se efectueaza procesul de biosecurizare, prin schimb de haine de exterior - dus - haine ferma, al personalului angajat ce urmeaza sa intre in spatiile efectivelor de animale

S09 - Hol - are rol de distributie catre celelalte spatii S10 - Laborator insamantari artificiale - va prelua dozele de insamantare de la vierii din ferma. Aceste doze vor fi stocate la temperaturi scazute (-80oC) pentru asigurarea viabilitatii acestora. In functie de mai multe caracteristici ale materialului seminal (volum, numar de celule spermatice, procentul de celule sparmatice viabile, motilitatea etc.) acesta se dilueaza si se pune in mai multe doze care se depoziteaza la o temperatura de 17-18 ºC pentru a fi mai apoi distribuite scroafelor ce trebuiesc insamantate. Genetica

Efectivul de animale va fi impartit in doua, va fi inlocuit cu un procent de 50% pe an cu scofite de inlocuire care vor fi achizitionate saptamanal in functie de rata de inlocuire (cca. 12-14 scrofite saptamanal).

Materialul seminal din linia paterna prin incrucisarea cu produsul F1 va da nastere produsului destinat abatorizarii.

F1 ♀ 88 % X material seminal ♂ Rasa paterna ♀ & ♂ generatia de abatorizare

Fig. 1: Schema de program genetic

S11 - Grup sanitar 2 - deserveste personalul din zona biosecurizata

S12 - Spalatorie - se vor spala echipamentele (hainele de ferma), unde se vor pune la uscat.

S13 - Birou sef ferma - birou destinat managerului de ferma, in care vor fi stocate documentele fermei si se vor desfasura activitati de gestiune si management al fermei.

S14 - Camera tehnica – spatiu destinat obiectelor si materialelor folosite in activitatea curenta a exploatatiei, precum dezinfectanti, produse curatenie. Aici se va amplasa si grupul electrogen necesar in cazul intreruperilor alimentarii cu energie electrica a obiectivului din reteaua publica de alimentare.

S15 - Hol acces 2 - folosit pentru introducerea animalelor la popularea fermei si a personalului in ferma.

MEDIU






S16 - Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata, pe care sunt asezate 4 buncare de cca. 30-40 mc fiecare pentru orz, porumb, srot de soia srot de floarea soarelui (materii prime), si 5 buncare de cca. 10-15 mc fiecare pentru stocarea furajelor finite (3 pentru furajul granulat necesar cresei si 2 pentru furaje macinate necesare sectoarelor de reproductie).

Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea componentelor furajere, la care se adauga premixul. Furajele sunt distribuite din bucataria furajera catre hala de reproductie si cresa.

Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru fiecare categorie de purcei, scrofite, scroafe si vieri in parte.

Bucătăria furajera cu un flux de 1,5-2 t/h pregăteşte reţete furajere pentru ferma de reproductie si este astfel conceputa si realizata încât sa se încadreze in normele europene de mediu.

TRONSON II-T-02: GeneticaF1+Insamantare+Gestatie compus din 5 zone

• T-02-Z1 - Zona 1 --> Zona scrofitelor de inlocuire

Scrofitele de inlocuire sunt in numar de 20 capete/ciclu. Scrofitele sunt aduse in ferma la varsta de 80 zile (cca. 30 kg) si sunt tinute pana la varsta de 228 zile (cca. 130kg). Zona se populeaza la fiecare 148 zile cu un nou efectiv de 20 capete scrofite. La varsta de 228 zile scrofitele sunt viabile pentru reproductie si sunt mutate in zona de insamantare. Zona este compusa din doua boxe cu dimensiunile de 3.20x7.02m.

• T-02-Z2 - Zona 2--> Zona vierilor insamantatori;

Vierii insamantatori sunt in numar de 4, rolul lor fiind acela de a produce sperma sub forma de doze de insamantare. Efectivul din aceasta zona se inlocuieste o data la 5 ani. Zona este compusa din patru boxe cu dimensiunile de 3.20x3.53 m.

• T-02-Z3 (a+b) - Zona 3 --> Zona de insamantare

Zona insamantare este compusa din doua grupuri identice (a+b) ca numar de boxe si dimensiuni, astfel ca fiecare grup cuprinde 4 randuri a cate 16 boxe cu dimensiuni individuale de 0.60x2.30m si suprafata boxa = 1.38mp. Intr-un grup sunt gazduite in mod curent 59 de scroafe apte pentru reproductie cu o rezerva de 5 locuri pentru situatii neprevazute (scroafe care nu au prins si se intorc din zona imediat urmatoare-zona gestatie). Rata de inlocuire a scoafelor neviabile este de 45% pe an. Un grup de insamantare are are suprafata utila de 164.22mp si este compus din 56+8 boxe de insamantare.

• T-02-Z4 (a+b+c+d) - Zona 4 --> Zona de gestatie

Zona de gestatie este compusa din patru grupuri identice (a+b+c+d) fiecare cuprinzand cate 4 boxe cu dimensiunea de 4.94x7.08m si o suprafata de 35.00mp. Intr-un grup sunt gazduite in mod curent 50 scroafe gestante cu o rezerva de 6 locuri pentru situatii neprevazute (scroafe care pot veni in numar execedentar din zona de insamantare in conditiile obtinerii unui procentaj ridicat la insamantare). Un grup de gestatie are suprafata utila de 154.47mp si este compus din 4 boxe si un culoar de circulatie cu suprafata de 12.80mp.

MEDIU






• T-02-Z5 - Zona 5

Zona 5 este reprezentata de holul central ce asigura accesul animalelor in zonele mentionate: zona scrofitelor de inlocuire, zona vierilor insamantatori, zona de insamantare si zona de gestatie-asteptare, precum si a personalului.

TRONSON III - T-03:FATARE+CRESA PURCEI compus din trei zone:

• T-03-Z1 (a+b):- Zona 1 --> Zona de fatare

Zona de fatare este compusa din doua grupuri identice (a+b) ca numar de boxe si dimensiuni, astfel ca fiecare grup cuprinde 56 boxe cu dimensiuni individuale de 1.8/2.4m si suprafata boxa = 4.32mp, numarul total de boxe din zona de fatare fiind de 112 boxe. Intr-un grup sunt gazduite in mod curent 48 de scroafe cu purcei cu o rezerva de 8 locuri pentru situatii neprevazute (excedent de scoafe provenit din zona II, respectiv zona III, in conditiile obtinerii unui procentaj ridicat la insamantare, respectiv gestatie). Un grup de fatare are o suprafata utila de 321.85 mp si este compus din 56 boxe de fatare cu dimensiunile unei boxe de cca 1.80X2.40m.

• T-03-Z2 (1+2+3) - Zona 2 --> Zona cresa purcei

Zona de cresa purcei este compusa din trei grupuri identice (1, 2, 3) avand fiecare cate 8 boxe cu dimensiunea unei boxe de cca 4.00x7.00m si o suprafata de cca. 28.00mp. Fiecare grup cuprinde cate doua camere astfel: grupul 1 cuprinde camerele 1 si 2, grupul 2 cuprinde camerele 3 si 4, iar grupul 3 cuprinde camerele 5 si 6. In fiecare grup purceii sunt tinuti de la 7 kg pana la 28 kg, popularea facandu-se asincron in functie de cadenta ciclurilor de fatare. Intr-un grup sunt gazduiti in mod curent 480 de purcei cu o rezerva de 60 locuri pentru situatii neprevazute (excedent de purcei provenit din zona IV).

• T-03-Z3a - Zona 3a

Zona 3a este reprezentata de holul central ce asigura accesul animalelor in zona de fatare, precum si accesul personalului.

Sutila =30.40mp

• T-03-Z3b - Zona 3b

Zona 3b este reprezentata de holul central ce asigura accesul animalelor in zona de cresa, precum si accesul peronalului.

Sutila =36.24mp Zonificarea functionala propusa a halei de reproductie Parterul (cota + 0.00), cuprinde urmatoarele spatii: TRONSON I - Filtru Sanitar T-01-Z1 S01 hol acces 1 Sutila = 7.67mp T-01-Z1 S02 camera portar Sutila = 6.55mp T-01-Z1 S03 grup sanitar 1 Sutila = 4.72mp T-01-Z1 S04 camera doctor veterinar Sutila = 9.03mp

T-01-Z1 S05 centrala termica Sutila = 29.75mp T-01-Z1 S06 depozit medicamente Sutila = 7.38mp

MEDIU






T-01-Z1 S07 filtru sanitar doctor veterinar Sutila = 9.76mp T-01-Z1 S08 filtru sanitar personal Sutila = 11.71mp T-01-Z1 S09 hol Sutila = 21.10mp T-01-Z1 S10 laborator insamantari artificiale Sutila = 26.83mp T-01-Z1 S11 grup sanitar 2 Sutila = 4.19mp T-01-Z1 S12 spalatorie Sutila = 12.63mp T-01-Z1 S13 birou sef ferma Sutila = 11.86mp T-01-Z1 S14 camera tehnica Sutila = 8.42mp Sutila T-01-Z1=171.60mp T-01-Z2 S15 hol acces 2 Sutila = 16.21mp T-01-Z3 S16 Bucatarie furajera Sutila = 178.46mp TRONSON II – GENETICA F1+INSAMANTARE+GESTATIE S01 compus din: T-02-Z1 Scrofite inlocuire - Sutila = 45.32mp T-02-Z2 Vieri insamantatori - Sutila = 45.32mp T-02-Z3a Insamantare - Sutila = 162.33mp T-02-Z3b Insamantare - Sutila = 162.33mp T-02-Z4a Gestatie - Sutila = 152.30mp T-02-Z4b Gestatie - Sutila = 152.30mp T-02-Z4c Gestatie - Sutila = 152.30mp T-02-Z4d Gestatie - Sutila = 152.30mp T-02-Z5 Hol acces animale, Sutila = 54.00mp TRONSON III – FATARE+CRESA PURCEI S02 T-03-Z3a Hol acces animale Sutila =30.40mp S03 T-03-Z1a Fatare Sutila =321.85mp S04 T-03-Z1b Fatare Sutila =321.85mp S05 T-03-Z3b Hol acces animale Sutila =36.24mp S06 T-03-Z2 - camera 1 Cresa Grasuni Sutila =126.64mp S07 T-03-Z2 – camera 2 Cresa Grasuni Sutila =126.64mp S08 T-03-Z2 – camera 3 Cresa Grasuni Sutila =126.64mp S09 T-03-Z2 – camera 4 Cresa Grasuni Sutila =126.64mp S10 T-03-Z2 – camera 5 Cresa Grasuni Sutila =126.36mp S11 T-03-Z2 – camera 6 Cresa Grasuni Sutila =126.36mp

2) Cabina Put situata in apropierea cladirii bucatariei furajere are o adâncime de 2,35m, o suprafata construita de 7,44mp (dimensiuni in plan de 2,40/ 3,10) si o suprafata utila de 5,4mp (2,00x2,70m).

