8/15/2019 sub-neuro +

1/23

1.Clinica NMP-paralizia (defcitul motor): este proporţională cu numărul de unităţi motoriiaectate-Hipotonia : în acelaşi teritoriu ca şi paralizia. Înteresează toate componenteletonusului, prezentând: etensi!ilitate crescută, pasi"itate ea#erată şi consistenţăscăzută.-$e%ee osteotendinoase sunt diminuate sau a!olite: &iminuarea este proporţionalăcu numărul unităţilor motorii interesate. 'n"ersiunea re%eului poate semnifcalezarea neuronului-ontracţia idiomusculară, este prezentă, sau ciar ea#erată când atrofa nu esteimportantă. *ardi", paralel cu instalarea reacţiei de de#enerescenţă se mai poatedeclanşa contracţia musculară la percuţia directă, însă decontracţia este lentă(reacţie miotonică).-+trofa musculară: apare in câte"a săptămâni de la leziunea neuronului motorperieric. ste precoce când inte#ritatea neuronului este compromisă şi tardi"ă încaz de compresiune.-asciculaţiile: mişcări in"oluntare determinate de contracţiile câtor"a f!remusculare, insufciente de a mo!iliza un se#ment. +par în muşciul dener"at, cândleziunea se instalează lent şi interesează pericarionul. cepţionale în radiculite şine"rite.

a) Defcitul motor – spre deosebire de sindromul piramidal (NMC), defcitulapare doar in teritoriul aectat (teritoriul unei radacini, n perieric)

b) Hipotonia – insoteste defcitul motor, find caracteristica acelorasi grupemusculare (pareza asca; in NMC!ipertonie spastica)

c) Diminuarea"abolirea #$% – poate aparea inaintea defcitului motor&d) Contractii musculare spontane ale grupelor aectate – asciculatii sau

fbrilatiie) 'trofa musculara – este secundara leziunii neroase (se dierentiaza de

cea primaraintalnita in bolile musculare)

2.Clinica NMC-areza (defcit motor): se eprima prin scaderea ortei musculare

-a#erarea re%eelor osteo-*endinoase: cu diuziunea răspunsului, aspectpoli/inetic şi apariţia clonusului-&iminuarea (a!olirea) re%eelor cutanate-+paritia re%eelor patolo#ice: re%e 0a!ins/i, $ossolimo, palmo-mentonier-Hipertonie in orma de spasticitatea-+paritia 1incinezii

a) Defcitul motor – scaderea ortei musculare de dierite grade (probe de pareza; scale de defcit motor)

b) *agerarea #$% – sunt ii si insotite adesea de clonus&c) Diminuarea"abolirea ree*elor cutanate – abdominale, cremasteriene,

cornean, aringian&d) #ee*e patologice – +abinsi, #ossolimmo, Marinescu-#adoici

e) .pasticitatea – orma de !ipertonie musculara specifca sindromului piramidal&

) .incinezii – miscari inoluntare ale membrelor asociate recent altormiscari sau actiitati ( cascat, stranut)

3.Hipertonia piramidala-1e prezinte su! orma de spasticitate, care se caracterizeaza prin: ea#erareare%eului miotatic-+ectarea #rupelor musculare anti#ra"itationale (%eorii m! sup si et m! in) -2mers cosit

8/15/2019 sub-neuro +

2/23

-3ariatia tonusului muscular in unctie de #radul de intindere (enomenul lama de!ricea#)-ste elastica-se accentuează cu mişcările sincinetice, "oluntare şi cu stimulii cutanaţi şi "iscerali.-4a mane"ra de ridicare !rusca a #enuncilor, calcaiele se ridica cu usurinta de peplanul patului

-este de tip spasticitate/ predomina pe e*ori la membrele superioare sie*tensori la membrele inerioare&0a e*tensia pasia a antebratului este intampinata o rezistenta care cedeazabrusc 1in lama de briceag2, ulterior antebratul reenind la pozitia initiala(aectare elastica a tonusului)&0a nielul membrului inerior, este caracteristica o orma patologica de mers –mersul cosit – cand pacientul nu ace e*ia genunc!iului pentru a ridica piciorulde pe sol si roteste lateral intreg membru inerior (aat in e*tensie)&

4.Hipertonie de tip extrapiramidal-1e prezinte su! orma de ri#iditate-ste uniorm repartizata pe %eori si etensori, inconstanta si cedeaza in 5roatadintata6 mai ales la ni"elul articulatiei pumnului

-1emnul lui 7oica: !locarea miscarii pasi"e in articulatia pumnului cand !olna"uleste ru#at sa mo!ilizeze mem!rul inerior de aceeasi parte8-este de tip rigiditate/ uniorm repartizata pe e*ori si e*tensori;

-este plastica nu ariaza in unctie de gradul de intindere a musc!ilor, findconstanta pe parcursul miscarii pasie (spre deosebire de cea piramidala carecedeaza brusc si apoi reine)-la e*ia si e*tensia repetata a articulatiilor, aceasta cedeaza in trepte 1inroata dintata2 (semnul lui Noicablocarea miscarii pasie in articulatia pumnuluicand bolnaul mobilizeaza membrul inerior de aceeasi parte)&-aecteaza toate grupele musculare, cu precadere pe cele e*oare si a*ialedeterminand astel si postura patologica tipica a parinsonianului / aplecareatrunc!iului in ata, cioza cericala, coate si genunc!i ectati&

