Embed Size (px)
Citation preview
Matei CAZACU, istoric francez de origine romind. Licenliat al
Facultilii de Istorie a Universit[fii din Bucuregti (1969), doctor in istorieqi civilizafia bizantini gi postbizantind al Universitilii Paris I Sorbonne
Panth6on (1979). Cercetitor Ia Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga" dinBucuregti, apoi la CNRS, Paris, conferenfiar la Sorbona gi la INALCO.Autor a peste o suti de studii gtiinlifice, printre cele mai recente volume:
Basarabia, pdmhnt romdnesc disputat tntre Est ;i Vest,2 vol., Bucuregti,
2001 (in colaborare); Minuni, vedenii gi vise premonitorii tn trecutul ro-
mdnesc, Bucuregti, 2003; Romdnia interbelicd, Bucuregti, 2004; Dracula,Paris, 2004 (Premiul Thiers al Academiei Franceze); GiIIes de Rals, Paris,
2005; Romhnia la 1900, Bucuregti, 2007; IJn Etat en quAte de nation. La
Rdpublique de Moldavie,20l0 qi 2016 (in colaborare); Frankenstein,Paris,2011 (in colaborare).
La Editura Cartier, el a publicat in 2013, impreuni cu Dan Ioan Mure-gan, Ioan Basarab, un domn romdn Ia originea Tdrii Romhne;ti.
Nicolas TRIFON, francez de origine romAni, romdn de originearomAni, triieqte gi lucreazi la Paris. Este doctor in lingvistici (Ecole des
Hautes Etudes en Sciences sociales, 1983). in anii'80 a publicat in Franla
Marx d l'Est 098a) gi numeroase contribulii critice in reviste gi volume
colective despre URSS gi lirile de est. 1
Autor, impreuni cu Matei Cazacu, a doui cirli despre Republica Mol-dova - La Moldavie ex-sovi2tique: histoire et enjeux actuels, 1993, qi Un
Etat en qu|te de nation. La Ripublique de Moldavie,2010,2016. A interve-nit in ultimii ani in diverse publica{ii periodice de specialitate pe aceasti
teml: Grande Europe (la Documentation frangaise), Diplomatie, G6odco-
n o mi e (Institut Choiseul). . .
La Editura Cartier i-au mai apirut: Aromdnii: pretutindeni, nicdieri,
2010,2015, tJnde e Aromdnia, 20t4,20L6, qi Aromhnii in colimatorul De-partamentului Politici pentru Relalia cu Romdnii de Pretutindeni,2016.
Traducitorul, Adrian CIUBOTARU, a absolvit Facultatea de Litere
a Universitl{ii ,,Alecu Russo" din Bil{i. Traduceri: }ean-Marie Schaeffer,
Adio, esteticd, {itii nf a, 2001 ; Wladimir Troubetzkoy, Sankt-Petersburgul,
un mit literar, $tiin1a, 2005; Jeon Grontlin, Hermeneutica, $tiin!a, 2008;
|acques Le Goff Europa explicatd tinerilor, (lartier, 2008; Philippe Nemo,Ce este Occidentul?,Caftier,2008; facques Duquesne, Dumnezeu pe inlelesulnepolllor mei, Cartier, 2008; Roger-Pol Droit, Religiile pe lnlelesul fiicei mele,
Cartier, 200lli Florent Psrmentier, Moldova. Atuurile francofoniei, ARC,20 1 01 Nlt:ol un'l'rl tirn, A ro tn A n l l : p re t utin deni, nicdieri (2010, 201 5),
Matei CAZACU Nicolas TRIFON
Republica MoldovaUn stat in ciutarea natiunii
Cartografie de Yincent VACARISAS
Traducere din francezd de Adrian CIUBOTARU
CARTI E Ristoric
CARTIER
Editura Cartier, SRL, str. Bucureiti, nr.68, Chigindu, MD2012.
fel/f axi 022 2Q 34 91, lel.: Q22 24 Ql 95. E-mail: [email protected]
Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucuretti.
Tel./fax:021 2108051. E-mail: [email protected]
Suportjuridic: Efrim, Rotca ti Asocialii
www.cartier.md
Cdrlile CARTIER pot fi procurote online pe shop.cartier.md tiin toate libfiriile bune din RomAnia
Si Republica Moldova. Cortier eBooks potfr procurate pe iBooks, Barnes & Nobles 5i pe cortieLmd
LIBRARIILE CARTIER
Librdrio din Centru,bd. $tefan cel Mare, nr. 126, Chigineu.
fel/faxi 022 21 42 03. E-mail: [email protected]
Librdria din Hol, slt.Bucuregti, nr 68, Chitineu.
Tel.lf ax: 022 24 10 00. E-mail: [email protected]
Comenzi CARTEA PRIN PO$TA
CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul2, 020712, Bucuregti, Romania
Tel./fax: (021) 210.80.51
E-mail: [email protected]
www.cartier.md
Taxele pogtale sunt suportate de editurS. Plata se face prin ramburs, la primirea coletului.
Coleclia Cortier istorrc este coordonate de Virgil PAslariuc
Editor: Gheorghe Erizanu
Lector: Valentin Gulu 1.
