Trotineta lui Edi=ry

Proze ;i povestiri

dintr-o enciclopedie a armenilor

de

Bedros Horasangian

Prefali de RAYMOND H. KEV0RKIAN

Armeniada de S0RIN ANT0HI

llETE0RtR-lPRE$sl[.]l

366 BFI]ROS HORASANSIAN

azr aceastd. carte. Un copil ajuns om bitrAn riminind copil -Sindromul Down este o tare genetici 9i nu are leac - a dat dovndlt

ci putem iubi pe toati lumea. Inclusiv pe noi ingine' Mulpminl

gi pe aceastx cale lui Raymond Kevorkian de la Paris 9i lui Sorin

Antohi de la Bucureqti pentru generoasele cuvinte de insofirc - hl

fond este o carte antumi! - 9i cd au fost solidari cu o idcc $i trll

autorul acestor randuri.

Trotineta lui Edi. O Enciclopedie a Armenilor'

Restul e literaturi.Trnim. O mare minune.

BEDROS HORASAN(;IAN9 februaric 2020

Cuprins

Pr6face

de MYMOND H. K6VORK1AN............................................. 7

Armeniada

de SORIN ANTOHI ................................. 9

O poveste din Odesa ................................................................ 19

Cei patuu din lran.. ....................................28

Statuia lui Lenin de la Erevan ......,,,......................................... 39

Misac ffr'de lumdnare........................................................,..... 57

Un cimitir de vAnzare, undeva la gurile Dunlrii ....................... 79

Scenariu ratat pentru Jerzy Kawalerowi:z................................. 84

Mituga mea Kohar .................................. 11.1

Duminica dupi-amiaza cind oragul e pustiu 9i dugmdnos...... 120

Rezultatele unui recensimant organizat foarte gtiin;ific

gi cu admiterea unor observ"atori striini....................,..,..,,,,125Istoria lui Spiro Zervas ................,....... ..........,........................132

Examen cu hitili gi Urartu...................................................... 140

Rolul lui Garo Derderian ...................... .................................747

Haiganug ............... .................................. 150

Rodiile................... ..................................757

Bunica mea Mairam 9i Cassius Clay....... ................................762

Bicicleta lui Vartan .................................. 168

Din istoria literaturii ruse.......,...............................,,,.....,...,,,. 191

Lq Belle Amiricaine ....................................199

CAte un pic, pic, pic, pdni in Haiastan gi dincolo de eI.......... 219

Centrala atomo-electrici de unde nu se vede Araratul........... 236

Ta,tii nogtri mo4i de mai multe ori din 191.5 p6.nd au............243

intre doud stalii cu Laura ,...................... ................,.,.....,.,,....249

Vis9irealitatepeTamisa........................................................254Mogtenirea 1ui Tito ......................----.....--262

BFt}R(]S HORASANGIAN

---@v.<-

0 poveste din 0desa

In rnemoriam fsaac Babel

Ce am si povestesc eu acum este o intamphre adevdratd. Nuinventez nimic. Aga cum si Isaac Babel, un scriitor de care nu se

mai vorbegte aproape deloc aslezi, pd,cat, nu a scos mai nimic dinburti. A scris doar despre ce i-a fost dat si triiasce. Si chiar a avut.

A9a i-a fost dat lui. Nu a fost nevoit sA inventeze nimic, adici,si faci ficliune. Nici vorbi. Tot ce a povestit el prin ci4ile luisunt intamphri adevirate, daci, ar avea a9a ceva vreo importantiin literaturi, pe care le-a sucit gi invartit cum a vrut e1 ca si iasibine. Adici, un om care le ascultd si stea cu sufletul la guri sau un

altul care le citegte si nu mai lase cartea din mini. $i sn lalaie dand

din cap: ,,Mi, ce tare le zice omul!". Aga ci de la un punct incolo

aproape ci nu mai conteazi dace povestirea a fost chiar aga sau

scriitorul i-a dat o autenticitate care nu poate si fie decdt credibili.Personajele oricum trdiesc ele insele si fac ce vor e1e, nu ce ne trece

noui. prin cap cd. e mai bine sau riu altfel.

Da, Isaac Babel.

Dacd nu a9 fi recitit peste ani ,,Povestirile din Odesa" gi

,,Armata de cavalerie" cu ani in urmd, intr-o cirticici apiruti incolect'a BPI * costa doar cinci lei, pe atunci, bucata, ceea ce azi ar

pirea incredibil pentru o publicagie in formd de carte - nu mi-ag fiadus aminte de povestea tatilui lui Artin. Artin nu este un nume

rusesc, nici romAnesc, ci armenesc. Artin a fostvecin cu mine cdnd

eram mici gi eu il consideram cel mai bun prieten a1 meu. Era slab,

uscat, cu nasul mare ;i miini parci prea lungi, ochi pitrunzitorigi privirea vegnic supirati gi cu aerul ci are mereu ceva de flcut.Fratele lui, Berdj - tot nume armenesc, dar noi ii spuneam Bebe -,