3) Fosa septica personal situata la o distanta de 15-20m fata de cladirea bucatariei furajere are o adâncime de 2,35m, o suprafata construita de 7,44 mp (dimensiuni in plan de 2,40m/3,10) si un volum de 12,42m³ (2,00x2,70x2,35).

MEDIU






4) Camera necropsie, constructie usoara cu o suprafata construita de 12,22 mp (dimensiuni 2,60/4,70m), respectiv suprafata utila de 10,80 mp, construita din panouri autoportante tip sandwich 10cm, asezata pe o placa de beton slab armata h=20cm.

5) Bazin vidanjabil semiingropat pentru stocarea dejectiilor, constructie exclusiv de infrastructura, din beton armat, cu dimensiunile in plan de 30.20x15.60m si o suprafata construita de 471.12mp. Bazinul are 5 compartimente din care un compartiment tampon unde se colecteaza dejectiile pentru distribuire catre compartimentele de stocare, 3 compartimente pentru stocarea dejectiilor si un compartiment pentru pompe. Bazinul, cu o adancime de 5.75m este semingropat, cota superioara a acestuia aflandu-se la 1.00m fata de cota terenului amenajat. Peretii bazinului au o grosime de 30cm si se vor hidroizola cu folie bituminoasa termosudabila protejata de o membrana HDPE. Placa ce constituie fundul bazinului, cu o grosime de 35cm, se va turna pe un strat de 8 cm de beton de egalizare si se va hidroizola impotriva infiltratiilor din pamant cu folie bituminoasa termosudabila protejata de un strat de mortar de ciment M100 cu o grosime de 2-3 cm. Sub placa de beton de egalizare se prevede o folie de polietilena pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment.

3.5.3.3 Descrierea activitatii

Fluxul tehnologic in ferma vegetala:

Tehnologia reprezinta ansamblul de metode si tehnici utilizate in ferma de scroafe in scopul organizarii si desfasurarii procesului de productie a animalelor pentru obtinerea unor purcei optimi din punct de vedere genetic, in vederea ingrasarii lor ulterioare cu randament ridicat.

In cazul de fata este vorba despre tehnologia de reproductie si selectie a suinelor.

Tehnologiile utilizate in ferma de scroafe sunt: - tehnologia de hranire; - tehnologia de adapare; - tehnologia de colectare si evacuare a dejectiilor; - tehnologia de asigurare a microclimatului; - tehnologia de reproductie; - tehnologia de insamantari artificiale;

Fermele pentru reproductia porcinelor au un ciclu de productie care incepe cu achizitionarea materialului genetic si, continua cu livrarea lor catre cresele de crestere si se incheie cu livrarea purceilor catre fermele de ingrasare. Din punct de vedere al complexitatii tehnicii de reproductie, acest tip de ferma are mai multe categorii de animale, de adaposturi si boxe, de sisteme de hranire, adapare, colectare si evacuare a dejectiilor.

Etapele fluxului tehnologic:

1) Aprovizionarea: o Material genetic

MEDIU






o Furaje o Premixuri si medicamente o Materiale destinate laboratorului de insamantari artificiale

2) Managementul de reproductie: o Asigurare material seminal o Control stare fiziologica scroafe si efectuare insamantari artificiale

3) Managementul ingrijirii porcinelor: o Asigurarea microclimatului din hala

• Temperatura / Umiditatea

• Acumulari noxe

• Curenti de aer

• Acumulari de praf o Furajarea

• Supravegherea activitatii curente bucatariei furajere

• Hranire si administrare corecta a retetelor furajare in concordanta cu categoria de productie a animalului, stadiul de dezvoltare, stare fiziologica, sex, anotimp;

o Adapare o Masuri sanitar veterinare

• Supravegherea starii generale de sanatate a animalelor;

• Administrarea tratamentelor curative si preventive; 4) Suprevegherea evacuarii dejectiilor 5) Pregatirea popularii si depopularii halelor; 6) Pregatirea halei pentru un nou ciclu de productie:

o Curatare, decontaminare, dezinfectie, dezinsectie, deratizare; o Verificare functionare instalatii.

Descrierea activitatii

Scroafe intarcate – depistare calduri, insamantare

Scroafele sunt aduse din maternitate direct in boxele individuale iar dupa 4 zile cu ajutorul unui vier incercator, scroafele sunt controlate de calduri.

Insamantarea se face imediat ce scroafa a fost gasita in estrus, se repeta la 24 de ore, iar daca scroafa mai prezinta reflexul de estrus, se repeta inca o data.

Pe toata durata caldurilor, scroafele primesc un surplus de lumina (pana la 250 Lux).

Dupa 24-28 zile de la insamantare scroafele sunt controlate daca sunt gestante cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete. In fiecare zi un vier va fi readus in acest spatiu pentru a vedea daca scroafele intra iar « in calduri » si pentru a se verifica daca inseminarea a avut succes. Daca nu a avut succes, scroafele vor fi re-insamantare si vor trece prin aceeasi

MEDIU






procedura. Daca o scroafa se intoarce mai mult de doua ori, aceasta este considerata neproductiva, si va fi reformata.

Gestatia

La 35 zile dupa insamantare, scroafele gestante sunt mutate din hala de insamantare in hala de gestatie iar boxele individuale ramase libere se spala cu jet de apa sub presiune si se dezinfecteaza pentru a putea gazdui o alta grupa de scroafe intarcate.

In compartimentul de gestatie, scroafele sunt plasate in boxe in functie de greutate, conditia fizica si maturitate. Ele vor ramane in acest compartiment pana la mutarea acestora in maternitate, cu 5 zile inainte de fatare.

Scroafele vor avea contact zilnic cu vierul pentru verificarea sarcinii.

Maternitatea

Cu 5 zile inaintea datei probabile a fatarii, scroafele sunt transferate in maternitate si intra sub atenta observatie a ingrijitorului din acest departament.

Cu o zi inaintea fatarii se pregateste boxa de fatare prin ajustarea caldurii de la nivelul purceilor.

La purcei, taierea coltilor se face in prima zi dupa fatare. Dupa 3 zile se face castrarea, crotalierea si tatuarea scrofitelor, injectie cu Fe si alte eventuale tratamente.

Dupa fatare scroafele vor incepe alaptarea si vor sta cu purceii 25 zile, timp in care purceii vor atinge greutatea de 7 kg. In ziua 25 scoafele vor fi mutate din maternitate si separate de purcei, acestia fiind si ei mutati in alta incapere pentru a fi transportati apoi catre clienti.

Dupa ce s-a facut intarcarea se trece imediat la spalarea incaperilor din maternitate, se inlatura toate resturile cu jetul de apa sub presiune, dupa care se imprastie pe toata suprafata incaperii, o substanta activa dezinfectanta. Dupa ce a trecut timpul de actiune al acestei substante se clateste bine si se lasa sa se usuce.

Laboratorul de Insamantari Artificiale

Laboratorul va prelua materialul seminal, dupa care acesta va fi analizat la microscop.

In functie de mai multe caracteristici ale materialului seminal (volum, numar de celule spermatice, procentul de celule sparmatice viabile, motilitatea etc.) acesta se dilueaza si se pune in mai multe doze care se depoziteaza la o temperatura de 17-18 ºC pentru a fi mai apoi distribuite scroafelor ce trebuiesc insamantate.

Genetica

Efectivul de animale va fi impartit in doua, va fi inlocuit cu un procent de 50% pe an cu scofite de inlocuire care vor fi achizitionate saptamanal in functie de rata de inlocuire (cca. 12-14 scrofite saptamanal).

Materialul seminal din linia paterna prin incrucisarea cu produsul F1 va da nastere produsului destinat abatorizarii.

MEDIU






F1 ♀ 88 % X material seminal ♂ Rasa paterna ♀ & ♂ generatia de abatorizare

Fig. 1: Schema de program genetic

Furajarea

O nutritie corecta joaca un rol important in maximizarea productivitatii si a profitului. Prin furajare se va asigura atingerea potentialului genetic de reproductie a fiecarei categorii de animale prin respectarea curbei de furajare si a cerintelor nutritive (Tab.1), (Tab. 2).

Tab. 1: Curba de furajare (se va folosi ca un ghid) Gestatie

Scrofite Scroafe

Lactatie Scroafe (-10% pentru scrofite)

Ziua

Kg MJED Kg MJED Ziua Kg MJED

-42 -21

Insamantare 21 50 90 110

2,5 3,0 2

2,3 2,3 2,3 2,3

33,8 42 26 30 30 30 30

- -

2,6 2,2 2,2

2,65 2,65

- -

34 28 28 34 34

-2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 16 20

2 2

2,5 3

3,5 4

4,5 5

5,5 6

6,4 6,8 7,3 7,7

+0,5kg +0,5kg +0,5kg

28 28 35 42 49 56 63 70 77 84 90 96

102 108

+7MJ +7MJ +7MJ

Tab. 2: Necesarul de nutrienti (poate varia in functie de factorii de mediu) Scrofite Scroafe gestante Scroafe lactante

Lizina Energie (MJED)

Calciu (%) Fospor (%)

Biotin (mg/t) Seleniu (mg/t) Vit A (IU/kg) Vit D (IU/kg) Vit E (IU/kg)

0,7 – 0,8 13,5 – 13,6

1,0 0,8 350 300

12,000 2,000 150

0,7 13,0 0,9 0,7 300 300

12,000 2,000 125

0,9 – 1,0 14,0 0,9 0,7 250 300

12,000 2,000 125

MEDIU






Prepararea hranei se face in bucataria furajera in urmatoarele etape:

� se prepara un amestec de porumb, orz, grau, srot de soia, srot de floarea soarelui la care se adauga 5% premix

� se macina in moara situata in cadrul bucatariei,

� se omogenizează timp de 10+15 minute în amestecător,

� acest amestec este transportat mecanic prin conducte in buncărele de 10-15 mc care vor alimenta liniile automate de hrănire a halelor.