Coperta seriei: Vitalie Coroban
Coperta: Vitalie Coroban
Cartografi e: Vincent Vacarisas
Design/tehnoredactare: Marina Darii
Prepress: Edltura Cartier
Tip;ritd la Combinatul Poligrafic
Matei Cazacu, Nicolas Trifon
LA REPUBLIQUE DE MOLDAVIE. UN ETAT EN QUETE DE NATION
Non Lieu Editions (2010)
Matei Cazacu, Nicolas Trifon
REPUBLICA MOLDOVA: UN STATiN CAUTAREA NATIUNII
Edi_tia l, mai2017
@ Editions Non Lieu,2010/2016
o 20lZ Edltura Cartier pentru prezenta edilie. Toate drepturile rezervate.
Cdrlile Cartler sunt dlsponlblle ln llmlta stoculul gl a bunului de difuzare.
Descrierea CIP a Camerei Nalionale a Cdrtli
Cazacu, Matei.
Republica Moldova: Un stat in cdutarea naliunii/ Matei Cazacu, Nicolas Trlfon; cartografie de Vincent
Vacarlsas; trad. din fr. de Adrian Ciubotaru. - ChiginSu: Cartier, 2017 (Combinatul Pollgrafic). - 41 6 p. -(Col.cth,,Cartler lstorlc', ISBN 978-9975-79-902-7).
Rcfcrlnlc blbllogr, ln subiol, . lndlce : p, 409-414. - 700 ex.
lsBN 978-9975-86.r62-5.
94(478)
c32
Cuprins
Cuvhnt-inainte...........'........... """"""""""""""9
Renagterea romaneasci in Moldova: 1988-1992..... """"" 15
Vertijul mo1dav............ """""'15De Ia ,,arlechinul etnografic" la blocul rusofon.'...........'......'..""""""""""'17
Sfdrqitul ficliunii despre poporul moldovenesc.. """"""""'19Subterfugiile memoriei istorice .....'...... .'......""""""""""""'21
Romdnia Mare sau Moldova Mare?............'. """""""""""'24,,Doar o rePublice decomunizatd Poate fi independentdi' """"""""""""" 26
Obstacolele din calea decolonizirii. """""'28Situa!ia minoriti[ilor '..'.............,'.,,..32
Republica Sovietici Socialistd Nistreane.....'.'....... """"""'34Obsesia minoritarilor............. """"""""""""37Precaritatea sf atu-quoului actual .....'........ ........'......"""""" 40
Despre impasul nalional in fosta Uniune Sovietici' """"" 45
Rominia Mare, la ce bun? """""""""""""" 48
Ponderea na{ionalismului pe eqichierul politic romanesc """""""""""""51Testul basarabean ..............'... """"""""""""53
Parcurs cartografic..'. """""'57
De la un recensimant (1989) la altul (2004) ..'.:....."......"..'................."' 69
Compromisul independentist' 1993 -2009:
dificultatea de a iegi din imperiu.. ..."""""'75Moldova independenti in edi{iile 9i publicaliile
de specialitate franceze.......... """""""""""'76,,Can Moldova get worse?" """""'-"""""""" 80
Despre vecinitatea Romdniei ca handicap.. ......""""""""' 87
Disidenfa - frrposibild, revendicarea nalionali - inevitabile" ' """""""'gzRadicalismul conformist..... """""""""""" 96
Intelectuali tineri impotriva intelectualilor in vArsti,
cadre basarabene impotriva cadrelor transnistriene """' 100
Chestiunea imperiului .....""""""""""""" 102
Deficitul democratic..... """'110
,,in Romdnia voi ati avut un comunism. . . in limba romAni" ..................115
La pinda standardelor europene ale democra{iei... .................... ..............1L7
PPCD &PCRM ..................t23Irezistibila ascensiune a comunigtilor ............................... 127Imbroglio-ul ideologic ......... ........................131
Calea moldoveneasci, dupd Voronin .......136Comunigtii, agen{ii paradoxali ai tranziliei............................................... 139
StAnga, dreapta: inrldicinarea topografici, markerul etnolingvistic. .. 142
Spre o risturnare de roluri?.. ...................... 146Explozia din6-7 apri1ie.............. ..................149
Compromisul independentist........................ ..................... 157
Rizboiul 9i pacea limbilor pe fundalul morbului identitar................. 163
Romina in configuralia sociolingvistici moIdoveneasce..................... 166
Istoria unei niscociri sovietice: limba moIdoveneascd...................... 166Limba moldoveneasci (si cea romAnd), limbi romanici sau slavi?..173O noui limbi romanic6, limba moldoveneasci?..................................I74Inevitabila apropiere de romdna literari...............................................175
Vigoarea ,jargonului moldo-rus"...........r...................... .........................I75Diglosia incorporatI......................................! ................ 177
Rela{iile dintre romane gi rus6: un bilingvism indirect......................17gRomAna literari standard gi romdna vorbiti rusificati.......................182Doui limbi na{ionale?............. ...............197Un ,,sentiment ciudat".......... ................ lggSchild pentru un bilan{ (provizoriu) ........................... 190O diglosie care ascunde o alti diglosie. ....................... l9gRdzboiul gi pacea Iimbilor..................... ........................ 199
Riscurile politicii lingvistice de dupi 1989.......................................... 201Factorii externi............. .......,..................204RomAnizarea lingvistici........ ...............209
in marja crizei identitare: moldovenism ys romanism. ..,,,,...........,......2L4Inevitabilul $tefan cel Mare qi SfAnt: un consens indoielnic....... .......217Improbabila na{iune burghezi moldoveneasci.................. .................223O curiozitate stAnjenitoare: Dicfionarul moldovenesc-romhnesc ..... 22gMoldovenismul ca plasament sigur................ ..............231O conqtiinltr nafionald fluctuantd....... .........................236'l'cntativele de,,clarificare" romAneqti.... ...,,.........,......237Nemoldovenii sar ln ajutorul na[iunii moldovenegti ..................,,.....243