5.Diferente si asemanari spaticitate si rigiditate (lafel ca susspasticitatea se caracterizeaza prin:-ea#erarea re%eului miotatic-+ectarea #rupelor musculare anti#ra"itationale (%eorii m! sup si et m! in) -2mers cosit-3ariatia tonusului muscular in unctie de #radul de intindere (enomenul lama de!ricea#)-ste elastica-se accentuează cu mişcările sincinetice, "oluntare şi cu stimulii cutanaţi şi "iscerali.-4a mane"ra de ridicare !rusca a #enuncilor, calcaiele se ridica cu usurinta de pe

planul patului$i#iditatea se caracterizeaza prin:-ste uniorm repartizata pe %eori si etensori, inconstanta si cedeaza in 5roatadintata6 mai ales la ni"elul articulatiei pumnului-1emnul lui 7oica: !locarea miscarii pasi"e in articulatia pumnului cand !olna"uleste ru#at sa mo!ilizeze mem!rul inerior de aceeasi parte8

 'semanari/ - aecteaza e*orii membrelor superioare;-ambele determina caracteristici semiologice specifce / . det mersul

cosit; # det postura din b& 3arinson&Deosebiri/ - 4n ., rezistenta cedeaza brusc 1in lama de briceag; in #,cedarea se ace in trepte 1roata dintata2;

8/15/2019 sub-neuro +

3/23

-. aecteaza e*orii membrelor sup si e*tensorii celor inerioare iar #este uniorm repartizata pe e*ori si e*tensori;

-4n ., !ipertonia ariaza in unctie de gradul de intindere al musc!iului;in #, !ipertonia este constanta&

!."emnele clinice motorii fundamentale din Par#inson-0radi/inezie-*remorul de repaus-$i#iditatea-'nsta!ilitatea posturala

$.Cau%e de Par#inson cu exceptia &olii Par#inson-ar/insonism atipic (par/inson plus): la care se adau#a si alte semne neurolo#ice-ar/insonism secundar: #enerat de alte etiolo#ii (in%amatorie, "asculara,traumatica, tumorala, toica)

'.numerare clase de mendicamente ptr ).Par#inson

a. +nticoliner#ice: amelioreaza ri#iditatea, ipo/inezia, tremori. *rieienidil 9m#ziii. +mantadina ;

8/15/2019 sub-neuro +

4/23

-1indromul picioarelor nelinistite-1emne "e#etati"e: ipotensiunea ortostatica, tul!urarari de motilitate di#esti"a,disurie, disuntia seuala-*ul!urari co#niti"e si psiiatrice

-!ipotensiune ortostatica-constipatie-disurie-tulburari de dinamica se*uala-tulburari cognitie si psi!iatrice (dupa minim 8 ani de la debutul bolii)-sdr& Dise*ecuti (scaderea atentiei, tulb de concentrare, incapacitate de plani aunor actiuni motorii comple*e)-dementa cu corpi 0e9i (inainte de 8 ani de la debut)-sdr& Conuzional si !alucinatii

12.Neurocircuite cai directe si roluri in modularea miscarii oluntare/in repaus predomina acti"itatea ini!itorie a #lo!ului palid intern (cu descarcaticontinue), care, ini!and nucleii talamici, ini!a corteul motor si astel pre"inemiscarile aleatorii. -cand se initiaza o miscare, de la ni"el cortical se descarca impulsuri asupastriatului, care mai departe ini!a #lo!ul palid intern impiedicandu-l sa isi mai

eercite ini!itia asupra talamusului. li!erarea talamusului de su! ini!itie duce ladescarcari ecitatorii care permit depolarizarea neuronilor motori centrali sitrimiterea de impulsuri pe calea piramidala.

 *oo lon# didnt read (*4&$) : and se initiaza o miscare, eectul #lo!al este dedezini!itie a corteului motor.

-calea directa este compusa din urmatoarele structuri cerebrale/ corte* ( neuroni piramidali), substanta neagra (neuroni dopaminergici), putamen si nucleulcaudat (neuroni teposi)&-in repaus/ globul palid intern (parte a globus pallidus) prezinta actiin!ibitorie asupra nucleilor talamici  (entrali anterior si laterali), in!ibandastel cortexul motor  si miscarile aleatorii&-cand se initiaza o miscare, cortexul (premotor, de asociatie) descarca

impulsuri asupra striatului  (corp caudat si putamen) care in!uba mai departeglobul palid intern ( prin neuronii teposi din striat care descarca :'+'); inacest mod, globul palid intern nu mai in!iba nucleii talamici (ca in repaus),acestia din urma e*citand corte*ul cerebral ( neuronii motori centrali  ) sitrimiterea de impulsuri pe calea piramidala&

13.0olul Dopa in modularea ggl &a%ali (calea directa si indirecta  -1timuleaza calea directa prin receptorii &; si ini!a calea indirect prin rec &?- aciliteaza miscarea-+ctiune modulatoare asupra caii cortico-striate

-actiarea corticala a corpului striat determina actiarea a doua cai cu eecteopuse/ calea directa si cea indirecta&-calea directa determina dezin!ibitia corte*ului motor, cu initierea miscarii; caleaindirecta in!iba talamusul si astel NMC, deci in!iba miscarea&-in corpul striat e*ista insa doua clase de r& dopaminergici / D- cu eectee*citatorii si D8- eect in!ibitor&-neuronii teposi care e*prima D sunt conectati cu globul palid intern, deci.%4M

8/15/2019 sub-neuro +

5/23

-orte motor-Dan#lionii !azali-ere!elul-Badu"a spinarii-*runciul cere!ral

15.Diferentierea dintre tremorul cere&elos si cel extrapiramidal-*remorul etrapiramidal apare in repaus, mai ales la m! sup (aspectul de numararea !anilor), dispare in somn si in timpul miscari "oluntare.