Hrana se va distribui la fiecare animal cu ajutorul unor dozatoare iar cantiataea de furaj se va regla manual conform tabelului nr. 1.

In interiorul bucatariei furajere va fi amplasat si granulatorul care va prelua furajului macinat produs de bucataria furajera, producand furaj granulat pentru purceii de >7kg din cresa fermei de reproductie pentru cresterea acestora pana la greutatea de 25-30kg. Furajul granulat produs este stocat in silozurile patrate de furaj finit din cadrul bucatariei furajere din Tronsonul T1 al noii investitii.

Adaparea porcilor

Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu consumul de hrana, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei etc.

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, deci, la scaderea performantelor.

Din literatura de specialitate se cunoaste ca, in medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata 1,9 – 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 – 4,5 l.

Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7l la porcii adulti. Accesul liber si asigurarea in permanenta cu apa se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare.

Ferma va fi dotata cu put de adancime, pompa submersibila, bazin de stocare si hidrofor pentru asigurarea presiunii atat in hala, cat si in filtrul sanitar.

Putul forat cu o adancime de cca. 50 m este amplasat in incinta fermei, asigurandu-se perimetru de protectie sanitara cu regim sever conform HG 101/1997.

Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.

Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de cca. 5,7 mc/zi.

In hala apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OLZn cu D=1/2 toli. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar-veterinare curative sau preventive.

MEDIU






Apa potabila poate fi distribuita animalelor astfel:

- prin pipe amplasate in troc/cupe (la scroafele din maternitate)

- prin pipe amplasate intr-o cupa (la purceii sugari)

- printr-o pipa de sugere(suzeta) (la scroafele gestante)

Apasand pipa cu botul, porcul declanseaza curgerea apei in troc sau in cupa. Capacitatea minima necesara variaza intre 1,0 – 4,0 litri/min.

Cel de-al treilea tip de pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta deschizandu-se o valva. Apa nu curge intr-o cupa sau in troc. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 – 1,5 litri/min.

In cadrul fermei sistemul de adapare urmeaza a consta din:

• Boxa genetica

- Adapatoare (cupa, inox, teava cu suzeta si kit de conectare) - 6 buc - scrofite

- Adapatoare (cupa inox, teava cu suzeta si kit de conectare) - 4 buc - vieri

• Boxa insamantare

- Suzeta de inox pentru scroafa - 128buc

• Boxa gestatie

- Adapatoare cu cupa complete si suzeta, teava 1,21m (3 per boxa) - 48buc.

• Boxa fatare

- Teava si suzeta adapare scroafa si suzeta adapare purcei - 112buc

• Boxa cresa

-Adapatoare cu cupa complete si teava 1.21m(4 per boxa) - 96 buc

Evidenta efectivului

Fiecare animal va fi evidentiat cu un numar care va fi introdus intr-un program. Acest software va mai contine pentru fiecare scroafa in parte:

� data montei;

� certificatul de origine al vierului folosit la insamantare artificiala;

� data repetarii caldurilor;

� data eventualelor avorturi;

� numarul purceilor obtinuti la o fatare;

� totalul purceilor fatati;

� numarul de purcei fatati morti;

� indicele de folosire la monta;

� numarul de purcei intarcati pe scroafa pe an.

MEDIU






Transportul suinelor

Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte

nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile inregistrate la transport.

In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind – pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare-descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica.

De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie sa fie instruiti in legatura cu conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare.

Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite pentru transportul suinelor:

- sa aiba accesorii sigure,

- sa protejeze porcii de efectul daunator al climei,

- sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise

- sa asigure conditiile minime de bunastare a animalelor.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor.

In Comunitatea Europeana sunt in dezbatere noi reglementari privind transportul animalelor:

- transportul sa se efectueze in maxim 9 ore,

- sa se acorde o perioada de repaus dupa transport (in medie de 11 ore).

Iluminatul adapostului pentru porci

Cerintele de lumina ale porcilor sunt stabilite de Directiva 91/630/EEC, unde se precizeaza ca animalele nu trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din orele de zi. Lumina trebuie sa fie disponibila pentru controlarea animalelor, ea neavand nici o influenta negativa asupra productiei porcilor.

Sunt utilizate diferite lampi, fiecare avand propriile cerinte de energie. Lampile fluorescente sunt de 7 ori mai eficiente decat cele cu filament, dar sunt mai costisitoare la achizitionare.

Instalatiile pentru iluminat trebuie sa respecte standardele privind operarea in siguranta si sa fie rezistente la apa. Sursele de lumina vor fi instalate astfel incat sa se asigure un nivel de lumina care sa permita desfasurarea operatiunilor necesare de intretinere si control al activitatii in hala. Ferma urmeaza a beneficia de urmatorul tip de iluminat:

MEDIU






- iluminat artificial ambiental suficient pentru asigurarea operatiunilor de intretinere a echipamentelor din hala chiar si in timpul noptii.

Ventilatia adapostului pentru porci

Compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra animalelor.

Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20% se retine cca.5-6%, eliberandu-se in schimb bioxid de carbon. Daca in adapost ventilatia nu functioneaza corect, continutul in oxigen poate sa scada pana la 17-18%, la care porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor. Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid de carbon, amoniac si hidrogen sulfurat.

Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0.3 % in adapostul pentru porcine.

Amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002%. Amoniacul face parte din toxicele cumulative, incat chiar in concentratii relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza aparitia diferitelor boli.

Hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice care contine sulf. Concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentratii mici, dar permanente de hidrogen sulfurat se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie, ameteli, iritabilitate, inapetenta si scaderea performantelor productive.

Ventilatia in cadrul adaposturilor din ferma urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80 % pentru compartimentele scroafelor recent insamantate si scroafelor gestante (hala asteptare+insamantare+scofite). Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului; acesta este dotat cu ventilatoare de absorbtie si celule de racire la intrarea aerului; acestea cu ajutorul sistemului de monitorizare al temperaturii si al noxelor aerului asigura o temperatura in hala care nu trebuie sa scada sub minimul confortului termic.

Totodata ventilatia se va asigura si prin intermediul unor tubulaturi care cu ajutorul unor ventilatoare montate in interior vor extrage noxele din canalele de colectare a dejectiilor. Aceste ventilatoare vor fi controlate de computere de clima, care vor comanda rotatia optima in functie de temperatura interioara.

Incalzirea adaposturilor

Temperatura din adapost este unul din cele mai importante componente din mediu, asa cum este dealtfel si unul din factorii cei mai importanti care afecteaza fiziologia, comportamentul si productivitatea porcinelor. In prezent este acceptat ca temperatura optima (Tab.3) pentru maximizarea performantelor zootehnice la porcine este de intre 18° C si 25° C.

Tab. 3: Temperatura optima in adapostul de suine

MEDIU






Temperatura (° C)

Temperatura optima

Faza

Greutatea corporala

(Kg) La nivelul animalului

In mediu ambiant

Variatiile temperaturii (+/-)

Purcei sugari < 2 sapt 2-5 33 28 1

Purcei sugari > 2 sapt 5-7 30 24 1

Crestere 25-50 21 20 2 Scroafe >50 18 16 2,5

Umiditatea relativa a aerului influenteaza performantele de productie ale porcinelor in stransa interdependenta cu temperatura. In conditii normale de crestere, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie cuprinsa intre 60-70 %.

Umiditatea ridicata sau prea scazuta influenteaza negativ starea de sanatate, mai ales daca temperatura este prea mare sau prea mica.

Incalzirea halei urmeaza a se realiza prin doua modalitati: natural si artificial.

Incalzirea naturala a grajdului se realizeaza in conditiile popularii halei cu animale, care degaja o temperatura suficienta pentru mentinerea unui climat propice in hala (in conditiile unei temperaturi exterioare incadrata intre 5 si 20oC).

In compartimentul de maternitate se va face o incalzire artificiala prin folosirea urmatoarelor echipamente:

- serpentine metalice tip calorifer care vor strabate incaperile din maternitate. Apa calda necesara incalzirii acestor calorifere va proveni de la centrala termica din incinta filtrului sanitar; - placi termice de incalzire - cate una pe fiecare boxa de fatare. Aceste placi vor incepe sa functioneze cu cateva ore inainte ca scroafa sa fete pe toata perioada lactatiei.

Dejectiile animaliere

Emisiile semnificative din activitatile din ferma sunt atribuite cantitatii, structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de dezvoltare, cu atat sunt mai ridicate cantitatile de dejectii. Aceste valori sunt prezentate in tabelul 3, conform “BAT-Cele mai bune tehnici disponibile”:

MEDIU






Tabelul 4: Productia de dejectii pe cap de animal

Productie (kg/cap/zi)

Productie (m3 / cap)

Categorie porcine gunoi urina slam gunoi per luna per an min max min max min max min max scroafe gestante 2,4 2,8 6,6 5,2 9 0,16 0,28 1,9 3,3 scroafe cu purcei 5,7 10,2 10,2 10,9 15,9 0,43 0,43 5,1 5,8 porci reproductie 1 0,4 0,6 1,4 2,3 0,04 0,05 0,5 0,9 Scroafe tinere 2 1,6 1,6 3,6 3,6 0,11 0,11 1,3 1,3

Dejectiile animaliere se scurg in canalul amplasat sub gratarele betonate ale halei. Acestea se colecteaza in acest spatiu si de aici sunt pompate in bazinul betonat semi-ingropat de stocare a dejectiilor. Aceste dejectii sunt eliminate din laguna o data la cel putin 6,5 luni si pot fi imprastiate ulterior pe terenurile agricole, ca ingrasaminte.