$antajul revizionist...... .'..-.'.......'....'...'..' 252
Concluzie (I). Inconvenientele unei solulii na(ionale...-.-.'..........---.'..255
Concluzie (II). Obstacole de surmontat pentru o solulie Politice.'..260
Istoria Basarabiei sau Moldovei de Risirit ..... '..........-'.- 27I
O zond de frontieri prin excelen!i.... .'...'..271
Expansiunea otomane......... .....'-.'.............'..273
AvAntul Rusiei sub Petru cel Mare................ ......................276
Epoca fanariote ..................... ...'....'....'.........277
Ecaterina II, ,,Protectoarea creqtinilor" ..'....-.'.......'...'....'.278
1812, anexarea Basarabiei de citre Imperiul 1arist............... .-.........'....'.'.279
Colonizarea Basarabiei ....'.282
Administra{ia !aristi.............. '................... 286
RomAna, o ,,limbi striini"........... ..............288
Impactul Congresului de la Paris (1856).....'...'.... ..........'...290
Crearea Rominiei moderne......... .............'.291
Independen{a Rominiei gi pierderea Basarabiei de Sud...........................293
in umbra pajurii Romanovilor..............'.....' ..'.....'.....'.'.....294
Deqteptarea nalionali a romAnilor in Basarabia ... .'......'..296
Crearea Sfatului Jnrii................ '............."..297Efemera,,Republici Moldoveneasci Democratici 9i Federativi" .....----'299
Unirea cu Rominia......... ............................. 301
1917 in Basarabia: o revolulie ,,acefali".....'.... .................'.303
Recunoaqterea diplomatici a unirii Basarabiei cu RomA'nia.'............'....305
Administra{ia romineasci a Basarabiei (1918-1940)...........................'.... 307
Contradicliile statisticilor romines,ti........... ..................... 309
Un bilang mixt................ ...........-.-.......'......'.'312
Negocierile romAno-sovietice in perioada interbelici ....'.'.......................313
Republica Autonomi Sovietici Socialist[ Moldoveneasci,
,,leaginul Rominiei sovietice"........ ............316
Pozi(ia Partidului Comunist Romdn.......'...' .......'....'...-.....317
Consecinlele Pactului Ribbentrop-Molotov .............' ...'..'320
Agresiunea sovietici.......... .-....-.......'......'..' 323
Prima ocupalie sovietici (1940-1941)..... ........'.........'..'.'...327
Noua ocupa{ie romdneasci (1941-1944) ........................... 328
Moldova sovietici (1944-1991) ................. 330
Basarabia in relaliile sovieto-romdne de dupi 1964 ...........................'..'.' 334
Migcarea na[ionali romAneasci in Moldova sovietici........................'.... 341
Noua generalie a Basarabiei. '.....'......'..'.'.'344
Postfo\d.2O09-2016: Rendez-vous-uri ratate cu democratia...............347Alegerile municipale din iunie 2015................. .................349Surpriza legislativelor din noiembrie 2074................. ...... 350Urcugurile gi coborigurile AIE: august 2009-noiembrie 2014.................351Presiunile economice ..... ..............................353
Ponderea minoritifilor .......................... ...............................355
Apropierea de Uniunea Europeand: un succes al AIErimas f6rd continuitate.... ..........................352Pe vremea colhozurilor era mai bine................. ................ 358
,,faful secolului": cum s-a ajuns Ia aceasta? ...................... 359
Irezistibila ascensiune a Platformei Civice ,,Demnitate gi Adevdr"....... 361
Cotitura din 6 septembrie: eurofili qi rusofili, aceeagi biLtilie? ...............364Rendez-yous-uri ratate cu democrafia ...............................366Deficienfele culturii politice in RM.......... ......................... 369Sfdrgitul unui ciclu dominat de mimetismul generaLi2at.........................370
RM in epoca deplasirii frontului de la est la sud .............. ........................372Post-scriptum .....................374
Anexe
Prin{ul si Pogromul: Chiqiniu, vara anului 1903................. ..................... 377Chiginiu, iulie l9l7: Oraqul tdcea in liniEte...(Alexandru V. Boldur)....... ..........................383Lucruri vizute in Basarabia, vara anului 1919
(Emmanuel de Martonne) . .........................397Atrocitdlile romAne in Basarabia, 1925
(Panait Istrati, ,,Biata Romdniel").... ..........391
Argumentele romdnilor si cit valoreaz d. acestea, 1927(|. Ohotnikov 9i N. Bacinski) .....................3g7Opliunea Basarabiei este federalismul, 1991 (Mihai Fusu)..................... 401
Lucky sclavul (Mihai Fusu).. ......................404
Indice ........... ........................409
Cuvdnt-inainte
Moldova orientali, Basarabia,
Republica Sovietici Socialisti Moldoveneasci,Moldova ex-sovietice, Republica Moldova.. .
Ce este Republica Moldova, lard care ii amintegte publiculuifrancofon mai curdnd de Syldaviai lui Tintin decAt de statul inde-
pendent intrat in circuitul european acum douezeci 9i cinci de ani?
