Colecga CHINA INTEGRAL

Coperta: Stelian BIGAN

Deecrierea CIP a Bibliotecii Nafioaale a RominieiXIAODONG, MA

Marea literaturi a Chinei. O introducere / Ma Xaodong ; trad.

din lb. chinezi de Ionela Voicu, Madalina Gheorghe, Diana Larisa Zahorte. -

Bucuregti : Integral, 2018

ISBN 978-606-992-216-3

I. Voicu, Ionela (trad.)

II. Gheorghe, Medalina (trad.)

III. Zahorte, Diana Larisa (trad.)

iV, Paula Teodorescu (pref, note)

TBD

The Land of Literary Glory

Written by Ma Xiaodong

English translated by Chen Haiyan and Zhang Shaoning

Original Chinese-English text @ 2005 Foreign Language Teaching and Research

Publishing Co., Ltd.

Romanian t/anslation O 2018 Foreign Language Teaching and Research

Publishing Co., Ltd.

All rights reserved.

No part of the Work may be reproduced or transmitted in any form or by any

means, electronic or mechanical, including photocopying, recording or by

any information storage retrieval system, without prior written permission

from FLTRP.

Editor: Costel POSTOLACHE

Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totala sau parfiali, a acestei lucriri, firi acordul scris al

editorului, este strict interzisi 9i se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606,9 92-216-3.

Ma Xiaodong

Aarea literafuria (lliqei

0 iqtro ducereCoordonatorul editiei: Ionela Voicu

Traducere din limba chinezi de Ionela Voicu,

Midilina Gheorghe gi Diana Larisa Zahovte

Prefafi si Comentarii de Paula Teodorescu

aU

INTEGRI\L

Cuprins

Prefofd l5Notd osupra adiliai originala / 13

Litorcrluro vocho I 15

Cortoo <ilntacolor I 17

Prozo istoricd pre-Qin /2.O

Scriorilo morilor inlelopli I 22

Confuqius 5i ,,ftnolactelo" 125

Zhvangzi | 27 '

Chuci / 29

Qu Vuon / 3lVuafu din dinostio Hon / 33

Calo noudspr@zac@ poama vachi / 35

Pdunul zboord spra sud-ost I 37

Trodifio literord'din dinostis, Han /39Corteo da rfip5;16; o istoricilor / 42

S-lllulJion'on 144

Coo Coo gi cai trai fii 146

Buon Ji ;i Ji Hong, poafii ralrcr;i din lumo I 49

Too Vucrnmrng, pootul @rmll I 52

Xie Lingqun, pootul peiscrgist / 55

C6ntecalo populcrra din Dincrstiila deSud 157

C6ntocolo populora dln Dinostiila de Nord / 60

Prozo pcrroleld - achilibrcrtd 5i ornold / 63

Stroniul tdr6m crl duhurilor

in cdutorao spiritelor / 65

PoveSti dospro personolitdf i :