Gestionarea dejectiilor

Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci , etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturi si, in acelasi timp, o protectie a solului impotriva degradarii.

Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora).

Acest ingrasamant organic ieftin si la indemana fiecarui fermier poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in substanta concentrata care poate fi valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvand astfel si problema deseurilor in exces.

Tabelul 5 : Încărcătura de animale per ha ce corespunde unor doze anuale de azot de 210 kg/ha şi 170 kg/ha

În cazul aplicării a 210 kg N/ha

În cazul aplicării a 170 N kg/ha

Specia Greutatea

intensiv gospodăresc intensiv gospodăresc Porci 98 16,1 20,9 13 16,9 Scroafe gestante 125 21 27,3 17 22,1 Scroafe cu purcei 170 5,5 7,1 4,5 5,8

MEDIU






Tabelul 6: Suprafaţa de teren in (ha) necesară pentru un animal crescut în sistem intensiv sau gospodăresc

În cazul aplicării a 210 kg N/ha

În cazul aplicării a 170 N kg/ha

Specia Greutatea kg

intensiv gospodăresc intensiv gospodăresc Porci 98 0,0621 0,0478 0,0769 0,0591 Scroafe gestante 125 0,0476 0,0366 0,0588 0,0452 Scroafe cu purcei 170 0,1818 0,1398 0,2222 0,1709

Tabelul 7 - Producţia zilnică şi anuală de elemente nutritive, în dejecţii de animale crescute în sistem intensiv

Conţinutul zilnic de nutrienţi Conţinutul anual de nutrienţi

N P K N P K

Specia Greutatea kg

kg/zi kg/an Porci 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8 Scroafe gestante 125 0,028 0,010 0,018 10 4 7 Scroafe cu purcei 170 0,104 0,035 0,068 38 13 25

Stocarea dejectiilor

Conform “Codului bunelor practici agricole” se recomanda o perioada de stocare de 6.5 luni (28 saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor.

Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj, terenurilor in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa.

In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6-12 luni de stocare (26-52 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in aceasta categorie terenurile agricole din zona bazinelor lacurilor, cu straturi subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de suprafata este major.

Bazinul de dejectii semingropat este vidanjabil, golirea facandu-se de una-doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole, conform conditiilor impuse de BAT (Best Available Technology), precum si de Ordinul MMGA nr.34/2004 si al Ordinului comun al MMGA nr.242/2005 si MAPDR nr.197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitorizare integrata a solului, de supraveghere, control, decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Asistenta veterinara

In ferma va fi prezent un doctor veterinar, caruia i-a fost repartizat un spatiu distinct in cadrul zonei filtru sanitar. Acesta va fi responsabil de procedurile sanitar-veterinare din ferma si se va ocupa de laboratorul de insamnatari artificiale.

MEDIU






Decontaminarea

Tehnica efectuarii decontaminarii curente se desfasoara in modul urmator: a) se evacueaza animalele din adapost; b) se scoate de sub tensiune reteaua electrica a adapostului; c) se umezeste intreaga suprafata decontaminabila cu apa; d) suprafata decontaminabila se curata atent de resturile organice aderente, cu ajutorul

unui jet de apa sub presiune (min.10 atmosfere), al aerului comprimat, al periilor, al maturilor sau al unor solutii decapante;

e) se efectueaza reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie, in conformitate cu tehnologia de crestere si cu prevederile programului sanitar-veterinar;

f) se reface curatenia mecanica; g) se aplica decontaminantul.

Dezinfectia se va face cu lapte de var sau sulfat de cupru(CuSO4), aceasta din urma fiind solutia optima de dezinfectare.

Varul sau oxidul de calciu se foloseste numai ca suspensie de var proaspat stins, sub forma de lapte de var (10-20%). Laptele de var proaspat este un bun decontaminant fata de majoritatea microorganismelor care se gasesc in adaposturile animalelor, indiferent de specie.

Sulfatul de cupru (piatra vanata) are efect fungicid si dezodorizant. Se utilizeaza in concentratie de 5% pentru decontaminarea frigiderelor si camerelor frigorifice. Pentru dezinfectarea halelor poate fi folosit sulfatul de cupru in concentratie de 10%.

Deratizarea

In cadrul fermelor, rozatoarele (sobolanul negru, sobolanul cenusiu si soarecii) reprezinta surse de contaminare cu microorganisme (bacterii, virusuri) pentru animale si om si – in acelasi timp – produc pagube economice importante consumand furaje, graunte si alte produse agroalimentare.

Masurile de combatere a rozatoarelor se pot grupa astfel:

- masuri care impiedica sau limiteaza inmultirea lor;

- masuri prin care se realizeaza distrugerea lor.

Procedeele de distrugere a rozatoarelor se clasifica astfel:

- procedee mecanice;

- procedee chimice;

- procedee biologice.

Substantele chimice utilizate in combatera rozatoarelor sunt denumite generic raticide. Raticidele pot fi substante organice sau anorganice. Dupa modul de actiune, raticidele sunt: toxice de ingestie si toxice respiratorii.

Raticidele toxice de ingestie se aplica sub forma de momeli toxice alimentare. Suportul alimentar al momelilor poate fi constituit din nutreturi combinate, fainuri obtinute

MEDIU






din cereale, bucati de carne, jumari, salam, la care se pot adauga untura, ulei comestibil si substante aromate. O categorie particulara de toxice este reprezentata de pulberile folosite la prafuiri, pentru care suportul cel mai obisnuit este pudra de talc.

Raticidele toxice respiratorii constituie un mijloc mai eficient de distrugere a rozatoarelor, deoarece se aplica in special in galeriile care nu au comunicare cu spatiile locuite de om sau de animale, de obicei spatii limitate care se pot inchide ermetic.

In fermele de porci operatiunea de deratizare se realizeaza atunci cand adaposturile sunt depopulate. In acest caz, dupa realizarea curateniei mecanice, se folosesc momeli toxice si/sau prafuiri cu pulberi toxice pe locurile circulate de rozatoare, in galeriile accesibile, in locurile de acces din afara adaposturilor.

Materiile prime si materiale

Cerealele utilizate pentru hranirea porcilor sunt : porumbul si orzul.

Porumbul boabe are urmatoarele caracteristici:

- umiditatea 17%

- proteina min. 7,5%

Orzul pentru furajarea animalelor are urmatoarele caracteristici:

- umiditatea 14%

- proteina min.10,5%

Srotul de floarea soarelui are urmatoarele caracteristici:

- umiditatea 10 – 11%

- proteina 16 – 18%

Srotul de soia are urmatoarele caracteristici:

- umiditatea 10 – 11%

- proteina 42 –44%

Premixul este un complex proteino-vitamino-mineral cu urmatoarele caracteristici:

- lysine 6%

- methyl / cystine 2%

-vitaminaA 325000 unitati / kg

- vitamina D3 52500 unitati / kg

- vitamina E 5000 unitati / kg

Materiale folosite in laboratorul de insamantari artificiale:

- extender pentru dilutia materialului seminal

- doze de stocare a materialului seminal

MEDIU






- pungi de colectare a materialuli seminal

- manusi pentru colectarea materialului seminal

- cuvete pentru determinarea densitatii de celule spermatice

- catetere pentru insamantari artificiale

- gel lubrifiant pentru insamantari artificiale si control gestatie

Materiale de uz veterinar

- vaccinuri;

- ace pentru seringi;

- alte medicamnte;

- crotalii pentru purcei.

Produsele finale

Produsul final al activitatii din ferma de scroafe este grasunul livrat catre fermele de crestere si ingrasare. Animalul are o greutate de 19 kg.

Controlul calitatii

Controlul calitatii in ferma se realizeaza tinand cont de urmatoarele considerente:

- Respectarea retetei de furajare si a parametrilor standard ai partilor constituenti ai retetei. Acest lucru se realizeaza prin testarea aleatorie (in laboratoare autorizate) a calitatii retetei si partilor componente;

- Evaluarea consumului de furaje mediu zilnic al porcinelor;

- Inspectia vizuala a animalelor;

- Evaluarea zilnica a performantelor reproductive ale scroafelor si vierilor.

3.5.4 Materii prime, energie si combustiibili utilizati cu modul de asigurare a acestora :

Cantitate aprox.

Valoarea aprox.

Nr. Crt.

Denumire furnizor de materii prime/materiale

auxiliare/produse/servicii

Adresa Produse furnizate

kg/an - RON -

1 VAEX Group BV Olanda Bezoekadres:

Heijtmorgen 19 5375 AL Reek (Olanda)

Scrofite inlocuire*

40 buc/ anii2-5

18.000

2 Agricover SRL Clădirea Cubic Center,

Bd. Pipera, nr. 1B, etaj 6, Voluntari, Ilfov

Srot Soia 40.492 54.259

3 Agricover SRL Clădirea Cubic Center,

Bd. Pipera, nr. 1B, etaj 6, Voluntari, Ilfov

Srot Fl. Soarelui

44.924 26.954

4 Fermieri Locali Judetul TELEORMAN Orz 125.924 50.370

5 Fermieri Locali Judetul TELEORMAN Porumb 239.078 95.631

6 Vitfoss Romania SRL Str. Alexandru

Marghiloman, bl.16, sc.a, Premix 13.489 24.337

MEDIU






ap.14 cod 120018, TELEORMAN, judetul

TELEORMAN

7 Vitfoss Romania SRL

Str. Alexandru Marghiloman, bl.16, sc.a,

ap.14 cod 120018, TELEORMAN, judetul

TELEORMAN

Furaj cresa 1.085.630 639.231

8 Rompelet SRL

Str. Stolniceni nr. 17, Rm. Valcea, Jud. Valcea

(incinta COMAT Rm. Valcea)

Peleti incalzire

39.000 23.400

9 Farmavet SA Bucuresti Vitamine,

Medicamente 2.400 40.000

10 Enel Energie SA Bucuresti Energie electrica

32156kW 16.078

11 Apele Romane Bucuresti Apa 2130,5 mc 123

12 Euroins SA Bucuresti Asigurari animale

reproductie Scroafe

reproductie 19.165

13 Protan SA Bucuresti Servicii ecarisaj

5000kg 4.000

14 Eco Prevent SRL Sector 2, Bucuresti

Servicii deratizare, dezinfectie, dezinsectie

3725,09mp 4.656

15 ANSVSA TELEORMAN Servicii sanitar

veterinare 1 2.160

TOTAL - 1.018.364

3.5.5 Racordarea la retelele utilitare existente în zona;

Alimentarea cu energie electrica Energia electrica va fi furnizata din sistemul national, pe baza contractului cu Enel Energie S.A. sau tert agreeat de acesta. Consumul electric este de maxim 100 kWh.; Alimentarea cu apa: Alimentarea cu apa a fermei se realizeaza dintr-un put cu adancimea de 50 m executat in incinta proprietatii. Canalizare: Apele menajere uzate, care rezulta din ferma sunt preluate prin conducte PVC si sifoane de pardoseala si deversate in fosa personal vidanjabila.