-*remorul cere!elos apare in timpul miscarilor "oluntare si dispare in repaus%remorul e*trapiramidal/ -apare in repaus;

-recent la membrele superioare;-dispare in timpul miscarilor oluntare sau in atitudine (cu

timpul poate persista)-la membrul superior e*ie-e*tensie degete, add-abd

 police, pronatie-supinatie (numara banii)%remorul cerebelos/ -apare in timpul miscarilor oluntare; (tremor intentional)&

-poate f localizat la un membru->generalizat;- dispare in repaus;

1!."emne clinice in "dr cere&elos enumerare

-Hipotonia musculara-*ul!urarea de ecili!ru-*ul!urarea de coordonare-7ista#mus orizontal-&isdiadoco/inezie-Bacro#rafa-&izartria

-!ipotonie musculara-#$% pendulare-ortostatism cu baza larga de sustinere-ata*ie cerebeloasa-dismetrie-tremor intentional

1$."dr de paleocere&elaleocere!elul controleaza tonusul #rupelor musculare distale si postura.4eziunile paleocere!elul produc ataia mersului si ipotonie

-!ipotonie/ recent de o singura parte; pusa in eidenta prin probele de tonus(pumn-umar; calcai-esa)-ata*ie mers&

1'."dr de aricere&el+ricere!elul controleaza ecili!rul si miscarile capului si #lo!ilor oculari lamodifcarea pozitiei.4eziunile aricere!elului produc tul!urari de ecili!ru, ataia trunciului sinista#mus

-tulburari de ec!ilibru/ ata*ie trunc!i, astazo-abazie, ata*ie mers (tendinta lacadere pe spate)-nistagmus (orizontal);-ara tremor intentional;

1*."dr de neocere&el7eocere!elul controleaza acti"itatea 7B prin coordonarii contractiei #rupelormusculare in timpul miscarilor "oluntare, a "itezei si a preciziei acestora.

8/15/2019 sub-neuro +

6/23

4eziunile neocere!elului produc ataie mem!relor, difcultate in initierea si laoprirea miscarilor, dizartrie, tremor intentional.

-ata*ie membre-dismetrie-disatrie-disdiadoinezie-tremor intentional-defcit initiere si oprire miscari;

2+.5 locali%ari de le%iuni in "NC care pot cau%a ataxie-leziune cere!eloasa-coloana posterioara a madu"eispinarii-leziune a lo!ului rontal (ataierontala 0urns)-leziune parieto-occipitala (ataiaoptica)-leziune a proprioceptorilor (ataiasenzoriala)-ataie "esti!ulara E disunctia sist"esti!ular

-encealite irale-abces cerebelos-procese tumorale/ primare,metastaze; dez& din osa

 posterioara&-!ematoame subdurale;-atrofa olio-ponto-cerebeloasaamiliala-aplazia"!ipoplazia cerebeloasa-sdr& Dand? @aler&

21."dr de ggl spinal sisau radacina posterioara d.p. clinic -pierderea sensi! "i!ratorii, discriminati"e si pozitionale-astereo#nozie, ataie, $om!er# F, senz de mers pe cauciuc, pot f !ilat-cauze: ta!es, anemie 0iermer

-daca este aectata o singura radacina, nu e*ista defcit de sensibilitateobiectia;-durerea este cea mai recenta acuza;-aectarea mai multor radacini det& !ipoestezie la nielul dermatoamelorrespectie

22."dr de emisectiune medulara )ron "e6uard'psilateral: -17B la ni" lez si 17B su! ni" leziunii (de motor cu spasticitate)-pierderea sensi! propriocepti"e, discriminati"e si "i!ratorii su! lez-la ni" leziunii eista o !ande de anestezie termo-al#ica-ea#erarea $A* si aparitia re%eelor patolo#iceontralat:-iperestezie la ni" lez-pierdere sensi! termo-al#ice su! lez-sensi! tactile nu este aectata

-in traumatisme"tumori"!ernii de disc;-defcit motor ipsilateral;-anestezie ipsilaterala/ tactila, ibratorie si mioatroinetica;-anestezie contralaterala/ termica si dureroasa;

23.Disociatia ta&etica-alterarea in ta!es, pana la pierdere a sens prounde cu conser"area senssuperfciale-sens tactila este usor diminuata, iar cea termoal#ezica este intacta

-aecteaza predominant radacinile posterioare si cordoanele medulare posterioare;

8/15/2019 sub-neuro +

7/23

-tulburari de sensibilitate prounda/ ata*ie senzitia si difcultate la mers;-sensibilitatea termica si dureroasa este conserata;-se intalneste si in degenerescenta subacuta combinata cu defcit de +8&

24.Disociatia siringomielica-disociere a sensi!ilitatii care se produce in sirin#omielie-consta in a!olirea sens la durere si la temperature cu conser"area sens tactile siprounda

-la nielul centrului M. se dezolta o caitate plina cu uid > sunt aectatefbrele termico-dureroase bilateral pentru ca acestea se incruciseaza la nicomisurii anterioare medulare;-anestezie termico-dureroasa bilaterala; (celelalte sensib sunt conserate)

25.Dg clinic in "78(scleroza lateral amiotrofca)-&efcit motor initial pt miscarile fne (inceiat la nasturi, etc)-*endinta de mers stepat-+miotrofe initial la ni"elul musculaturii mici a mainii (interososi)-1unt prezente: asciculatii, disa#ie, disonie, asciculatia lim!ii si atrofa lim!ii4a care se adau#a: $A* "ii, clonus, spasticitate, re%ee patolo#ice.