Consonan{a nu este, nici pe departe, singura caazea confuziei, laraapirdnd, din mai multe considerente, drept,,improbabila'. De aceea,
de fiecare dati cind se discute despre Republica Moldova, trebuie
precizat ce aceasta corespunde cu aproximalie provinciei cunoscu-
te gi sub numele de Basarabia, provincie aqezatl intre rdurile Prut(granila estice a Romdniei), Nistru gi Marea Neagri, ale cirei fron-tiere s-au schimbat intruna, dupi bunul plac al istoriei, atdt la nord,
cit gi la est qi sud. Jinut ris[ritean al Terii Moldovei, in care Carpaliijucau rolul de frontierl la vest, Basarabia, a fost anexatd de Imperiul
Jarist in anul 1812. in 1918, dupi o scurti perioadi de independenfi,
oblinuti datoriti Revoluliei din Februarie, Basarabia este integratiin RomAnia, pentru a fi ocupati de URSS in iunie 1940, ca urmare a
pactului dintre Hitler qi Stalin, recdgtigati in 1941 de trupele romene
gi reocupat[ de armata rogie in august l944.incep?lnd din acest mo-
ment, Basarabia va deveni una dintre cele cincisprezece republici so-
vietice socialiste. La sfdrqitul anilor 1980, in iuregul perestroikii, ma-
joritatea populaliei moldovenegti (romdnofone) face pagi importanliin procesul de redobdndire a drepturilor sale depline, uneori in dau-
L La originea Syldaviei a stat, dupd spusele unor tintinologi, concatenarea cu-
vintelor TranSYLvanie gi MoIDAVIE (cf http://www.moldovanet.net/moldavie.php? 1 19/TINTIN-en-Syldavie).
na minoritetilor rusofone, iar pe 27 august 1991, Republica Moldovaigi proclamd independenta, arborind culorile tricolorului romAnesc.Evenimentul este insolit de secesiunea teritoriului situat pe malulstdng al Nistrului, care s-a inflptuit cu sprijinul Moscovei gi cdreiaguvernanfii moldoveni nu au reuqit si-i puni capit nici pdni in ziuade azi, in ciuda incilzirii relafiilor cu vechiul centru de comand6,realizatd, in detrimentul relaliilor cu RomAnia vecind..
Pentru a enunta in termeni comprehensibili subiectul acestei c[r1i,trebuie s[ evocim trecutul destul de indepirtat al lerii, insolinduJcuprecizirile de rigoare, intrucdt avem de-a face cu o istorie foartecomplicatd gi prost cunoscutd. O istorie, de altfel, pasionantl, darnumai dacd nu o concepem drept izvor nesecat de argumente qi con-traargumente in slujba fantasmelor nalionaliste qi a modurilor de le-gitimare statali in competilia regional[. O istorie bogatd in ocoligurigi discontinuit[li gi care nu se preteaz[ niciunei versiuni definitivecapabile si puni punct tuturor interpretdrilor contradictorii din tre-cut gi din viitor. Matei Cazacu si-a redactat Istoria Basarabiei sauMoldovei de Rdsdrit pornind de la surse istoriografice disponibile, cuprecidere romAnegti, pe care le citeazddin abundenld, dar nu fdrl ale evidenlia anumite inadecviri, textele respective necesitdnd, une-ori, o lecturi critic[. in realitate, tendinla istoricilor romdni de lasfdrgitul secolului al XIX-lea incoace de a contribui, prin opera lor, ladezvoltarea gi consolidarea ideii nationale romAnegti este manifestiin prezentarea qi in lectura faptelor istorice, chiar daci, de reguli,aceste fapte sunt restabillte,inbaza documentelor, cu o griji nu maipulin manifesti pentru obiectivitate. ,,Pentru sec. XIX gi inceputulsec. XX, am putea spune ci: statul romdn a edificat natiunea romindgi nu invers (o alt[ temi pentru aprigi gi controversate polemici) cuajutorul intelectualului politicianului-literat"2, ne atrage atenfia Mi-
'z ,,Scriitorii nogtri gi <disiden{a latenti>", in Contrapunct din 7 februarie 1992.Pentru a nu lisa cititorul cu impresia intru cdtva triumfalisti pe care ar putea-odegaja istoriografia romineascd, vom oferi, firi a comenta, un punct de vederepolemic ruso-sovietic asupra chestiunii rominegti a Basarabiei. Totla Anexe,figureazi qi un text de Panait Istrati, care ne permite si surprindem aspecte maipu{in glorioase ale administra{iei romdnes,ti in Basarabia in perioada dintrecele doud rizboaie mondiale.
hai Fusu, om de teatru basarabean, autor a doud contribulii emble-
matice care frgtreaz[, de asemenea,la Anexele acestei cirli.Situalia critici din toate punctele de vedere in care se afl6 Re-
publica Moldova in acegti ultimi ani este de o complexitate la fel de
deconcertanti ca gi complexitatea istoriei carei-adat nagtere. Singu-rul lucru pe care il putem spune este cd locuitorii sdi nu reugesc sigiseasc[ rdspunsuri mulumitoare la numeroasele intrebiri suscita-
te de independenla republicii lor atAt de mici qi de divizate, situate,pe deasupra, la hotarele unui imperiu atAt de insidios precum URSS,
acum pe cale de a se recompune. in rAndurile ce urmeazi vom ciutadeci mai curdnd si identificdm toate aceste intrebiri gi si furniz[m,in mdsura posibilitililor, piste de reflecfie, decXt si oferim certitu-dini linigtitoare.