lstorisiri noi daspre pove;tila lumii/ 68

Bemcrrcobilo lucrcrre de criticd litercrrd

lnimo litaror6 cizalacz\ drcrgoni / 71

€poccr do our cs poazioi 173

Poozics de lcrincopuiul dincrstiai Tong -spro culmile liricii chineze 115

Nocpte cu lund ;i flori pe Fluviul Primdverii 178

UJong Wei - poatul pictor / 81

Li Bcri, poatul Nomuritor / 84

Du Fu, poelulinlelepr.l 86

Poozla da tronLierd,

un strigSt in tumultul rozboiului / BB

Bcrr Jugr, poetul iubit ot6t de cdrturori

cdt;i de ocrmenii simpli / 91

Curantul closicisl / 94

Hcrn Vu, moaslrul vnei goneralii hrerare I 96

Li Ho, poetul demon / 98

Du Mu / l0lDificilelo Poezii fdrd titlu / I 03

Povaslirilo insolito ole dincrstiei Tcrng / 105

Pooziilo da Lip ci / 107

Cl-ul cu iz florcrl / l09

impdrotul poet I 111

Ougong Xiu, un lidar in lumao literord / I l3Liu Vong - poatul cor@ compun@

lo ordin impericrl I 115

SuShi/l18Hucrng Tingjicrn ;i lcoolcr Jicrngxi / 120

Zhou Bongrpan I 122

Li Qingzhcro / 124

Lu Vou, pootul dedicot polrioi I 126

, Xin Qrli / 129

Conversofii poolico din Conglong I 132

Povoslirila huaban / 134

Teoirul zaju / 136

Guon Hcrnqing ;i Nedreptdfirao lui Dou € I 138

{lminliri din iotcrcul dellpus I )41

Ortcrnul Zhao I 143

Cdnlecola sanqu / 145

Povestacr unei pipa -odd loiolitdfii ;i pietdlii filiolo I l4f

Croniccr color lroi rogalo,cortoo vachii intalepciuni chineza I l50

Bomonul covoloresc

Os6ndilii mlcrglinilor / 153

Cdldtoria spr@ soaro-opune / 155

lnvostituro zeilor I l58

Lolus da our, Vcrzd ;i PruniSor de Primdvcrrd / 160 Lu Xun, sutlotul litor.turii modorno I 2OJ

Tong Xionzu 5i Povilionul bujorilor / 163 Matodcr victoriai spirituole o lui flh e I 2Og

l?ntologiile do povesliri populora Guo Moruo / 2l I

Cele lrei cuvinta / I 65 Bing Xin / 21 3

Calo doud coleclii I 167 Vu DcrFu si povastila lui outobiog rafice / 215Li Zhi, un eroticin istoricr tilosofiai/ 169 ZhovZuoron lelT(sourilo din dinos[icr Ming ldrzie / 171 Lin Vutcrng, mcrestrul umorului / 219

Li Vu, mcrestrul tehnicii ltlorare Moo Dun / 221

cr piosalor c)oleatru I lf3 Lcro Sha 5i povoStile cu izul Beijinguluilubirecr ndscutd intr-o cosd regcllI 175 do qltddotd / 224

€vcrntcriul cu flori do piarsic I 178 Ba )in /226Ciudcrtalo povastiri crle lui Licrozhoi / lB0 Shon Conguen I 228

Rulin uoish i I 182 Dcri ttJcrngshu, pootul llleii in ploaie / 231

Visul din povilionul ro;u / 1 85 Cao Vu I 233

Gong Zizhen, pioniorul litarcr[urii modarno I ]BB (orul a procr jos pentru famei I 235

Hucrng Zunxicrn, miliicrntul ravolulioi Zhong Filing 1237

?n domeniul pooziei I 19O fiiQing / 239

Licrng Qichcro - o figurd ilustrd Mu Don, pooiul modernisl I 241

in istoricr litercrturii moderno I 192 Qicrn Zhongshu si Cet6t oa asediatd I 243l?sconsiunao limbii vorbita baihua

1i doc\doroo limbii closica wanyan / 195 Comantarii si note I 245tilorolurd modarnd trodusd / 197 Tabel da pariodizare a istoriai Chinei / e56

Lin Shu, trcrducdtorul

cor@ nu cunoStao limbi strdino / 199

Liu € si Cdldtoriile lui Loo Ccrn / 201

fcoolo rcrfolor mcrndorina;i cr flulurilor I 203

Rovoluficr litarord ;i litercrturcr

in perioodcr Mi5cdrii de la 4 Moi / 205

clsu prcroriginola

Ca urmare a deschiderii tot mai mari citre exterior,influenfa Chinei pe plan international capiti o anver-gurifird,precedent. Un numir din ce in ce mai marede striini ajung in China pentru afaceri, investifii,turism si studii. Acestia au nevoie si invele limba chi-nezd, dar mai ales si cunoasci cultura gi istoria, datinilegi obiceiurile lirii pentru a se putea ,,adapta locului"gi a relationa mai usor cu locuitorii ei.