3.5.6 Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului în zona afectata de executia investitiei;

Zona afectata de executia investitiei prin depozitarea temporara a materialelor utilizate la realizarea constructiilor si instalatiilor se limiteaza strict la terenul detinut in folosinta de SC ROALNIFARM SRL si drumul de acces care va fi reabilitat la finalizarea lucrarilor. In etapa de executie a obiectivului amplasamentul va fi afectat prin lucrarile de decopertare a solului fertil si de excavatii.

Pentru diminuarea impactului se impun unele masuri : • dupa realizarea investitiei se vor amenaja spatii verzi; • pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi;

MEDIU






• organizarea de santier va fi dotata cu containere pentru colectarea selectiva a deseurilor urmand ca acestea sa fi eliminate sau valorificate dupa caz prin unitati specializate;

• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate.

3.5.7 Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente; Accesul la ferma de reproductie se va realiza pe un drum de exploatare existent. Aleile si platformele pietruite interioare vor fi realizate din pietris tip refuz de ciur sau

piatra sparta.

3.5.8 Resursele naturale folosite în constructie şi functionare; Resursele naturale utilizate in constructie sunt agregate minerale de rau sortate si apa. Resursele naturale utilizate in functionarea obiectivului sunt : Apa

3.5.9 Metode folosite în constructie;

Sistemul constructiv :

Constructia este formata, din punct de vedere functional, dintr-un ansamblu de spatii distribuite pe linia fluxului tehnologic pentru servicii de cresterea si reproductia suinelor conform planului tehnologic.

TRONSON T-01 Tronsonul 1 va avea fundatii izolate din beton simplu si armat, legate pe contur de o grinda de rigidizare din beton armat 25x25cm. Placa de la cota 0.00 are o grosime de 0.20 m si este armata cu doua randuri de plasa Φ8/100/100. Betonul folosit la elementele de infrastructura va fi C8/10 pentru betonul de egalizare, C16/20 pentru cuzineti si C20/25 pentru placa de la cota 0.00 si grinzile de rigidizare. Se vor lua masuri de protectie a infrastructurii impotriva agentilor exteriori. Suprastructura este realizata din stalpi metalici tip HEA 180 sau HEA 200 si ferme metalice din profile din tabla zincata, contravantuita in plan vertical si orizontal (in planul acoperisului). Pentru protectie impotriva agentilor corozivi, suprastructura va fi acoperita cu un strat de grund si doua straturi de vopsea. Inchiderile perimetrale si invelitoarea se realizeaza din panouri tip sandwich pentru pereti, respectiv pentru acoperis, cu o grosime de 8 cm. Invelitoarea de tip sarpanta, este montata pe o retea de pane metalice tip "Z", care sprijina pe fermele metalice. Panta invelitorii este de 10 %. Panourile tip sandwich pentru inchiderile perimetrale si invelitoare se realizeaza din doua foi profilate din tabla de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic, intre care este montat un strat de termoizolatie clasa de combustibilitate C1, din spuma poliuretanica. Pentru peretii rezistenti la foc se vor folosi panouri metalice cu fetele realizate din tabla de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic intre care se monteaza un strat de vata minerala neinflamabila, min EI 120’. Peretii se vor construi pe toata inaltimea parterului pana sub panourile sandwich ale invelitorii. Se vor schimba caracteristicile peretilor in concordanta cu scenariul de siguranta la foc si recomandarile ISU. Apele pluviale se vor evacua prin intermediul sistemului de colectare (jgheaburi si burlane din tabla zincata), iar apa va fi dirijata la distanta fata de cladire, menit sa aigure o zona de protectie impotriva infiltratiilor.

MEDIU






Finisaje si compartimentari interioare La tronsonul T01, compartimentarile interioare sunt realizate din panouri metalice tip sandwich cu fetele din panouri profilate din tabla de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic si miez din spuma poliuretanica, cu o grosime de 8cm. Peretii rezistenti la foc vor avea fetele realizate din tabla de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic intre care se monteaza un strat de vata minerala neinflamabila. Peretii rezistenti la foc se vor construi pe toata inaltimea parterului, pana sub panourile sandwich ale invelitorii. Tabla panourilor sandwich ramane aparenta si reprezinta finisajul peretilor. Finisajele la pardoseli vor fi din rasina epoxidica sau ciment sclivisit. Tamplariile de usi si ferestre vor fi din PVC sau metalice, conform tabloului de tamplarie. In spatiile rezervate zonei administrative se va monta tavan fals suspendat din panouri metalice tip sandwich cu miez din poliuretan, cu o grosime de 5 cm (axele 1.S1-1.S4 intersectie cu axele A-F), cu exceptia centralei termice.

Finisaje exterioare

Finisajul peretilor exteriori este tabla de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic in culorile alese de beneficiar. Tamplaria exterioara cuprinde ferestre din PVC cu geam termoizolant si sticla clara, precum si usi din PVC.

TRONSON T-02+T-03 Tronsonul T-02 va avea fundatii de tip grinzi (pereti) din beton armat. Pardoseala parterului se va realiza din gratare prefabricate din beton armat cu o grosime de 10 cm si placi de beton armat turnate monolit, dublu armate cu plasa Φ8/100/100, cu o grosime de 15cm. Betonul folosit la elementele de infrastructura va fi de minim C20/25. Se va turna un strat de 10 cm de beton de egalizare C8/10 pe intreaga suprafata a fundatiilor tronsonului T-02, de la cota -1.20 la cota -1.10. Tronsonul T-03 va avea fundatii de tip radier. Pardoseala parterului se va realiza din gratare prefabricate din polipropilena cu o grosime de 17cm si placi de beton armat turnate monolit, dublu armate cu plasa Φ8/100/100, cu o grosime de 15 cm. Betonul folosit la elementele de infrastructura va fi de minim C20/25. Se va turna un strat de 10 cm de beton de egalizare C8/10 pe intreaga suprafata a fundatiilor tronsonului T-02, de la cota -1.20 la cota -1.10. Se vor lua masuri de protectie a infrastructurii impotriva agentilor exteriori. Suprastructura este realizata din stalpi metalici tip HEA 180 si ferme metalice din profile din tabla zincata, contravantuita in plan vertical si orizontal (in planul acoperisului). Pentru protectie impotriva agentilor corozivi, suprastructura va fi acoperita cu un strat de grund si doua straturi de vopsea. Inchiderile perimetrale si invelitoarea se realizeaza din panouri metalice tip sandwich pentru pereti, respectiv pentru acoperis, cu o grosime de 8 cm. Invelitoarea de tip sarpanta, este montata pe o retea de pane metalice tip "Z", care sprijina pe ferme metalice. Panta invelitorii este de 10 %.

MEDIU






Panourile metalice tip sandwich pentru inchiderile perimetrale si invelitoare se realizeaza din doua panouri profilate din tabla de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic, intre care este montat un strat de termoizolatie clasa de combustibilitate C1, din spuma poliuretanica. Apele pluviale se vor evacua prin intermediul sistemului de colectare (jgheaburi si burlane din tabla), iar apa va fi dirijata la distanta fata de cladire, menit sa asigure o zona de protectie impotriva infiltratiilor. Subsolul are, in cazul ambelor tronsoane, functiunea de colectare a dejectiiilor. Acestea se scurg prin intermediul gratarelor prefabricate in cuvele de colectare din subsol si sunt evacuate printr-un sistem de tuburi din PVC, apoi colectate in bazinul vidanjabil semiingropat, ce se va construi spre limita de est a terenului. Vidanjarea bazinului se face periodic.

Finisaje si compartimentari interioare Compartimentarile interioare se vor realiza astfel: - cu elemente de mobilier; - cu parapeti de beton armat cu inaltimea de 90cm; - cu parapeti de beton armat cu inaltimea de 90cm, pe care se monteaza panouri

metalice tip sandwich cu miez din poliuretan cu o grosime de 8 cm. Finisajele pentru pereti sunt betonul aparent si tabla otel galvanizata la cald si vopsita

in camp electrostatic in culorile agreate de catre beneficiar. Tamplaria interioara va fi din PVC si geam termoizolant cu sticla clara/opaca dupa caz.

In spatiile rezervate suinelor se va monta tavan suspendat din tabla cutata.

Finisaje exterioare

Finisajul peretilor exteriori este tabla de otel galvanizata la cald si vopsita in camp electrostatic in culorile alese de beneficiar. Tamplaria exterioara cuprinde ferestre din PVC cu geam termoizolant si sticla clara, precum si usi din PVC.