Mobilizarea exceplionaH la care am asistat in anii 1980-1990 inaceasti lard aparline, fird indoiald, dar gi fir[ rest, trecutului. Proble-
mele ridicate cu aceaste ocazie nu inceteazi insi si apese asupra pre-
zentului moldovenilor gi si le puni viitorul sub semnul incertitudinii.in cartea de fafi, problemele date vor fi abordate in doi timpi: mai
intAi, la cald, cu un text redactat la sfArqitul anului 1992 Ei apdrut lainceputul anului 1993 in Moldova ex-sovieticd: istorie ;i provocdrileprezentului (volum publicat de Editura Acratie) cu titlul ,,Renagterearomdneascd in Republica Moldova, 1988-1992",pe care il reproducemaici aga cum a fost publicat; mai apoi, cu o serie de remarci formulateodati cu trecerea timpului, ln capitolul ,,Compromisul independen-
tist, 1993-2009: dificultatea de a iegi din imperiu". Anume in acest
capitol vom incerca o abordare critici a realitililor moldovenegti dinperioada guverndrii comuniste a Republicii Moldova, plecAnd de laideea ci alegerea lui Vladimir Voronin ca pregedinte in 2001, dar qi
realegerea sa in 2005 nu trebuie considerate drept simple accidente
in istoria acestei 
Aceste aspecte vor fi tratate intr-un capitol aparte, ,,Rlzboiul Ei pacealimbilor pe fundalul morbului identitar".
Moldova de Est, Basarabia, Republica Sovieticd Socialistl Moldo-veneasci, Moldova ex-sovietic5, Republica Moldova... Aceste denu-miri corespund unor perioade istorice distincte, desigur, dar recursulla una sau la alta, intr-un context determinat, inseamnd o optiunece implicd gi nigte consecinte. Alegerea operatd depinde gi de loculgeografic gi de momentul istoric la care se face referinld, firi a uitanalionalitatea, viziunea personald asupra lumii sau istoriei a celui careadoptd o denumire sau alta. Altfel zis, semnificatiile acestor denumiri,precum gi semnificalia fiecirei denumiri in parte, pot varia sensibil infunc{ie de context. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru Ba-sarabia evocati de criptobolgevici sau de nalionalistii rugi autenticicare se declari,,patrioli basarabeni" gi care contestd deciziatratatelorinternalionale ce recunoqteau apartenenta acestui teritoriu la Romd-nia3; de emigrantii evrei din Basarabia, ajungi in Argentina sau in altepir{i gi care afirmi cd provin dintr-o provincie de la capdtul lumii,al cirei nume are un sens doar pentru ei gi pentru familiile lora; derefugialii proaspit sosi{i in Romdnia qi care au fost deportali de c[-tre puterea comunistl dupd al Doilea Rdzboi Mondial, deoarece erauetichetali drept ,,basarabeni"5; sau de intelectualii de la Chiqiniu dedupd 1989 care preferi sd vorbeasci despre Basarabia si nu despre Re-
Cf Asocialia Emigran{ilor Basarabeni care a publicat, in 1927, in Franla, LaBessarabie et la paix europienne, text din care vo m citala Anexe (cf. infra p. 397).Basarabia gi Chiginiul ocupi un loc de cinste in cronica imigra!iei evreiegti inArgentina de la sfArgitul secolului aI XIX-lea, intocmitd de Edgardo Cozarinskyin El ruJian moldavo (Buenos Aires, 2004) gi in reconstituirea itinerarului par-curs de ,,tovarlgul Carlos" de citre fiica sa, Alicia Dujovne Ortiz (El camaradaCarlos: itinerario de un enviado secrefo, Buenos Aires, 2007). Evocdnd acest
linut al Europei, Carlos Dujovne nu se putea abfine sd-gi,,legene mAna in aer cao {runzd care cade in zbor planat". ,,Uneori, era Rusia, alteori, Rominia, copilo,se scuza acesta" (traducere in limba francezl de Nelly gi Alex Lhermiller, paris,La D6couverte, 2008, p. 29),
Etnici romAni, refugialii din Basarabia in RomAnia au suferit aceeaqi soart5 cagi germanii sau maghiarii din regiunea Banatuiui in timpul deportirilor din1951; ,,strinii" care se giseau lAngi frontiera cu Iugoslavia au fost deportati cutofii, pe cAnd in cazul locuitorilor romAni autorit[tile comuniste au recurs latriaj, dupd cum igi aminteste Smaranda Vultur in Istorie trditd, istorie povesti-
12
publica Moldova, deoarece adevirata JariL nu se poate numi altfel de-
cdt ,,Romdnia"6. Nu mai este cazul se precizdm ci, prin aceste exem-
ple, suntem departe de a epuiza semnificaliile posibile ale termenului
,,Basarabia". De altminteri, opliunea pentru o denumire poate antrena
proieclii asupra perioadelor precedente sau care lurmeaze celei la care
se face expres referinld. Astfel, vorbind despre Moldova de Est, expre-
sie la fel de artificiali ca Moldova ex-soYietice, sugerim ci a existat o
istorie a acestui linut inaintea anexirii sale la Imperiul Rus' in timp
ce denumirea de ,,Republica Sovieticl Socialisti Moldoveneasci', dis-
pirtnd ca prin farmec dupi ce ocupase terenul firi nicio contestalie
posibild, rimAne referinla privilegiatd a secesionigtilor transnistrieni
care o ulilizeaza, dela bun inceput, in titulatura republicii lor. Este de
la sine injeles c[, degi am renunlat la menliunea ex-sovietici in titlulediliei prezente a clrfii, aceasta nu inseamne ci urmele moqtenirii
sovietice s-au s,ters. Deseori, se pierde din vedere c[, inainte de a firomAneasci sau ex-ruseasci, Moldova actuali este ex-sovietici'
in sfArgit, am putea intrebuinla, desigur, in francezd Yocabu-
la ,,Moldova" pentru a desemna la Moldavie, cu toate ci, in acelagi
timp, nu folosim cuvintul ,,Romdnia" pentru la Roumonie saa
,,Polska" pentru Ia Pologne. Existd mulli autori care preferi si uti-lizeze wmele original al lerii pentru a evita situarea pe o pozilie
sau alta in dezbaterea suscitate de legitimitatea statului 9i a naliuniimoldoveneqti. Atunci cAnd trebuie si numim locuitorii s,i insemne-
le firii, opliunea aceasta prezintd, de altfel, 9i unele inconveniente,
de genul celor pe care le intdmpinim, de exemplu, in cazrsl Belarus/
,,Bielorussie": pentru mai multe consecvenfd:' ar trebui siJ iniliemmai intdi pe cititor in limba romdni. Dacd numim lara ,,Moldova"'atunci suntem obligali s[-i numim pe locuitorii shi moldovean/mol-
doveni, moldoveancd/moldovence gi si utilizim adjectivele moldove-
ne sc /moldovene a sc d / moldov en e ;ti.