China are o culturi bogati gi striveche, a cirei bunicunoastere nu este facili nici pentru chinezi, cu atAtmai putin pentru un striin care nu gtie limba. in ulti-mii ani, atAt in China cit si in afard, au fost publicatenumeroase scrieri de popularizare a culturii chineze,printre care sunt si lucriri importante. Cititorii stri-ini reclami insi invariabil faptul ci publicaliile din acestdomeniu sau conlinutul lor se perimeazi ugor;i nupot reflecta in timp util dezvoltarea societitii chinezedupi perioada de reformi si deschidere, sau capiti unaspect rigid, lectura devenind plictisitoare. Acesta este

Notde,diIiai

13

gt1

O.\JO

.ry><,E-

motivul apariliei acestei serii de,,1-00 de cdrfi despre

China" (e diqi e bilin gvi chinez d / englezi), ab ordAn d

domenii precum literatura, istoria, arta, limba gi scri-

erea, situafia lirii, zone de interes g.a. Am ales 100

de subiecte reprezentative pentru fiecare domeniu,incercAnd si facem o scurti prezentare a culturii chi-neze prin intermediul unor ,,povesti" ugor de inleles.

Lucrarea este redactati in format bilingv gi poate

fi folositi pe scari largi atAt de citre prietenii striinipentru a invifa limba chinezi gi a ne cunoagte cul-

tura, cit gi de citre tinerii chinezi, pe care ii ajutd sivorbeasci intr-o englezi corecti despre cultura pro-priei !dri, putAnd fi considerati o varianti de dialoggi autocultivare.

Cartea de fafa este scrisi de tineri experfi in diverse

domenii, tradusi in limba englezi de traducitori cu o

indelungatd experienfi gi revizuitA de mai multe oride specialigti striini. Sperdm si fie bine primiti de ci-

titorii chinezi gi striini. Criticile sunt bine venite pen-

tru a indrepta neajunsurile acestei lucrdri.

Editura pentru predarea

limbilor striine gi cercetare

Ianuarie 2005

Litaroturo vacho

Inainte de aparilia cuvAntului scris, muzica gi dan-surile erau acompaniate de balade gi mituri transmisepe cale orale. Literatura chinezi igi are inceputurileaici. Baladele erau aparitii spontane in viata oameni-lor. in timpurile strivechi nu existau metode pentrua le consemna gi a le pistra, prin urmare acestea dis-pireau in scurt timp, fdri urmi. Astizi le putem doardeduce existenta pebazacirfilor din vechime in care

apar insemniri despre unele balade. Se presupune cisunt foarte vechi, fiind in majoritate reconstituitemult mai tdrziu. Baladele din ,,Cartea cAntecelor"(Shijing) sunt cele mai timpurii scrieri care pot fi da-tate cu exactitate. Din acest punct de vedere, influentamitologiei antice asupra literaturii chinezegti este gi

mai evidenti.Din cdrtile clasice care s-au transmis pdniazi,aflem

numele a numerosi zei gi faptele lor, ceea ce atestd inmod evident ci oamenii din vechime au creat nume-roase legende gi mituri. Spre deosebire de miturileGreciei antice, mitologia chinezd nu a fost sistematizatigi literaturizatl,, regisindu-se fragmentar in diverse

\3oO-vO

"cq

2Lt-

cirfi. De exemplu, un mit cu o uriagd influenfi pre-

cum ,f,u cel Mare stivilegte puhoaiele" (DaYuzhi shui)

trebuie ciutat in mai multe cirfi strivechi pentru a

avea o imagine generale. Acest mit este versiunea chi-

nezeascd a potopului, spunAnd in linii mari povestea

unei mari deversiri de ape in vechile timpuri. Gun,

tatil lui Yu, furi de la impiratul Cerurilor,,pimAntulspornic" (xirang,pdmAnt care cregte de la sine) cu care

vrea sd opreasci puhoaiele de api (asemenea faptei

lui Prometeu din mitologia greaci), insi egueazi gi

este ucis. Yu merge pe urmele tatilui siu, infruntAndnumeroase greutefi gi in cele din urmi izbindind inlupta cu inundafiile. Spre deosebire de povestea bi-

blici a lui Noe care agteapti in Arci iertarea lui Dum-

nezeu, mitul chinezesc al potopului are firi indoialio nuanfi romantici, de eroism.

Miturile Chinei antice au stimulat ulterior irnagi-

nalia scriitorilor si le-au oferit material de creafie,

acest spirit romantic transmiqAndu-se apoi neconte-

nit in operele literare. Cu toate acestea insi, in gene-

ral vorbind, miturile Chinei nu au o influenfi asupra

literaturii la fel de persistenti in timp precum cea a

miturilor Greciei antice asupra literaturii europene.