FOSA septica personal are o adancime de 2.35m, o suprafata construita de 7.44 mp (dimensiuni in plan de 2.40x3.10m) si un volum de 12.22m³. Fosa septica are peretii si placa din beton armat, turnat cu o grosime de 20cm si este impartita in doua compartimente prin intermediul unui perete de 10 cm din beton. Placa ce constituie fundul fosei septice, se va turna pe un strat de 5 cm de beton de egalizare, iar hidroizolarea placii se face cu folie de polietilena. Peretii se vor hidroizola cu folie bituminoasa termosudabila protejata de o membrana HDPE. Fosa septica este acoperita cu un capac din beton armat prefabricat (h=10cm) prevazut cu doua tevi de metal sau PVC pentru ventilatie, si doua guri pentru vidanjare, cu dimensiunea de 60x60cm, cate una pentru fiecare compartiment al fosei. Gurile pentru vidanjare sunt acoperite de capace prefabricate din beton armat, cu grosimea de 10cm.

CAMERA put are o adancime de 2.35m si o suprafata construita de 7.44mp (dimensiuni in plan de 2.40x3.10m). Camera va avea peretii si placa din beton armat, turnat cu o grosime de 20cm. Placa ce constituie fundul camerei se va turna pe un strat de 5cm de beton de egalizare. Hidroizolarea placii se va face cu folie termosudabila si folie PE, iar cea a peretilor, cu folie

MEDIU






termosudabila si membrana HDPE. Camera putului va fi acoperita cu un capac prefabricat din beton armat, cu o grosime de 10cm, pevazut cu o gura de vizitare. Gura de vizitare va asigura accesul pentru mentenanta in camera putului si va fi acoperita cu un chepeng metalic. Accesul in camera putului se va face utilizand o scara metalica.

CAMERA necropsie, constructie usoara cu o suprafata construita de 12,22 mp (dimensiuni 2,60/4,70m), respectiv suprafata utila de 10,80 mp, construita din panouri metalice autoportante tip sandwich 10 cm. Camera de necropsie se va construi pe o placa de beton armat de 15 cm turnata pe grinzi de fundare. Camera de necropsie este acoperita intr-o singura apa cu panouri metalice tip sandwich. Invelitoarea are o panta de 15%. Apele sunt preluate cu ajutorul burlanelor si jgheaburilor din tabla zincata.

Finisajele pentru pereti vor fi din tabla, respectiv finisajul panourilor sandwich. Pardoseala din beton se va rolui. Tamplariile usilor vor fi din PVC, conform tabloului de tamplarie.

BAZINUL VIDANJABIL SEMIINGROPAT Proiectul fermei prevede, pentru tronsoanele T02 si T03, scurgerea dejectiilor provenite de la animale prin gratare, in cuvele de colectare situate sub cota 0.00 a pardoselii. De aici mixtura de dejectii este evacuata prin extragerea frecventa cu ajutorul pompelor cu tocator spre a fi stocate in bazinul vidanjabil exterior. Capacitatea de depozitare a bazinului este de 2237.84mc dejectii. Vidanjarea bazinului se face cu o frecventa de cca. 6 luni, fapt permis de capacitatea mare a acestuia. Dejectiile sunt transportate si imprastiate pe terenurile agricole din cadrul localitatii cu ajutorul vidanjei. Bazinul vidanjabil este o constructie din beton armat, cu dimensiunile in plan de 30.20x15.60m si o suprafata construita de 471.12mp. Bazinul are 5 compartimente din care un compartiment tampon unde se colecteaza dejectiile pentru distribuire catre compartimentele de stocare, 3 compartimente pentru stocarea dejectiilor si un compartiment pentru pompe. Bazinul, cu o adancime de 5.75m este semingropat, cota superioara a acestuia aflandu-se la 1.00m fata de cota terenului amenajat. Peretii bazinului au o grosime de 30cm si se vor hidroizola cu folie bituminoasa termosudabila protejata de o membrana HDPE. Placa ce constituie fundul bazinului, cu o grosime de 35cm, se va turna pe un strat de 8 cm de beton de egalizare si se va hidroizola impotriva infiltratiilor din pamant cu folie bituminoasa termosudabila protejata de un strat de mortar de ciment M100 cu o grosime de 2-3 cm. Sub placa de beton de egalizare se prevede o folie de polietilena pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment.

3.5.10 Planul de executie, cuprinzând faza de constructie, punerea în functiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioara;

In aceasta etapa titularul proiectului nu are realizat planul de executie.

3.5.11 Relatia cu alte proiecte existente sau planificate; In zona amplasamentului planului propus spre implementare nu se afla in curs de realizare proiecte avand ca obiect de activitate tot reproductia suinelor.

3.5.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Titularul proiectului nu a prezentat alte alternative privind proiectul propus.

MEDIU






3.5.13 Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);

Activitatile necesare care vor aparea ca urmare a realizarii proiectului sunt : • realizarea racordului la sursa de alimentare cu apa si energie electrica; • realizarea sistemului de evacuare a apelor uzate; • implementarea sistemului de management al deseurilor rezultate din activitate si din

constructii; • imprastierea acestora pe terenuri.

3.5.14 Alte autorizatii cerute pentru proiect. Prin Certificatul de urbanism nr. 11 din 07.09.2016 emis de Primaria Comunei

CONTESTI sunt solicitate urmatoarele avize/acorduri pentru realizarea proiectului (obtinerea autorizatiei de constructie):

• Agentia pentru Protectia Mediului TELEORMAN • Aviz pentru alimentarea cu energie electrica • Aviz Directia Sanitar Veterinara TELEORMAN • Aviz Directia Sanitatea Populatiei TELEORMAN • Securitate la incendiu

3.6 Localizarea proiectului: Proiectul nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra

mediului in context transfrontalier, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, rectificata prin Legea nr. 22/2001.

Localizarea administrativa a amplasamentului analizat este: localitatea CONTESTI, judetul TELEORMAN. Folosinta actuala a terenului este de teren arabil.

Terenul a fost dobandit de societatea S.C. ROALNIFARM SRL conform contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 848 din 22.06.2016 incheiat la Biroul Notarial Individual - Constantin Rodica.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: - la la Nord � Craciun Marin - pe un aliniament de 304.89ml - la Sud � Berceanu Ana - pe un aliniament de 300.56ml - la Est � DE - pe un aliniament de 62.86ml - la Vest� DE - pe un aliniament de 62.82ml

3.7 Caracteristicile impactului potential, în masura în care aceste informatii sunt disponibile

Proiectul „EXPLOATATIE ZOOTEHNICA REPRODUCTIE SUINE”, propus de S.C. ROALNIFARM S.R.L.:

-intra sub incidenta HG nr. 445/ 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului fiind incadrat in Anexa 2 la pct. 1e – instalatii pentru cresterea intensiva a animalelor de ferma, altele decat cele incluse in anexa nr. 1.

MEDIU






-nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare;

IV. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

4.1 Protectia calitatii apelor Pe langa poluarea aerului cu amoniac, hidrogen sulfurat si mirosuri, fermele de suine se mai confrunta cu o importanta problema datorata dejectiilor si anume poluarea apelor de suprafata a si apelor freatice. Halele din aceasta ferma nu prezinta pericol de poluare a componentei de mediu “apa”. Cuvele de dejectii sunt construite pe un fundament de sol compactat, planseul si peretii acestora fiind hidroizolati cu folie bituminoasa. Cuvele au o adâncime de 0,85 m, având un volum util care sa asigure retinerea in bazin a dejectiilor pentru o perioada cca. 1 saptamana. Pereţii cuvelor de dejecţii sunt din beton dublu armat cu o grosime de 25 cm si o acoperire a armaturii de 5 cm pe interior pentru protectie anticorosiva si 3 cm pe exterior. Scroafele de reproductie produc in medie 5,1-5,8 mc dejectii pe an. In cadrul unei ferme in care sunt gazduite 301 de scroafe/an, 4 vieri, cca. 1440 purcei permanent in cresa si 20 de scrofite inlocuire/an sunt eliminate anual o cantitate de cca. 1552,2-1958,775 mc dejectii/ferma/an. (Conform Anexa7 la Ghidul Solicitantului - Calculatorul de Bune practici Agricole) Proiectul fermei, prevede ca - pentru hala - dejectiile se vor scurge prin gratare, in bazinele de colectare situate sub hala. Mixtura de dejectii este evacuata prin extragerea frecventa a dejectiilor cu ajutorul pompelor cu tocator din dotarea bazinului betonat exterior. Cuvele si bazinul de dejectii nu prezinta un risc potential de poluare a apei. Nu se fac evacuari de ape in receptori naturali..

4.2 Protectia aerului Amoniacul gaz are un miros iute si patrunzator, iar in concentratii mari poate irita

ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se imprastie prin cladiri si este, eventual, eliminat prin sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procedeul de stocare, calitatea adaposturilor si compozitia hranei (proteina bruta) pot, de asemenea, sa afecteze nivelul de amoniac.

Pe de alta parte amoniacul este puternic higroscopic atasandu-se de vaporii de apa din adapost si reactioneaza cu acestia formand hidroxidul de amoniu, o substanta deosebit de alcalina: NH3 + H2O = NH4OH

Reactia este exoterma si poate produce arsuri grave ale mucoaselor, la concentratii mari. Hidroxidul de amoniu poate produce arsuri chimice alcaline severe ale pielii, ochilor si in special ale mucoasei sistemului respirator. Sistemul gastrointestinal poate fi atacat daca dejectiile continand amoniac sunt ingerate.

Pe de alta parte, amoniacul degajat din fermele de porci prin ventilatie are un important rol in distrugerea stratului de ozon si amplificarea efectului de sera. De asemenea, datorita puternicei higroscopicitati a amoniacului si a alcalinitatii hidroxidului de amoniu, acesta constituie unul dintre cele mai daunatoare componente ale ploilor acide care produc uscarea padurilor si deteriorarea vegetatiei in general.

MEDIU






Climatul intern din sistemele de adapostire a porcilor este foarte important deoarece amoniacul, combinat cu praful reprezinta o cauza frecventa a bolilor respiratorii la porci. Dar si muncitorii care lucreaza la aceste ferme pot contacta aceste afectiuni respiratorii, de aceea este foarte important ca adaposturile porcinelor sa fie suficient ventilate, iar nivelul aminiacului sa fie tinut sub control.