td: deportarea tn Bdrdgan 1951-1956 (Timiqoara, Editura Amarcord, 1997).in
epoci, basarabenii au reprezentat circa un sfert din toli deportalii.u cf. intervenfia lui vitalie ciobanu la intalnirea publici organizati cu prilejul
apariliei volumtl:ui Stat slab, cetdlenie incertd, coordonat de Monica Heinz, re-
produsi in paginile revistei Contrafort, nr. 154, august 2007.
t3
De ce nu am proceda trangant in aceastd privinli? De ce si fo_losim, aga cum facem aici, rAnd pe rdnd, at6.tea denumiri pentrua reda o realitate pe care publicul qi aqa o identifici cu dificultate?ne-am putea intreba, retoric. Motivul este destul de simplu: in caztlRepublicii Moldova, avem de-a face azi cu o realitate multipli, cumai multe identit[li, uneori complementare, uneori opuse, ca ur,mare^a unei istorii bogate in evenimente triite diferit de unii gi dealgi. in acelagi timp, in pofida fluctuafiilor din ultimii ani, aceastdRepublici Moldova continui si existe, in pofida pronosticurilor pe-simiste emise in momentul fondirii sale cu privire la sansele ei desupraviefuire. Aceasti,,performanti" este dublati de o alta, pe carene vom stridui si o analizdm: statul Republica Moldova rimdne,nu este in prag de pierzanie, dar nafiuneaintttrzie s[ prindi contur.Altfel spus, ne confruntim cu o probleml na(ionali tipicd gi, toto_datl, specifici, deoarece, in acest cazparticular, nu este vorba de onatiune in curs de formare care incearcd si se doteze cu un stat, cide un stat in ciutarea natiunii:
Nicolas Trifun
Renagter ea7 r omdneascein Moldovat L988-1992
Vertijul moldav
,,inlelepciunea este calitatea cel mai rar tnthlnitd tn Moldova",scrie Claude-Marie Vadrot in capitolul consacrat,,celei mai mici din-tre republicile federale ale URSS" (de fapt, ca gi mulli dintre confraliisdi, autorul confundd, in acest punct, Moldova, 33 700 km2, cu Ar-menia, 29 800 km2), capitol cu un titlu griitor: ,,Vertijul moldav"'. inaceasti analizd-mLrturie vom gisi principalele jaloane ale perceptieioccidentale asupra problemelor apirute in Moldova in ultimii ani:suspiciunea cu privire la nationalismul romdnesc, care ar confine,,accente fasciste autentice" gi care ar putea avea repercursiuni asu-pra ucrainenilor, rugilor, giryduzilor sau liganilor; bunivoinla pentrurusofonii recent implantati, a ciror ortodoxie comunistl este totugidepl6ns6; simpatia brusci, nuantati de exotism, pentru gitgiruzi,po-por care nu ar cere decdt o simpld ,,autonomie, cu precddere in planintelectual".
Termenul folosit de autor in francezd nu este renaissance (<renaqtere") ci re-nouveau (<reinnoire>). El va fi tradus aici prin <renastere) din doui motive.<Reinnoire> ar ingreuia in romdni formulele in care el este folosit: <reinnoirearomdneasci/ nalionali/ in RM>, in timp ce fenomenul istoric gi cultural la careaceste formule trimit este cunoscut in romAni sub forma <renastere>, Incon-venientul cu aceasti metafori este acela de a interpreta denumind fenomenulistoric gi cultural dat. <Renagtere> este insi forma consacrati in romAna, motivpentrlr care am renunlat si recurgem la expresii mai neutre precum unoul cursromanesc/national/ in RMr.Claude-Marie Vadrot, I'URSS, Ia roulette russe des nationalismes, Paris, Editu-ra Bayard, 1991, p. 385-444.