-nerita optica retrobulbara( aectarea acuitatii izuale)

-defcite motorii (adesea parapareza)-abolirea ree*elor cutanate abdominale, ree*e patologice, #$% ii;-parestezii-diplopie;-ata*ie-ertiA;-tulburari de mictiune-semn 0!ermitte parestezi de-a lungul col ertebrale declansate de e*iacapului (ca un soc electric)

2!."dr. de NMC si "dr. NMP in acelasi teritoriu-prezinta asciculatii si atrofe, dar $A* sunt "ii si prezinta re%ee patolo#ice

-caracterizat de inersarea #$%/ absenta ree*ului cautat (leziune NM3) si unree* accentuat pentru un niel mai Aos (leziune NMC) cu e*tindere la musc!iiantagonisti/ #$% bicipital absent cu raspuns tricipital &

2$."indrom de Neuron Motor Periferic-ca la clinic F alte date ce iti amintesti

2'.Dg. clinic in poliomio%ite-defcit motor simetric proimal,pro#resi" pe toate mem!rele cu e"sapt2luni

-durere, disa#ie, disonie, risc desuocare, mial#ii, leziuni cutanate-se asoc o #ama lar#a de patolo#iimali#ne-raspunde la corticoterapie

-defcit motor simetric, pro*imal /musc!ii cadriceps, deltoid

-defcit motor cerical/ tulburare dedeglutitie;-mialgii (B)

-dureri articulare;-atigabilitate e*agerata; mersleganat&-enomen #a?naud;-asociata maniestari cardiace(aritmii, 4C) si pulmonare(pneumonie de aspiratie);

8/15/2019 sub-neuro +

8/23

2*.Dg clinic miopatii-1caderea pro#resi"a a ortei musculare, deseori la #rupele musc proimale, care nuprezinta asciculatii, modifcari ale $A* sau aectarea sensi!-ot prezenta crampe musculare-ati#a!ilitate ea#erata, mers le#anat, F- durere la ni"elul maselor musculare-4a palpare, #rupele musculare pot da senzatia de impastare-4a eamenul neurolo#ic se poate o!ser"a aectarea mimicii, diplopia, stra!ismul

sau aectarea masticatiei-&iametrul pupilar nu este niciodata aectat-oate asocia cardiomiopatieeameninarea unctiei cardiace este indicata

&'+D7A1*' +$+4'7' B'A+*'':;. nzimele muscular G si 4&H sunt crescute de zeci ori 7ormal?. lectromio#rama: aspect caracteristic de aectare a musculare (eistenttraseului mio#en):'n repaus apar descarcari nere#ulate

4a stimulare apare intererenta rapid instalata (normal e traseu simplu, intermediarIsi apoi intereerenta)+mplitudinea potentialului de unitate motorize este scazut&urata JB este scazuta+pare o compleitate de unde poliazice=. 0iopsia muscular: eistent f!relor atrofate cu cele ipertrofate8 intalnim o seriede elemente ce apartin tesutului conKuncti"8 unele elemente sectionate suntsplintateC. Denetic: #ena care asi#ura secretia distrofnei este cea defcitara

3+.Neralgia esentiala de ner trigemen-dureri ne"ral#ice "iolente su! orma de crize paroistice8 e"olueaza cu paroismedureroase din ce in ce mai rec"ente ce pot induce mari tul!urari psiiceautomutilari sau la suicide-intercritic E liniste complete-localizare strict pe traiectul ramurilor sensiti"e, nedepasind linia mediana a etei-declansare spontan, la actori di"ersi: atin#erea mecanica ata sau ca"itate !ucala,current de aer rece, masticatie8 eista tri##er zones a caror atin#ere determina crize-in criza pot apare: enomene re%ee motorii si "e#etati"e, emispasm ata,contractii clinice la ni"elul muscilor or!iculari-nu se deceleaza modifcari o!iecti"e de sensi!ilitate

-debut in a 6-a decada; 8" raportul in aoarea emeilor; idiopatica-dureri neralgice iolente sub orma de crize paro*istice;

-crizele paro*istice cresc in recenta -> det tulburari psi!ice / automutilare,suicid&-durere localizata doar pe ramurile senzitie ale !emietei;-durerea poate f declansata si de atingerea etei" caitatii bucale" masticatie;-in criza poate aparea spasmul !emietei aectate , contractiile musc!ilororbiculari&

=

8/15/2019 sub-neuro +

9/23

-atrofe masticatori&

31.Pare%a facial super9cial clinicamen static:-asimetria trasaturlor etei accentuate cu miscarile "oluntare si automatico-re%ee-estomparea pliurilor fziolo#ice-spranceana co!orata

-anta palpe!rala crescuta E la#otalmie-clipitul a!sent-secretia lacrimala in un#iul intern al o!razului, 'A$+, 'A$+, 'A$+,'A$+-sant nazo-la!ial sters-comisura !ucala co!orata, #ura trasa de partea sanatoasa-!ar!ia netedaL+B7J4 &'7+B'-nu poate increti runtea-nu poate incide ociul sau miscarea este mai lenta si incompleta. 1emn H+$41-044-semn 1ou@ue E al #enei

-semn 7e#ro E la pri"irea inainte si in sus, #lo!ul ocular pare mai sus-pro!a aratarii dintilor, a desciderii #urii-pro!a um%arii o!raKilor (partea aectata "a a"ea o!raKorul um%at mai mult)-pro!a %uieratului (pacientul "a dez"olta urece muzicala si talente neintalnite inarta %uieratului)-aparitia enomenului 5lacrimi de crocodile6 , pacientul de"ine un nenorocit.