Ccrr[acr c6n locolor

Confucius (551 i. Hr. - 479 i. Hr.) spunea: ,,Daci nustudiezi Stihurile, cum vei sti si te exprimi potrivit?"l.Degi Confucius adresa intrebarea contemporanilor sii,prima antologie de poezii a Chinei, ,,Cartea cdntecelor"(Shijing)2, ocupi in mod incontestabil un loc impor-tant in cultura traditionald milenari a Chinei.

Potrivit consemndrilor istorice, Confucius este celcare a compilat gi a dat formd,,Cir!ii cAntecelor", ceea

ce reflectd in fapt deosebita apreciere a oamenilor falide acest mare infelept, insi nu gi realitatea. ,,CarteacAntecelor" reuneste 305 creatii apirute intr-un in-terval de aproximativ jumdtate de secol, de la incepu-tul dinastiei Zhou de Apus (secolul al Xl-lea i. Hr.),pind la mijlocul Perioadei Primdverilor si Toamnelor(secolul al Vl-lea i. Hr.). Aceste cintece au fost com-pilate gi strAnse laolalta de-a lungul timpului, proba-bil de citre muzicienii de la curtea dinastiei Zhou

1 Confucius, Analecte, trad. de Florentina Visan, Bucuresti,Humanitas, L996, 318 pag. (n. trad.)

2 Carteapoemelor Shi Jing, trad. Mira si Constantin Lupeanu,Editura Albatros, Bucuresti, 1985 (n. trad.)

w

eoc)-gO

..q

.F,<

(1045 i. Hr. - 256i. Hr.). Mai multe dovezi arati cimaestrul Confucius citea o ,,Cartea cAntecelor" care

nu se deosebea prea mult de ceea ce citim noi astiz|,,Cartea cAntecelor" este formati din trei pirfi, gi

anume ,,frrd' sau ,,cAntecele impiraqilor", ,yA" sau

,,odele" si ,,songl'sau ,,imnurile", fiind inifial versurile

unor cAntece. in linii mari, ,ya" cuprinde cAntece dinteritoriile guvernate direct de cdtre dinastia Zhou, fiindin numdr de 105, ,,songi'confine cAntece dedicate ritu-alurilor religioase si comemorative gi sunt in numir de

40, iar ,,frnd' este impirliti in 15 pirfi reprezentindcreafii populare din cele 15 teritorii ale Chinei, in total160 de cAntece. Degi in acele vremuri doar cAntecele

,,yA" erar) considerate adevirata muzici, privind dinperspectiva actuali, cAntecele ,,frnd'sunt mai pline de

culoare gi au o mai mare valoare artistici. Aceste po-

eme populare, provenind in principal de pe cursul Flu-

viului Galben, din provincia Shaanxi pAni in provincia

Shandong, au fost culese si prelucrate de citre muzici-

enii de la curte. ,,Cartea cAntecelor" a pistrat in unele

versuri invinuiri aduse guvernirii intunecate sau expre-

sii indrAznele ale iubirii dintre berbat si femeie. Acest

fapt dovedegte un anume grad de toleranfi al clasei

conducitoare fafi de ereziile care se abiteau de la cu-

rentul principal de gAndire al epocii. Confucius spunea:

,,in Cartea Stihurilor trei sute de poeme sunt. Le potcuprinde pe toate intr-un rAnd: de la Calea cea dreaptisi nu te abali nici micar cu un gAnd."3

Ulterior, ,,Cartea cAntecelor" a fost consideratiuna dintre clasicele confucianiste, devenind o lecturi

183 Vezi nota 2

obligatorie pentru cirturarii chinezi din vechime siavAnd o influenli firi margini asupra literaturii demai tirziu. Spre deosebire de poezia occidentali care

isi are originile in poemele mitice si eroice, majorita-tea creatiilor din ,,Cartea cAntecelor" sunt lirice qi re-flecti lumescul, punAnd bazele tradiqiei poetice dinliteratura chinezd' Pornind de la acest fapt, unii aca-

demicieni sunt de pirere ci limba chinezi este cea

mai potriviti pentru scrierile lirice, ceea ce contineun sAmbure de adevir.