15
Acest diagnostic alarmant (gi pulin precipitat) este acompaniat deo scurti prezentare, destul de instructivd, a dezastrului ecologic cecaracterizeazi aceasti tari, cu o densitate a popula{iei printre celemai inalte in URSS (135 de locuitori/ kmr), gi a cauzelor sale: ,,indus_triahzarea pripitd gi haotici ce a bulversat obignuin{ele, a d.estructu-rat modurile de viafi, a distrus peisajele" gi ,,agricultura gigantismu_lui", ale cirei inflorescenle, imensele livezi colhoznice, de e""-plrr,ar fi manifestarea ,,delirului tehnocraliei agricole sovietice". Fructelegi legumele, conservele gi chiar vinul ar fi contraindicate consumuluiin occident din cauzautilizdrii intensive a ingrrsimintelor de proas-ti calitate. Din nefericire, aceste produse contribuie intr-o mdsurdinsemnati, noteazd, claude-Marie vadrot, la asigurarea cu alimentea unei pirti a Rusiei gi a unor orase mari, precum Kiev 9i Moscova.
chiar dacd sunt enunlate pe un ton destul de dispreluitor si sesprijind, uneori, pe date aproximative, constatirile si sentinlele aces_tui observator nu sunt cu totul neintemeiate. Ele solicitd mai curdndmai multe clarificiri, pe care ne vom stri'dui sd le facem in rdndurilece urmeazd, dar gi un rcglaj prealabil. Repararea unei nedreptili _in cazul de care ne ocupdm, prin resthbilirea drepturilor nationaleale moldovenilor majoritari in republica ce le poartr numele - argenera ipso facto si alte nedreptrli, de pildi degradarea statutuluiminoritdtilor ucraineand, rusi, gitgituzir, evreiasci sau rom6? Ni separe inacceptabil si aderrm la sofismul care decurge din acest gende interogafii, din ce in ce mai curent in Europa Occidentald, undese crede (gregit, in unele situatii, corect, in altele, dar nu aceasta esteproblema) ci problema nafionali a fost depiqiti. in cazul in care nudim dreptate niciuneia dintre diversele pdrli implicate intr-un con-flict de ordin nalional, sau perceput caatare,recurgem la un proce_deu, f[r[ indoiald, eficient pentru eliminarea problemelor ridiiate deprotagonigtii conflictului dat, dar care nu ne poate ajuta si intelegemproblema 9i cu atdt mai pulin sd gisim solu{ia.
Vag solicitatd la inceput, escaladarea brutali a nalionalismelorin URSS a surprins Occidentul, care nu inceteazd de atunci sd de_plxngi urmdrile considerate drept dezastruoase ale acestui feno-men perceput ca anacronic. Cu toate acestea, dupi cum a remarcatPierre Hasner, dac6. imediat dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial
t6
statul-naliune pdrea condamnat de diviziunea bipolard a lumii 9i
de integrarea regionali, decolonizarea trebuia sd favoizeze, rapid,
ernergenla unei noi forme de nalionalism Ei inmullirea statelor-
naliuni in Lumea a Treiae. in aceasti perbpectiv[, putem considera
ci gocul nalional care s-a produs in URSS nu este, in realitate' de-
cdt o semisurprizl s,i ci examinarea ponderii, naturii Ei efectelor pe
care le-au avut sechelele coloniale constituie o pisti deloc neglijabil5
pentru inlelegerea impasului ce a survenit in urma acestui goc. Dar
numai daci linem cont de primejdiile derapajului emofional qi poli-
tic pe care nofiuni atit de des denaturate precum imperiul colonial,
colonialism, decolonizare sau neocolonialism riscd sd le provoace.
De la,,arlechinul etnografic" la blocul rusofon
,,|os cu rom6rnii gi cu limba lor!", strigau mii de manifestan{i ti-neri pe strizile micului orag Comrat, capitala improvizatd a proaspdt
createi Republici Gdgituze,citim intr-un repbrtaj AFP din 2 septem-
brie 1991. Pentru a inlelege reacliile de acest gen, viotrente 9i frecvente
din momentul adoptiri romdnei ca limbi oficiall a Republicii Mol-dova, se cuvine si stabilim cu exactitate ,,cine 9i ce vorbeqte" inainte
de a trece la considerafii de ordin politic, sociologic sau psihologic.
Cdli dintre giryituzi,de exemplu, vorbesc, in afard de propria lor lim-bi, limba romdnd? $i cAli rusa? F[ri un rdspuns clar la aceasti intre-
bare, riscim si cidem pradi unor conjecturi stAngace explicdnd, de
pildi, comportamentul acestor tineri de la Comrat catre, cu cAteva
zile mai inainte, igi manifestau zgomotos simpatia pentru pucigtii de
la Moscova.Datele firrnizate de ultimul recens[mint al populaliei realizatin
URSS in ianuarie 1989 privind repartizareapopulaliei in fun4ie de
nagionalitate gi de limbd ne oferd indicalii prelioase. Pentru a uqura
inlelegerea acestor clfre care decurg din statisticile sovietice, aparent
aride gi derutante, le-am tradus gi le-am prezentat aici exclusiv inprocente. La o populalie de 4.335.360 de indivizi, cdli avea la acea
t7