32.:ipuri de emianopsie dupa locali%are;.Hemianopsie eteronima Eorme:a)!itemporala, apare in leziunile mediane ale ciasmei optice, det de tumoriipofzare, menin#ioame!)!inazala, apare in leziunile !ilaterale a partilor laterale ale ciasmei optice, det descleroza carotidelor, rumori "entricul '''c)orizontala, de altitudineintereseaza Kum sup 3, apare in compresiuni parte inciasma?.Hemianopsia omonima E pierderea "ederii in Kum lat dr sau st pt am!ii oci  -pe partea opusa leziunii, in lez cailor optice inapoiaciasmei=.Heminanopsia in cadran amputarea M din 3 la fecare oci, oarte $ara

-!eteronima/ bitemporala, binazala, orizontala&-omonima/ laterala dreapta sau stanga-rar/ in cadran E din fecare oc!i; dubla !emianopsie&

33.Parali%ia de N ;;; in D<

-aecteaza f!rele muscilor etrinseci-ptoza pleoapa superioara-stra!ism di"er#ent, imo!ilitate #lo!i ocular in aara de a!ductee si miscarea in Kossi inaara-la "ederea !inoculara - diplopie eteronima-usoara eotalmie din cauza %aciditatii musculare

34.Pare%a e N =;;a)4eziune unilaterala: -Hemiatrofe lin#uala F- asciculatii. 'n 1itu de"iatie departea sanatoasa8 'n protruzie de"iatie de partea leziunii!)4eziune !ilaterala: mucoasa plicaturata, tul!urari de de#lutitie, tul!urari deonatie consoane lin#uale

8/15/2019 sub-neuro +

10/23

35."emne Clinice in le%iunea de ner esti&ular-tul!urare de fare a pri"irii: 7ista#mus N miscare in"oluntara ritmica a #lo!ilorocular, care raman in ae paralele, cu o component de de"iatie tonica, lenta, catre"esti!ulul ipo"alent, urmata de o miscare de redresare in directia opusa-7ista#mus: orizontal, ertical>le%iune in "NC>patognomonic, rotator, mit-aectarea tonusului muscular, se mani prin laterode"ieri ale m! sau trunciuluicare pot f compensate si corectate prin olosirea inormatiei "izuale (pro!a !ratelorintinste, pro!a $om!er#)

-"ertiK, su!iecti" (pac se misca in Kurul o!iectelor), o!iecti" (in"ers)8 este det de unmismatc intre inormatiile "esti!ulare si cele "izuale si propriocepti"e-"ertiKul se insoteste de alte simptome: anietate etrema, apatie, tul! deconcentrare si atentie, depresie, paloare, #reata, "arsaturi, sialoree, tul! deecili!ru8

3!.Cau%e de iposmie-&O, ne"roze, adenoame ipofzare, sindromul de H'(ipertensiune intra craniana)8

3$."dr. de con medular-lez sacrale, tul! de sensi! cu dispozitie in sa simetrica, duce rapid la aparitiaescarelor, tul! sfncteriene, seuale, nu da durere, ara paralizii ale m! in 

-anestezie simetrica cu dispozitie in şa (tendinta la escare)8-tulburari sfncteriene: incontinenta urinara si anorectala8-disuntie se*uala8-absenta ree*elor anal si bulbocaernos8

3'."dr. de coada de cal-lez 4?-4>, defcit motor asimetric, unilat, tul! de sensi! in sa, ipo-, iperestezie,tul! sfncteriene, re% m! in a!olitediminuate, durere radiculara cu iradiere spreperineu, 3J distal, cistal#ii eacer!ate de tuse, stranut

dureri radiculare in teritoriul nn& 0ombosacrati;-tulburari de sensibilitate cu dispozitie asimetrica in Fa ( !ipo sau !iper estezie);-defcit motor;

-lipsa #$%&3*.2 cau%e de parapare%aparaplegie

-parapareza/ scleroza multipla, 'GC pontine,mielita acuta;-paraplegie/ sectiune medulara completa;

4+.;nestigatii imagistice de electie pt patologia medulara#MN secenta %8 si 0'4#

41.?orme de "M;.orma recurrent-remisi"a: aectiunea in primii ani de de!ut la maK cazurilor8defcitul neurolo#ic se instaleaza rapid (ore,zile), dupa puseu acesta se remite,puseele find separate de luniani

?.orma primar pro#resi"a: deteriorare pro#resi"a, ara remiterea defcitelorneurolo#ice, care se instaleaza lent si treptat (sapt). 4ez spinale preponerente atade lez cere!rale=.orma secundar pro#resi"a: sur"ine la un moment dat in e"olutia pacientilor cuorma recurent remisi"aC.orma recurent remisi"a pro#resi"a: rara si defneste o e"olutie in pusee

42."emnele din "M-din cauza diseminarii si localizarii impredicti!ile a noilor leziuni, poate aparea oricesemn sau defcit neurolo#ic

8/15/2019 sub-neuro +

11/23

-ne"rita optica retro!ul!ara cu aectarea acuitatii "izuale-defcite motorii cu distri!utie "ariata (parapareza)-semne piramidale (a!olirea re%eelor cutanate a!dominale, aparitia re%eelorpatolo#ice, $A* "ii),-parestezii,-diplopie-ataie-"ertiK-tul!urari mictionale-semn 4ermitte parestezi de-a lungul col ertebrale declansate de e*ia capului(ca un soc electric)

43.:rat "M-1B este o !oala incura!ila, terapiile actuale adresandu-se numai ormelor recurent-remisi"a si secundar pro#resi"a;.*rat puseelor: se ace cat mai curand cu metilprednisolon in peruzie (pulsterapie);#zit imp de =-> zile8 acesta scurteaza durata puseelor, dar nu aecteaza pro#resiaaectiunii?.*rat de pre"enti"e a recaderilor:

a)intereronul !eta-;a ($e!i, CCmicro# s.c. =sapt) si !eta-;! (0etaeron=,J este sugesti pt dg&