Pentru ca gunoiul lichid sa nu fie poluant pentru mediul inconjurator si ca elementele sale componente sa revina in circuitul biologic, trebuie ca acestea sa se transforme in substante utile pentru plante si sa fie usor asimilabile de catre acestea. Pentru aceasta gunoiul trebuie sa treaca printr-o modificare biologica. Compusii organici complecsi trebuie sa se transforme in alti compusi organici mai putin complecsi. Aceasta descompunere o executa diferite microorganisme in conditii aerobe (mediu oxigenat), respectiv anaerobe (mediu fara oxigen).

Exista o serie de metode folosite pentru imbunatatirea functionarii biologice a fermelor de porci. Folosirea unor bio-enzime ajuta la solutionarea problemelor de mediu pe care le creaza gunoiul lichid din ferme.Compusii activi din aceste bioenzime ajuta la descompunerea resturilor organice. Astfel, valorile interne din gunoi ies la suprafata, in timp ce este evitata degradarea mediului. Acest lucru este foarte important din punctul de vedere al utilizarii gunoiului ca fertilizant. Acest avantaj este reprezentat de diminuarea substantiala a gazelor negative si a mirosurilor neplacute.

In conditii naturale, in canalele pline cu gunoi si in bazinele de depozitare, microorganismele care executa aceasta descompunere nu sunt prezente in masura suficienta. De aceea, utilizarea regulata a unor bioenzime specifice este o metoda eficienta si economicoasa pentru imbunatatirea calitatii biologice a gunoiului si pentru accelerarea proceselor de descompunere. Cheia succesului in tratamentul biologic al gunoiului consta in utilizarea regulata a bioenzimelor si in disciplina tehnologica.

4.3 Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor Actiunea zgomotului la locul de munca nu trebuie sa afecteze nici securitatea muncii, nici sanatatea omului. Limita maxima admisa pentru zgomotul de la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei este de 90dB(A), nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru (Norme generale de protectia muncii si STAS 11 336 /2-80). Nivelul acustic echivalent continuu se defineste ca nivelul acustic in dB(A) al unui zgomot constant care, actionand continuu pe toata durata saptamanii de lucru are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului variabil masurat la locurile de munca. Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt obligatorii masuri tehnice care vizeaza: • reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau adaptarea de dispozitive atenuatoare; • masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau montarea echipamentelor in carcase fonoizolante); • combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante); • utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub limita la care acesta constituie factor de risc.

MEDIU






Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria furajera in care se produce hrana necesara suinelor. Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere de 2 t/h se incadreaza in valori de sub 60 Db. In cadrul fermei de reproductie nu sunt proiectate instalatii care sa depaseasca nivelul de zgomot si de vibratii impus prin lege.

4.4 Protectia impotriva radiatiilor Nu dispune de surse radioactive

4.5 Protectia solului si subsolului 4.5.1 Surse de poluanti pentru sol si subsol Ca surse potentiale de poluare a solului mentionam hala de reproductie – sub ale carei gratare sunt prevazute zone tampon de stocare a dejectiilor, mai departe acesta fiind colectat in bazinul semiingropat. Zona tampon de stocare a dejectiilor este amplasata sub gratarele halei de reproductie si are dimensiunile interioare variabile, si o adancime de 0.90 m, inscriindu-se intr-un volum total de cca. 2200 mc. Grosimea placii si a peretilor este de 25 cm si sunt executati din beton armat. Acesta este construit pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii, in cazul in care exista fisuri in fundatia halei. Zona tampon de stocare a dejectiilor se poate goli si curata, colectarea dejectiilor urmand sa se faca o data sau de doua ori pe an din lagune; balegarul va fi transportat si imprastiat pe terenurile agricole din cadrul comunei. Perioadele optime de imprastiere a acestora fiind toamna dupa recoltare si primavara inainte de insamantare. Nivelul valorilor normale si a pragurilor de alerta (PA) si de interventie (PI) pentru substante poluante in sol sunt prezentate in Ordinul MAPM 756/1997 referitor la Reglementari privind evaluarea poluarii mediului. Activitatile care sunt intreprinse in cadrul unei ferme si parametrii cheie pentru componenta de mediu sol sunt descrisi in tabelul de mai jos: Tabelul 20.

Parametrii cheie legati de mediu Activitate principala din ferma Consum Emisie potentiala

Adapostire animale: - echipament de control si mentinere a climatului interior - echipamentul de hranire si adapare a animalelor

Energie, hrana, apa

Apa reziduala, praf

Depozitarea hranei energie praf Depozitare balegar in fosa Emisii in sol Depozitarea reziduurilor altele decat balegar Emisii in sol Aplicare balegar pe camp energie Emisii in sol cu N, P, K Tocare si macinare nutret energie Praf

MEDIU






4.5.2 Emisiile in sol si subsol Procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, potential/accidental, poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide: • fluid din bazinele exterioare de dejectii – doua gropi de stocare a dejectiilor (tip laguna); • reziduuri menajere diverse; • substante medicamentoase vehiculate. Imprastierea – neatenta sau neprofesionala – a dejectiilor, pe terenurile agricole este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol. Balegarul este un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor, acesta devine o sursa majora de emisii poluante. Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu azot si fosfor. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele: • pentru N - scurgeri, denitrificare (NO2, NO, N2) si infiltrarea; • pentru P - scurgeri si infiltrarea; • acumularea de N si P in sol. 4.5.3 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a impactului activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt: • inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta; • plantarea de copaci perimetral - perdele de protectie; • folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in bazinele de stocare de tip laguna, pentru terenurile agricole, se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta solutie este practicata si in UE conform legislatiei; • executarea a trei foraje de control in incinta fermei, unul in amonte si doua in aval de hale si de lagune, in sensul cursului apei freatice, pentru supravegherea calitatii mediului subteran. In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia forestiera, apele de suprafata, apele subterane si aerul. In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut, pentru protectia solului si a subsolului, betonarea intregii suprafete ocupate. In acest fel, se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor poluanti, care ar putea afecta mediul subteran. Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu: • inierbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea prafului; • plantarea de arbori perimetral amplasamentului;

MEDIU






• namolul (dejectiile) fermentat in bazinele exterioare de dejectii (lagune), se va folosi, cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona; aceasta solutie este practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati. • inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele operatii: o scarificare; o doua araturi adanci pe directii perpendiculare; o raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal; o discuire; o fertilizare cu ingrasaminte naturale. Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat, natural, in bazinele de dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe terenuri agricole, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a suinelor, pe aceste suprafete.

4.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Nu sunt afectate ecosistemele terestre si acvatice.

4.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Conform Ordinului 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, intre intreprinderile industriale care pot polua factorii de mediu, se asigura zone de protectie sanitara. Prin teritorii protejate se inteleg: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, unitatile economice care necesita factori de mediu lipsiti de impuritati. Conform Ordinului 119/2014, in cazul in care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante, distantele minime de protectie sanitara recomandate intre zonele protejate si o serie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare pentru fermele de porci cu o capacitate cuprinsa intre 1000 si 10000 de capete este de 1000 m.

Ferma care va fi construita in localitatea CONTESTI, Jud.TELEORMAN, va fi amplasata la o distanta de 1574m fata de cea mai apropiata locuinta , respectand astfel conditiile impuse de Ordinul 536/1997.

4.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament Modul in care sunt tratate reziduurile variaza foarte mult. Legislatia europeana si nationala existenta referitoare la protectia mediului si la administrarea deseurilor reglementeaza depozitarea si evacuarea reziduurilor si promoveaza minimizarea cantitatii de gunoi si reziduuri si utilizarea de materiale reciclabile.

MEDIU






Deseurile menajere, provenite de la angajatii care lucreaza in ferma, inclusiv cele rezultate din activitatea de intretinere a curateniei. Cantitatea medie de deseuri menajere rezultata este de cca 2,0 kg/zi (cca 0.7 t/an); deseurile menajere se depoziteaza intr-un container tip EUROPUBELA, care este preluata periodic si transportata la rampa de gunoi a localitatii. Conform HGR 856/2002, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01. Reziduurile veterinare vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de serviciul veterinar, reziduuri care vor fi incinerate. Reziduurile rezultate din nutreturi vor fi amestecate cu mixtura de dejectii si vor fi aplicate pe camp. In perioada cat animalele sunt prezente in ferma se poate întampla în situatii exceptionale ca un anumit numar de animale sa moara. Cadavrele vor fi fie preluate din ferma de o societate specializata, fie vor fi transportate la un incinerator autorizat de pe raza judetului. Acestea vor fi depozitate pe perioada sederii in ferma intr-o camera de necropsie prevazuta cu lada frigorifica cu capacitatea adecvata. Dejectiile depozitate in zona de stocare a dejectiilor din lagune sunt folosite ca ingrasamant natural organic. Calcul Cantitate anuala dejecti/ferma (conform BREF 3.3.1.2, Table 3.27)

Productie (kg/cap/zi)

Productie (m3 / cap)

Categorie porcine gunoi urina slam gunoi per luna per an min max min max min max min max scroafe gestante 2,4 2,8 6,6 5,2 9 0,16 0,28 1,9 3,3 scroafe cu purcei 5,7 10,2 10,2 10,9 15,9 0,43 0,43 5,1 5,8 porci reproductie 1 0,4 0,6 1,4 2,3 0,04 0,05 0,5 0,9 Scroafe tinere 2 1,6 1,6 3,6 3,6 0,11 0,11 1,3 1,3 Conform planului de productie adoptat in ferma de reproductie:

235 Scroafe gestante x 4,5*m3/an = 1.057,5 m3/an dejectii

4 Vieri x 7,2*m3/an = 28,8 m3/an dejectii

86 Scroafe cu purcei x 6,3*m3/an = 541,8 m3/an dejectii 1440 Purcei x 0,1*m3/an = 1.641,6 m3/an dejectii *) valori medii utilizate conform BREF 3.3.1.2, Table 3.27 si conform Calculatorului de bune practici agricole – Anexa la GS sM 4.1 Managementul deseurilor