Nrt_.\-'cl:--i.\JC't_,

,C:Qr..-lN,L.

-r:<J'r\l)rflt_,

=irflL-,sl

::lr!q-'t-.

?roza istoricd era-Qin

Ficfiunea din China antici este reprezentati inde-osebi de povestirile istorice, influenla acestei litera-turi fiind evidenti qi in ceea ce privegte tehnicilenarative. Aparilia acestui fenomen specific poate fiatribuitd bogatelor scrieri istorice din perioada pre-

mergitoare dinastiei Qin.Dintre povestirile istorice pre-Qin,,,Comentariul

luiZuo" (Zuo zhuan) si ,,stratagemele Statelor Comba-

tante" (Zhan guo ce) se apropie cel mai mult de litera-turi. Din punct de vedere al confinutului, ,,Comentariullui Zuo" pune accentul pe consemnarea faptelor isto-rice, in timp ce ,,stratagemele Statelor Combatante"se concentreazaindeosebi pe spunere.

,,Comentariul lui Zuo" consemneazd, peste douisute de ani de istorie, respectiv perioada cuprinsi in-tre secolul al VIIIlea i. Hr. gi secolul al V-lea i. Hr. gi

este prima lucrare narativi de mari dimensiuni dinistoria Chinei, ilustrAnd tehnici narative de exceplie.

Printr-o atenti seleclie Ei organizare a materialuluiistoric vast gi complicat, cartea descrie limpede gi inculori vii cauzele gi efectele complicatelor conflicte

politice, diplomatice si militare din perioada Primd-verilor si Toamnelor. Relatind marile evenimente,,,Comentariul lui Zuo" incearcd totodati sd descriedetalii pline de viali 9i adiugi o puternici coloraturificlionali faptelor istorice. Consemna rea rdzboaielorindeosebi este demni de remarcat.

,,Stratagemele Statelor Combatante" prezinti stra-tegiile grupurilor de presiune din perioada StatelorCombatante. Degi nu este sistematici si completi pre-cum o carte istorici, numirul mare al discursurilorreproduse contureazd personalititile remarcabile ale

lobbyigtilor intr-o manieri realisti, precum si mirealaperioadd istorici a Statelor Combatante, cu luptele eipentru supremafie. Limbajul creeazd.o atmosferi hiper-bolici si molipsitoare, cu inalt nivel literar, exercitAndo influenti directi asupra formirii teoriilor argumen-tative de mai tArziu.

\-'L-.\')q-r:l*gJC,t_,

.c:Qr.*tq-,L,I:l-/r{,

)f\-lL_,*J

L-,

::r!,N)(_,IL

f-

Scri arila rncrrilor inlelepli

Perioada Primiverilor gi Toamnelor a cunoscut nu-'

meroase riLzboaie gi instabilitdli sociale. Vremurile

tulburi dau nagtere adesea unor spirite mirefe, tot a9a

precum mediile potrivnice formeazi caractere excep-

fionale. in aceasti perioadi, in China igi fac aparilia o

pleiadi de cirturari remarcabili. Fiecare cu propriile

idei politice, acegtia igi dau silinla si ofere solufii sta-

bile gi de durati pentru haosul social gi problemele din

viala oamenilor. Ei scriu cirfi, se angajeazi in dezba-

teri firi sfArgit, ducAnd la formarea unei atmosfere

ideologice si academice extrem de dinamice. Spre de-

osebire de vorbiria goali a academicienilor de mai

tdrziu,aceqtia igi concentrau aten{ia asupra realitiqilor

sociale. Degi realizirile lor sunt nesemnificative in so-

cietatea vremurilor in care au triit, ideile 9i operele lorexerciti o foarte mare influenli asupra Chinei de

mai tirziu.LaoZi(cca57'Li. Hr. - ?)a, Confucius (551

a Tradus in limba romAni de Dinu Luca, Cartea despre Dao 9i

putere, Editura Humanitas, 1"993, 320 pag. giLao Zi, Cartea des-

preTao givirtulile sale,traducere de $erban Toader, Editura $ti-infifici, col. Bibliotheca Orientalis, Bucuresti, 1999. (n. trad.)22 23