45."dr. mielitic-durere locala se"era-paraparezatetrapareza-parestezii-tul! sfncteriene-instalarea defcitelor se ace in acut (ore) sau zile (su!acut)-dierite sdr in unctie de tipul leziunii (*; ultimul ni"el unde sunt aectate m! in)

!ipoestezie"anestezie;-!ipotonie musculara -> spasticitate;-abolire #$% apoi dein ii;

8/15/2019 sub-neuro +

12/23

-tulburari sfncteriene;

4!.Manifestari neurologice anemia )iermer-simptomele se datoreaza demielinizarii si pierderea f!relor ner"oase din coloaneledorsale si laterale ale madu"ei spinarii sau a corteului cere!ral-difcultati de concentrare si memorie-tul!urari motorii: sdr spastic (cordon lateral), sdr pseudo-ta!etic (cordon posterior)-depresii, psioze (scizorenie)-urnicaturi, senzatie de ameteala-tul! de "edere-parestezii ale m!-tul!. sfncteriene-simptomele neurolo#ice pot f prezente cu simptome care su#ereaza dementa sau! +lzeimer, pierderea memoriei, irita!ilitate si modifcari ale personalitatii

4$.pilepsia grand mal cu cadere @ adica tonico clonic-alterarea starii de constienta-aze:;.prodrom: ner"ozitate, mioclonii, aura E maniest primei descarcari, poate lipsi,indica mereu acelasi ocar epi

?.tonica: ;

8/15/2019 sub-neuro +

13/23

-nu tr! administrate in cant mai mari de >< m#minut, din cauza ca poate precipitaaparitia ipotensiunii si aritmiilor cardiace.

tremor;-nistagmus;-tulburari de acuitate izuala;-ata*ie;-epigastralgii;-icter;-anemie megaloblastica;-!iperplazia gingiilor;

4*.pilepsie de tip petit mal la copil scolar-de!ut =-;< ani-crize scurte ;

8/15/2019 sub-neuro +

14/23

-stereotipii de desc!idere si inc!idere a gurii cu protuzia limbii;-grimase, mimici ara semnifcatie emotionala;-tulburare de mers (Kmers de paiata2) si caderi recente (traumatisme cranio-cerebrale);-oce slaba, monotona;-disagie pentru lic!ide;-aeroagie si regurgitatie;-tulburari psi!ice/ debut/ iritabilitate, agresiitate; tulb& de memorie;

ulterior/ scaderea uctuentei erbale; tulb de concentrare;tardi/ apatie, stereotipii;comportament suicidar;

53.Dg diferential coree cu mioclonii-miscarile acti"e accentueaza coreea, ca si emotiile sau starile de concentrare sidispar in timpul somnuluioreea e #eneralizata nu ca miocloniile care aecreaza #rupe musscBiocloniile sunt mai rapide

54.Clasi9carea distoniilor dpd etiologic

;.1ecundare:simptomatice, apar in urma unor leziuni la ni" 17?.rimare: idiopatice, aectiuni neurocimice in care este aectata semnalizareadopaminer#ica la ni" ##l !azali8

55.Coreea "Adenam tratament;.*rat pato#enic: - antiin%amatorii, corticoterapie, prednizon -; m# /#c 9-Ssapt?.*rat sImptomatic: -amelioreaza miscarile in"oluntare si a#itatia-"alproat de 7a, ; m#/#c-neuroleptice: aloperidol, tetra!enazine cand "alproatul nu e efcace

5!.8fectiuni care asocia%a coreea

-!. Huntin#ton, Tilson-A, 1B, consum de cocaina, 41-coreea #ra"idelor, 1Idenam-coreea ereditara !eni#na

-boala Hungtinton;-Coreea .?den!am;-0upusul sistemic;-boala @ilson;-coreea ereditara benigna;-ata*ia cu teleangiectazie;-encealita (!erpetica, H4G);-sdr anticorpilor antiosolipidici;

5$.8ctiunea nc. "u&talamic asupra glo&us pallidus intern-7c. 1u!talamic stimuleaza #lo!ul palid intern care ini!a miscarea(se opune astelcaii directe).neuronii nc& .ubtalamic sunt e*citatori -> stimuleaza globus pallidus intern ->in!iba nucleii talamici->in!ibitie NMC -> se in!iba miscarea&5'.Cau%a ) Bilson-!oala ereditara cu transmitere autosomal recesi"a, caracterizata printr-o tul!!iocimica in meta!olismul cuprului, ce se acumuleaza in cantitati mari in fcat si17 ciroza si neurode#enerare la ni"elul corpului striat

8/15/2019 sub-neuro +

15/23

-#ena se a%a pe cz ;=, codifca o prot transportoare de cupru la ni"el epatic(+*R0)scade e*cretia biliara a cuprului, se acumuleaza in fcat, creier, cord, rinic!i, corneesi det& necroza (necroza neuronala progresia);

5*.Parintii au ). Bilson riscul ) la copil->

8/15/2019 sub-neuro +

16/23

-aria corticala responsa!ila pentru praie se #aseste in lo!ul parietal inerior, findconectata cu re#iunile corticale premotorii si motorii din am!ele emisere

-pentru eectuarea actelor motorii este necesara perceptia corecta a mediuluiinconAurator si a sc!emei corporale cat si motiatia pentru actul motor respecti&

!$.De cate tipuri este praxia;.+praia ideatorie: imposi!ilitatea de ela!orare a pro#ramului motor, nu il poteprima

?.+praia ideomotorie: ela!orarea unui pro#ram motor imperect=.+praia oro-lin#uala (lez #irusului supramar#inal st)C.+praia constructionala (det de lez parietale)>.+praia de im!racare (det de lez parietale)