dati Moldova, erau 2.794.794 de moldovenir., 600.366 de ucraineni,562.069 de rugi, 153.458 de gdgduzi, gg.4l4 bulgari, 65.672 de evrei,19.608 belarugi, lL.75I defigani, 7.335 degermani etc. in sine, acestecifre oferi totuqi o imagine imperfectd a situatiei din cauzd ci, inURSS, ili puteai declara apartenenla la o na{ionalitate avdnd ca lim-bd materni limba unei alte na{ionalitdfi, dar gi din cauza importanleipe care o avea alegerea celei de-a doua limbi pentru relafiile publice,gcolarizare, viala profesionald gi culturald. Rusa era limba maternia 4o/o din moldoveni, 99o/o de ruqi,37o/o de ucraineni ,7o/o de gdgl,ozi,73o/o de evrei,560/o de belarugi, 4o/o de ligani gi 660/o deg"r-utri. catprivegte romAna, aceasta rcprezentalimba materni pentru 95o/o dinmoldoveni, 2o/o de ucraineni, Lo/o de rusi, Io/o de glryiuzi,2,5o/ode bul_gari,Io/o de evrei, 13,5o/o de {igani, l% de belarugi gi l% de germani. insf6'rgit, rusa este vorbit[ ca a doua limbi de 53o/o demoldoveni, 43%de ucraineni, T3o/o de gdgduzi, 680/o de bulgari, 23o/o de evrei, 42o/o d,e
figani, 33o/o de belarusi qi 30% de germani, in timp ce rom6:na nu estestipdniti, ca a doua limbd, dec6t de r3o/o de ucraineni, r1% de rugi,4o/o de gd,gi*tzi, 7o/o de bulgari, L5o/o de evrei, 3Lo/o de ligani, 5o/o Aebelarugi qi 5% de germani. Adundndu-i pe cei pentru care rusa estefie limba maternd, fie a doua limbi de comunicare, am putea stabiliponderea rusofoniei in sdnul diverselor nalionariteti din Moldova:57 o/o la moldoven i, 80o/o la ucraineni, 8 0 % la giryituzi, g 60/o la bulgari,960/o la evrei, 460/o la ligani, 89o/o la belarusi qi 960/o la germani. in
10 ln toatd URSS, inclusiv in Moldova, recensimantul din ianuarie l9g9 a numdrat3.352.352d'emoldoveni,dincar e324.525-intJcraina,172.67r-inRusiasi33.098-in Kazahstan. La aceste cifre trebuie adiuga{i cei pe care autoritdlile sovieticeii inregistrau ca ,,romani": 146.07r in toatifara, din care r34.gzs in Ucraina sidoar 2.477 inMoldova(Le Courrier des pays de l?sf, nr.353, oct .1991,p.6g_75).Sovieticii ii considerau ,,moldoveni" pe locuitorii Republicii Sovietice docialisieMoldovenegti (RSSM) gi ,,romani" pe rocuitorii artor regiuni romdnegti vechiincorporate dupi rizboi in ucraina. Aceasti diferentd este arbitrard. Locuitoriivorbitori de limbr romand ai fostei Moldove sovietice sunt atat ,,romani,, (darnu gi cetileni ai statului roman), cat qi,,moldoveni" (care nu trebuie confundaticu locuitorii Moldovei de Vest, ce aparline Romaniei) sau ,,basarabeni', (de ianumele vechi al Moldovei de Est, anexati de Rusia). Fa{i de recensimantuldin 1979, popula{ia moldoveneasci gi/ sau romaneasci. a crescut cu 13o/o, ratanatalitilii saie fiind una dintre cele mai mari printre etniile din pareta euro-peanI a fostei URSS.
r819
schimb, romAnofoni nu sunt decii l5o/o de ucraineni, 117o de ruqi,5% de gdgituzi, 9o/o de bulgari, 160/o de evrei, 44o/o de figani, 7o/o de
lrelarugi gi 67o de germani.Pentru a descrie situa{ia creati in anumite regiuni ale Basarabiei
de citre colonizarea internalionald impulsionat[ de imperiul farist,istoricii romini de la inceputul secolului al XXJea folosesc cuvinte-le,,puzzle",,,mozaic" sau,,arlechin etnografi c", scrie Matei Cazacu.Astizi, ar trebui s[ vorbim mai ales de bloc rusofon. Aceste cifre de-
monstreazl clar, dincolo de orice consideralie de ordin speculativ,nu numai cauzele care i-au fecut pe romdni sd se mobilizeze pentrua-qi promova propria lor limbi gi inlitura obstacolele de care s-au
ciocnit, dar gi reacliile suscitate de cdtre aceqtia nerominilor care, inmarea lor majoritate, nu sunt romAnofoni.
La aceasta ar trebui sd addugdm gi o alti precizare, edificatoa-re in ceea ce privegte statutul precar al limbii romdne in Moldova.Daci e adevirat ci majoritatea moldovenilor (romXnilor) gi-au pis-trat limba romAni ca limbi materni gi ci doar ceva mai mult dejumdtate dintre ei stdpinesc rusa, nu este mai pulin adevdrat gi cimajoritatea cadrelor moldovenegti romdnofone, indiferent de cate-gorie, au fost gcolarizate in rusi. Abia dupd clderea lui Ceaugescu
asistim la o cregtere a schimburilor culturale intre cele doui !dri,rominii din Moldova dobindind posibilitatea de a-gi urma studiilein universitd:lile din Rominia, in cadrul noilor acorduri. Stupoareasi, uneori, ironiile pe care acesti studenfi Ie provoacl noilor lor con-discipoli, din cauza expresiilor arhaice qi ,,f5rinegti" utilizate sau a
numeroaselor calcuri (traduceri literale) din rusi la care recurg, ne
spun foarte multe despre dificultilile pe care trebuie si le infruntevorbitorii de romdni originari de peste Prut.
Sfhrgitul ficfiunii despre poporul moldovenesc
Miscarea de renagtere na{ionald romAneasci din Moldova care a
inceput in 1988 s-a aritat a fi masivi, determinati, rapidi gi, cel pulinin prima perioadi, de o eficacitate redutabild. Ea i-a surprins sub
toate aspectele pe observatorii externi, dar gi pe moldovenii inqigi.