Managementul deseurilor Cantitatea prevazuta a fi generata

Denumire deseu

Cantitatea generata

Starea fizica

Cod deseu

Valorificat Eliminat Stoc Gunoi menajer

0,70 t/an Solid 20 03 01 0,70 t/an

Ambalaje 28,5 t/an Solid 15 01 01 28,5 t/an

MEDIU






diverse 15 01 02 Deseuri veterinare

3,40 t/an Solid 02.01.02 3,40 t/an

Gestiunea ambalajelor In cadrul fermei pot aparea reziduuri materiale de ambalare din hartie si plastic. Cele mai obisnuite reziduuri periculoase sunt acelea provenite din medicamente care au fost utiliate sau sunt expirate. Acestea, impreuna cu alte deseuri rezultate de la personalul lucrator vor fi preluate prin contract de prestari servicii, si depozitate la groapa de gunoi sau incinerate

4.9 Gospodarirea substantelor şi preparatelor chimice periculoase Pe amplasamentul viitoarei ferme de reproductie nu vor fi folosite substante toxice si periculoase.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului Prevederi pentru monitorizarea factorului de mediu AER: In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar trebuie facuta in mod specific ca rezultat al reclamatiilor din vecinatate. Pentru verificarea calitatii aerului propunem o monitorizare anuala a indicatorilor de calitate specifici activitatii de crestere a porcilor. Prevederi pentru monitorizarea factorului de mediu APA: Verificarea calitatii apei freatice in zona de amplasament se poate efectua prin foraje de control amplasate in incinta fermei pe directia de curgere a apei. Calitatea apei freatice se poate determina prin urmarirea indicatorilor de calitate specifici activitatii de crestere a porcilor. Se propune de asemeni o monitorizare anuala a calitatii componentei de mediu apa. Prevederi pentru monitorizarea factorului de mediu SOL: Constructiile care vor fi executate pe amplasament vor fi in intregime pe fundament betonat, componenta de mediu sol nefiind afectata de activitatea desfasurata aici. Pentru monitorizarea calitatii factorului de mediu sol propunem o monitorizare anuala, probele de sol fiind prelevate din zonele neacoperite. MENTIUNE: Continutul fisei de prezentare si de declaratie ce se va întocmi si se va prezenta la autoritatea pentru protectia mediului se va adapta - în functie de specificul activitatii - continutului-cadru care formeaza obiectul acestei anexe

VI. Justificarea încadrarii proiectului, dupa caz, în prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

Fluxul tehnologic, tehnologia de cultura si managementul adoptat in proiectul de fata respecta prevederile urmatoarelor principale regulamente:

MEDIU 1. Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981 privind protectia apelor

impotriva poluari cu nitrati proveniti din surse agricole pe baza Corrigendei la

MEDIU






Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendeaza Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, transpusa in legislatia romaneasca (raportat la proiectul de fata) prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si MAPDR nr. 197/07.04.2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati (M.Of. nr. 471/03.06.2005);

2. Legea apelor nr. 107/ 1996, cu modificarile si completarile ulterioare; 3. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/ 2000, privind regimul deseurilor, cu

modificarile si completarile ulterioare; 4. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152/ 2005, privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, aprobata si modificata prin Legea nr. 84/ 2006; 5. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/ 2005, privind protectia mediului, aprobata

prin Legea nr. 265/ 2006, cu modificarile si completarile ulterioare; 6. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 196/ 2005, privind Fondul de mediu, aprobata

prin Legea nr. 105/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare; 7. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/ 2006, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. 8. Hotararea de Guvern nr. 856/ 2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare;

9. Hotararea de Guvern nr. 1224/ 2007, pentru reorganizarea si functionarea Garzii Nationale de mediu;

10. Hotararea de Guvern nr. 459/ 2005, privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului;

11. Ordinul Ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 2/ 2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei;

12. Ordinul Ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 818/ 2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, modificat si completat de Ordinul Ministrului nr. 1158/ 2005;

13. Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/ 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu cu modificarile si completarile ulterioare;

14. Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr. 863/ 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de avaluare a impactului asupra mediului;

15. Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1798/ 2007 pentru aprobarea

MEDIU






Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu;

SANITAR

1. Ordinul M.S.P. nr. 880/ 2006 privind Asistenta de Sanatate Publica

2. Ordinul M.S.F 117/ 2002 privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, constructie, amenajare si reglementare sanitara a functionarii obiectivelor si activitatilor desfasurate in acestea, altele decat cele supuse inregistrarii in registrul comertului, cu modificarile si completarile ulterioare.

3. Ordinul M.S. nr. 119/ 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei.

SANITAR VETERINAR

1. Ordonanta de Guvern nr. 42/ 2004 privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 215/ 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

2. Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 62/ 2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de inregistrare si autorizare sanitar veterinara a unitalor si a mijloacelor de transport din domeniul sanatatii si al bunastatii animalelor;

3. Hotararea de Guvern nr. 1700/ 2006 pentru aprobarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul si eradicarea pestei porcine clasice in Romania;

4. Ord A.N.S.V.S.A. nr. 75/ 2005 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind protectia animalelor de ferma

5. Directiva Consiliului nr. 98/58/CE privind protectia animalelor din crescatorii;

6. Ord A.N.S.V.S.A. nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind protectia porcinelor

7. Directiva Consiliului nr. 91/630/CEE de stabilire a normelor minime de protectie a porcilor

8. Ord A.N.S.V.S.A. nr. 26/ 2005 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind masurile generale pentru prevenirea si combaterea bolilor infectocontagioase si parazitare la animale

VII. Lucrari necesare organizarii de şantier:

7.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de şantier Pentru ca lucrarile ce vor fi efectuate in etapa de executie a lucrarilor de constructie a

halelor se vor lua cateva masuri de precautie necesare. Dintre acestea mentionez respectarea legislatiei de mediu în vigoare şi a actelor

normative, respectarea conditiilor impuse prin actele de reglementare obtinute de la celelalte institutii abilitate;

La finalizarea lucrarilor se va face nivelarea, tasarea solului si inierbarea, aducând terenul la starea initiala, deşeurile reciclabile vor fi predate la unitati autorizate;

Nu se va face incinerarea deşeurilor şi evacuarea acestora direct pe sol, în cursurile de suprafata, în subteran şi în sistemele de canalizare;

MEDIU






Se vor lua masuri astfel încât pe perioada de executie a lucrarilor sa nu se produca zgomote şi disconfort care ar putea afecta vecinatatile;

Se va face supravegherea executarii lucrarilor în vederea respectarii proiectului de executie;

Se vor respecta prevederile H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.

7.2 Localizarea organizarii de şantier Organizarea de şantier va fi facuta pe terenul beneficiarul lucrarii – ROALNIFARM

SRL. Pe terenul respectiv se vor depozita echipamentele necesare racordului la energia

electrica. Lucrarile de constructie si organizare de santier se vor executa cu afectarea unei

suprafete minime de teren.

7.3 Impactul asupra mediului a lucrarilor organizarii de şantier Lucrarile de organizare de şantier nu au impact asupra mediului.

7.4 Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu în timpul organizarii de şantier Protectia calitatii aerului Utilajele si mijloacele de transport folosite la executarea lucrarilor trebuie sa corespunda d.p.d.v. tehnic, pentru a evita poluarea mediului cu noxe rezultate din combustie. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Masinile si utilajele folosite la executarea lucrarilor trebuie sa corespunda cerintelor tehnice de nivel acustic.

Executia lucrarii se va desfasura in perioada de timp 06:00-22:00 pentru a nu produce disconfort locuitorilor din zonele invecinate amplasamentului lucrarii proiectate. Protectia solului si subsolului

Lucrarile de constructie si organizare de santier se vor executa cu afectarea unei suprafete minime de teren. Se interzice deversarea in sol a substantelor periculoase. Constructorul va detine si utiliza rezervoare / recipienti etansi pentru depozitarea temporara a materialelor si substantelor periculoase.

Prin documentatia economica intocmita se prevad lucrari de degajare a terenului de resturi de materiale, astfel incat dupa executia lucrarilor terenul sa fie redat in starea initiala. Protectia asezarilor umane si a altor obiective

In timpul executiei lucrarilor, constructorul va solutiona reclamatiile si sesizarile aparute din propria vina datorita nerespectarii legislatiei de mediu mai sus amintite. Constructorul va avea in vedere ca executia lucrarii sa nu creeze blocaje ale cailor de acces particulare sau ale cailor rutiere invecinate amplasamentului lucrarii.

VIII. Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului Refacerea amplasamentului fermei se va face dupa inchiderea activitatii si va consta

in demolarea si dezafectarea instalatiilor, redarea suprafetei ocupate de ferma circuitului agricol. Planificarea închiderii trebuie sa realizeze urmatoarele (în ordinea prioritatii):

-protejeze sanatatea şi siguranta publica;

MEDIU






-sa reduca şi unde este posibil sa elimine daunele ecologice; -redea terenul într-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta

utilizare. Pentru a realiza solutia de îngrijire pasiva imediat dupa încetarea operatiunilor, trebuie

satisfacute trei conditii: -stabilitate fizica – toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol neaaceptabil

pentru siguranta şi sanatatea publica sau mediul înconjurator; -stabilitate chimica – toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol pentru

viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea publica sau mediul înconjurator, şi -amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta corespunzatoare

a terenului considerata compatibila cu zona înconjuratoare.

Obiectivul de investitie ”EXPLOATATIE ZOOTEHNICA REPRODUCTIE SUINE” este prevazuta sa functioneze pe timp nelimitat, astfel incat consideram ca in prezent este prematur a se da o solutie de demolare-dezafectare a fermei.

IX. Anexe - piese desenate Planul de incadrare in zona a obiectivului Planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor

Intocmit, ecolog BIRLICA RAMONA

Documents

MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE CONFORM ANEXEI 5 DIN …