!'.8praxia-incapacitatea de a eecuta un act motor in a!senta defcitelor motorii, desensi!ilitate sau lim!aK si in conditiile pastrarii starii de constienta si a!sentatul!urarilor psiice maKore8-d# se pune dand pacientilor ordince intransiti"e (nu utilizeaza o!iecte, ci doardescriu si mimeaza utilizarea acestora) si transiti"e (utilizeaza o!iecte)

!*.8nosodiaforia-indierenta su!iecti"a pe care un pacient o maniesta ata de o stare patolo#iceproprie-termenul este putin utilizat, de eemplu in cadrul sindromului +nton-0a!ins/i

-tulburare disorica in care bolnaul are o stare de bine nemotiata

$+.8nosognosia-termen ce desemneaza i#norarea sau nerecunoasterea de catre un !olna" a tul!sale-este oarte rec"enta in cazul alterarii unctiilor denumite sim!olice: aazieTernic/e, a#nozie "izuala, emiple#ie stan#a etc

-simptomul in care pacientii neaga prezenta defcitului sau a bolii;

$1.8fa%ia )roca-se pastreaza intele#erea, dar eista lipsa %uentei in "or!ire-nu se pastreaza lim!aKul repetat-difcultate in rostirea cu"intelor simple-"or!ire tele#rafca, paraazia onemica si "er!al, arafe, periraze-leziunea se a%a in aria 0roca, la !aza #irusului rontal ascendant, find adeseaasociata cu emiple#ie

-motorie, e*presia;-limbaAul spontan este aectat; rostirea cu difcultate a unor cuintesimple"silabe;-apare paraazia onemica inlocuirea unei litere dintr-un cuant ( casa-masa)

si paraazia erbala (ad cu urec!ile)-aparitia perirazelopropozitii care inlocuiesc un cuant pe care bolnaul nu il poate eoca (creionala cu care se scrie)

$2.8fa%ia glo&ala-nu este pastrata nici eprimarea , nici intele#erea, prin lezarea emiseruluidominant-pacientul nu poate "or!i spontan-nu eecuta ordine simple-repetia la ordin este aectata

-o combinatie intre aazia +roca, @ernice si de conducere;-pac nu poate orbi spontan, nu e*ecuta ordine simple&

8/15/2019 sub-neuro +

17/23

-perseerenta repetarea la nesarsit a unui cuant (nu si la ordin)-neologisme-sunt pastrate conotatiile emotionale / reederea unei persoane dragi" tonulagresi;

$3.Criterii dg dementa;.dez"oltarea mai multor defcite co#niti"e:a)aectarea memoriei o!li#atoriu

!)cel putine una din: apraia, aazie, a#nozie, pertur!area unctiei eecuti"e?.defcitele co#niti"e reprezinta un declin ata de un ni"el anterior deunctionareaectarea sociala si ocupationala

$4.4 &oli care determina dementa in populatie-+lzeimer-&ementa-0oala ic/-1'&+-0. Huntin#ton,1B, 0. 1culder,4eucodistrofe

$5.Mecanisme patologice commune ale ) degeneratie-proces de durata

-implica in stadiul fnal moartea neuronala-incepe prin alterarea comunicariipierderea nr si calitatii sinapselormoarte prinapoptoza (dierite de necroza)

$!.Dg Creut%feldt Faco&;.D E complee periodice "-u la ;Hz !i-triazice?.*-atrofe corticala=.'$B *?iperintensitate ##l !azaliC.4$ enolaza neuron-specifca, proteina ;C,=,=.>.clinic: dementa rapid pro#resi"a cu mioclonii

Clinic tulb& cognitia rapida I mioclonii.dr& cerebelos (!ipotonie, ata*ie, tulb de ec!ilibru)

.dr& piramidal.dr& e*trapiramidal3araclinic/ :paro*isme cu unde ascutite pe ond de unde lente;

4#M2semnul crosei de !oc!ei2 dat& unei !iperintensitati la ni putamenului si nc caudat;

0C#proteina 7-B-B crescuta+iopsie cerebralapune dg;

$$.Marcile neuropatologice in & 8l%eimer--placi senile cu depunere de beta amiloid agregat -degenerescenta neuro-fbrilara (proteina %'< !iperosorilata)

$'.:rat ) 8l%eimer-usoara-moderata inhibitori de colinesteraza/ #iastigmina, :alantamina,Donepezil-moderata-seera bloc NMDA/ Memantina

RP.*rat dementei secundare

S

8/15/2019 sub-neuro +

18/23

S?.)oli neurodegeneratieTilsom, untin#, ar/inson, +lzeimer

'3.Eenele care sufera mutatii in & 8l%eimer-izoalela 7 a apolipoproteinei

SC.ncealitelencealita !acteriana, "irala la adult(erpetica) si erpetica la copilS>."dr encepalitic dpd clinic

-ebra-cealee-crize epileptice-alterarea starii de constienta-tulb de comportament -semne neurologice/ defcit motor, tulb de sensibilitate, !emianopsie,-sdr piramidal

J8& Exemple de dementa permanenta si progresiva/-dementa cu corpi 0e9i-dementa din b& Huntington-dementa 3arinson

-dementa din .M

'!.7C0 @ diferenta dintre meningita irala si cea &acteriana-pleiocitoza ;

8/15/2019 sub-neuro +

19/23

-coma I sdr de H4C3araclinic/ -0C# pleiocitoza monocitara, -8 leuc"mmB, proteinora!ie6-mg"dl, glicora!ie normala

-3C# a 0C# utila pt dg& etiologic-4#M !iperintensitati %8 si 0'4# (reg temporale si rontale)-: modifcari nespecifce in deriatiile temporale;