i. Hr. - 479 i. Hr.)s, Mozi (cca 470 i. Hr - 391 i. Hr.),Mengzi (372i. Hr. - 289 i.Hr.), Zhuangzi (360 i.Hr.? -280i. Hr.?) 6, Xunzi (cca 310 i. Hr. - 215i.Hr.)?si Han Fei (cca 279 i.Hr. - 233 i. Hr.), ale cdror scrierile poarti in general numele, sunt reprezentativi pen-tru aceasti perioadi. Operele lor expun in majoritateopiniile politice, argumentele filosofice si etice ale au-torilor, avAnd o argumentatie puternici gi tehnici de

scriere destul de inchegate. in acelagi timp, combinidiferite tipuri de retorici, ducAnd la formarea uneibogate game de stiluri. Unii academicieni sunt de pd-rere ci varietatea de forme si stiluri din proza anticiatinge apogeul in perioada Statelor Combatante. Este

o exagerare, insi scriitorii de mai tirziu au aflat firdindoiali o importantd sursi de inspiratie in scrierilemarilor intelepfi.

Una dintre trisiturile proeminente ale acestui gendeprozieste faptul ci autorii lor nu se sprijini numaipe ralionamente logice gi pe speculatii abstracte pentrua-gi susfine punctele de vedere, ci folosesc un marenumir de alegorii, metafore si alte elemente figurative,cu o puternici forld persuasivi si lirism. Unul dintremotive este probabil faptul ci inlelepfii au ca preocu-pare ultima viata oamenilor, nu rationamentele abs-tracte gi aga-zisa ,,misiune a cerului". Elementele delirism sporesc sensul literar gi valoarea artistici a

s Tradus in limba romAni de Florentina Vigan, Analecte,llumanitas, 1996, 318 pag. (n. trad.)

6 Tradus in limba romAni de Luminila Bilan qi Tatiana Segal,

Zhuangzi - Cdldtorie liberd, Editura Humanitas , 2009, 357 pag.7 Tradus in limba romAni de Luminila Bdlan, Xun Zi - Calea

y,uverndriiideale,Editura Polirom, 2004, 350 pag. (n. trad.)

qirr_

c-,3-ElC,t-,L,

5.*is)

_r:<-'rtl)cflt_.:ifi:tL-,N,::c\:1\-lr*,ryLt-.

eoO-vO

.ruxry-e_

operelor, ducAnd la nagterea tradifiei lirice din prozade mai tdrziu. Sigur ci scrierile acestor mari inlelepfiau avut o influen{i majori pentru posteritate indeo-sebi prin reflecqiile filosofice nepieritoare. Ideea con-

fucianisti de ,,intrare in lume" (ru shi) gi cea daoistide ,,iegire din lume" (chu shi) au devenit pirti insepa-

rabile ale gAndirii gi culturii milenare ale Chinei.ConFucius si,,fincr laclolo"

Confucius (551 i. Hr. - 479 i. Hr.) s-a niscut inperioada Primdverilor si Toamnelor in localitateaZouyidin statul Lu (actualul Qufu din provincia Shandong).Este fondatorul $colii Confucianiste si un mare gAn-

ditor si pedagog. incepAnd din dinastia Han, confuci-anismul ocupi timp indelungat o poziqie dominantiin ideologia societitii chinezesti, inriddcinAndu-seprofund in mentalul colectiv si devenind o parte inte-granti a natiunii chineze. Prin urmare, cei care spunci marele Confucius a avut o influenti majori asupraculturii chinezesti nu exagereazd.deloc. La fel ca altenumeroase personalititi marcante din istoria omeni-rii, Confucius s-a confruntat cu numeroase greutdfi,strimutindu-se in repetate rAnduri, ceea ce face ca

viata lui si fie in evidentd opozifie cu faima fare sea-

min de care se bucuri postum. Totugi, canonizarealui de citre conducitorii si cirturarii de mai tArziu nueste intocmai ceea ce gi-a dorit.

Se spune ci maestrul Confucius a avut peste 3.000de discipoli, dintre care s-au distins 72. ,,Analectele" 25