%ratament/ -acicloir 3G-enitoina pt crizele epileptice-manitol pt edemul cerebral

'*."dr Meningial-e!ra se"era, cealee iritati"a, durere radiculara, otoo!ie, onoo!ie, #reata,"arsaturi, alterarea starii de constienta, redoarea ceei, durere la %eia capului,postura in iperetensieopistotonus, semn Gerni# F0urdzins/i F

-ebra-cealee--otoobie"onoobie-alterarea starii de constienta-redoare de ceaa-dureri radiculare

-postura in Kcocos de pusca2 

*+.Eermenii incriminati in meningita &acteriana-pneumococ, menin#ococ, . in#luenzae, listeria, sta auriu, m. tu!erculosis

-pneumococ-meningococ-& coli-3roteus-pseudomonas aeruginosa-staflococul auriu

*1.3 exemple de meningite cu 7C0 clar-neuro!oleioza-carcinomatoza menin#eala-menin#ita "irala

*2.ncefalita erpetica (clinic si paraclinic-H13; si ?-in%amatia partii med si caudale a lo!ilor temp si rontal-prodrom: e!ra cealee, letar#ie-semne de ocar: alucinatii olacti"e, aazie, tul! de comp, crize epi ocale, H',redoarea ceei-4$: pleiocitoza limocitara, iperproteinoraie moderata, #lc normal, antocrom-D: unde ascutite, iper"oltate

*3.ncefalita erpetica dg si trat-d# clinic si paraclinic (sus)-tratament: acIclo"ir inK =1, =< m#/#czi si tre!uie tratate crizele epileptice atuncicand apar (preera!il cu car!amazepine sau enitoina) si edemul cere!ral cu manitoliper"entilatie

*4.:rat &orelio%ei-este aectiune cura!ila prin anti!ioterapie-pentru !orelioza precoce, localizata se adm doiciclina(;

8/15/2019 sub-neuro +

20/23

-pentru cei cu aectare neurolo#ica sau cardiaca(stadiul diseminat) se adm.etriaona(?#zi) intra"enos timp de ?-C saptamani

borelioza precoce/ do*iciclina"amo*icilina per os 8-B sapt -neuroborelioza/ cetria*ona i& 8-B sapt 

*5.:rom&o%a de sinus caernos @ simptome caracteristice prin raport deecinatate-edem al or!itei cu eotalmie,ptoza si cemosis, iperemie cnKuncti"ala, durere

ocular, otalmople#ie, pareza de ''', '3, 3' si anestezie in teritoriul otalmic.*!.:rat trom&oe&itei cere&ralea) proflactic: in#riKire atenta a tuturor inectiilor, locore#ionale si #enerale!) al aectiunii constituite: tratamentul edemului cere!ral8 antiinectios8anticoa#ulante numai daca la * nu s-au constatat leziuni emora#icec) simptomatic: antial#ice, anticon"ulsi"ante-administrare de eparina in peruzie controlata continua(pe inKectomat), cure#larea dozei in unctiei de apt. dozele o!isnuite de eparina olosite sunt intreS

8/15/2019 sub-neuro +

21/23

ster#erea #iratiilor unilateral, eect de masa, ster#erea demarcatiei intre corte sisu!stanta al!a su!corticala,disparitia desenului ##l. !azali(daca este la acest ni"el),prezenta contrastului "ascular spontan

1++.Iclu%ia 8C8-o!structia aa corticaledefcit motor crural si !racial proimal-la ori#inede motor total, !ilateralparaparezaFincontinentaFaaziemotorieFa!ulieFsdr rontal

1+1.De&itul sanguine in %ona de penum&ra-;?ml;

8/15/2019 sub-neuro +

22/23

-titrare serica acanti$ acetilocolina F ac anti$rianodina, anti titian,antitireo#lo!ulina, actor reumatoid-BD-stimulare cu aceeasi rec"enta timp de ; min decrement specifc al +-* mediastin: timus, adenopatii-3 inainte si dupa adm de miostin-ct tiroidiana

11+.Medicamente contraindicate in Miastenie

-antiip si antiartimice:!eta-!loc, a-!loc, cinidina, procainamide-anti!iotice:macrolide,penicilina,tetracIcline-antiepileptice:!ar!iturice,enitoina-psioacti"e:antidepresi"e triciclice,aloperidol,!enzodiazepine-altele:B#,+*H,corticoizi, anestezia #enerala cu relaante musculare

111.Medicamente in por9ria acuta intermitenta-cazurile usoare pot f tratate cu doze mari de #lucoza care pot ini!a sintezaemului.-atacurile se"ere pot determina distru#ere neuronala se"era pana la stadiucritic.*ratamentul consta in administrare cat mai prompta de ematina-crizele con"ulsi"ante se trat cu diazepamlorazepam si sulat de B#.-simptome psiitrice cu enotiazine-ipertensiunea acuta cu !eta-!locante

112.Complicatiile poliradiculoneritei Euillane )arre- tul! de ritm cardiac, tul! de conducere, +trio-"entricular, ipo sau ipertensiune,#lo! "ezical, iponatremie, ipercoa#ula!ilitate, tul! respiratorii.

113."dr Pseudo&ul&ar-lez !ulat ascicul #eniculate-$A* ea##erate, 0a!ins/i F-tul! astazo-a!azice-#atism, tul! de memorie, delir, sdr demential, re%ee aciale ea##erate, aect n"!ul!ari

114.Care este sansa sa faci )H->

8/15/2019 sub-neuro +

23/23

11'.Moartea cere&rala-a!senta potentialelor e"ocate la ni" *-a!senta inKectarii su!stantei de contrast la *-linie izoelectrica pe D