?o BI-L]Rt]S II{]RAS,{Ilff IAN

era roscat, foiute bine legat, solid, pishuiat pe I;ti si pe brate ca unidandez sadca,jucius si mcreu pus pe sotii. Nu scmina absolutdcloc cu lrntele lui si cu tatil lor care era leit un fel de Artin maimare. Slab si el, uscitiv, usor adus de spatc, cu nasul nare si cuochii in vesnici alertd. Lir toti armenii istia - c:rm urifi ag zice eu,ci nici mama lui Artin nu era cinc stie cc fi-urnuscfe, chiar dlcd erastipiina casei si bornbinca si didea ordine la torti lumca, eramvecini, totul se consuma la vcdere - cull spuncitm, la toti alncoiiistia cloar ochii erau mari si frumosi. Pe sub nistc spriincenc intenscgiscai nistc ochi care cuprindeau parci in ei toati istorit lunrii, culericirile sau rrri exact, nefericirile ei. ,\,Ianla ei de viati! A4amn luiArtin semilna si cu sotul ei si cu biriatul cel mare, prietcnul meu.Prietenia noirstr:i a dur:rt nistc ani, nu prcr multi, pAnd ia :rdo-lesccnti. Ca si zic asa. Nu stiu cr,rn s I intimpltt, ce a rpirut invi:rta flmilicj Grigoriu - a9a curn sc aurlc, din Clri.qorian deveniscriprir.l nistc acte licute la ()desa 1ui Brbcl, (lrisoriu cir ei au plecrtin Liban. $i apoi dcsttLl de rcpede in llrlzilia. l,ibunul a tirst rnultiani doar tari de tranzit. Nlulti vtenc anl tvut o pozir cu Attin,care scdea in capul unci birci cu opt vAslasi rnme? si el ficca pecirmaciul. 'l'ot un slibinog cr-a. Se stabiliserii la Sio paulo, nu miintrebati dc ce, cum, necum, dni pestc armeni acolo undc nu teilstepti. Acum vin, apar, stau cetjyit iuti sau cateva sccoJe si apoidispar. Apar prin alte pirti sau dispar definitiv, cum s-a intimplatin nenorocirea din 1915. Cenocid, sc z-ice acum, armenii zic cir aufost olnorati peste un milion si jumitate de oameni, bitrani sifemci si copii deopotrivi, turcii Jru recunosc nimic, zic ci a fostrirzboi si la rirzboi moare toati lumca, si turcii au a\,!t multi mor-ti.Zic ei. Nu o sir mi apuc eu si judec ce a fost si cinc este de vini,clar fallilia lui Artin ou a fost in Impcriul Otoman cdnd sc

intimpla nenorocirea asta. Ei triiau la Odcsa, .iltt.r mai apucat-o,putin, si pc budca lui Artin, mauia lui tata lui Afiin. Cum ar ve ni.O 1'cmeie aprigi, imbricati nercu in negru, mereu parci pJeca sauvenea de undcva, era clar cii ea tinea fraicle casei Fi conduceafarnilia. $i fuma, ccva ce nu s a mai ponrenit la armeni. Pe vrcmeaaceea, cel putin. Greu si indrizneascir cincva si-i zic;.r ccvir lui

Trotineta lui Edi I Pr0lellp0v€stri

Nllcnihi Hirnirn. Stia si injure in multe linbi. $i ruse;te) cum nu

l)rca stiau multi din armenii din vremea cend eram noi copji.N{nrnn lui Artin do:rr cxccLrt:1 ce se decidea in capul bitriineiNlacruhi, niscuti evident in secolul XV1II, care trecuse prin multe

ii ajunsese prin Bucurcstii anilor '50. De unde povestesc si eu

rrcum. Totdciruna ea stia ce era de l}cut. Vorbea ruseste cu bunicirrnca, care si ea diduse o raitii prin Rusia imperial'; cand se refugiase

din Bulgaia in timpul cclui dc al Doilca Rdzboi Balcanic.

I{izboaiele astea nu sunt ca olimpiadele, si se ljni din patni inpatm ani, ele apar gi dispar cdnd nu tc astcpti. Tantl Macruhitriia la Odcsa veniti din Nahicevan, unde era o colonie veche de

lumeni, aia cum cr:1u ci rispinditi pdn toate marile orase dinsudul Pravoslavnicei Rusii. Si Tanti Nlacruhi triia la Odesa cu cei

rn i brieti ai ei, cel mrri mi, fiind rrrril lrri Arrin. il cl'erna l(-ikor'.

litr gtiu sigur daci ista c nurnclc lui adevirat, ar trebui si l ceut pe

Artin la Los Angeles uncle triieste el acum cu a doua lui nevasti,tot brazilianci si astr, dupi ce prima l-a hsat si s-a dus dupi ru.r

brazilian pe numele lui Erwin Rosenstock. Ca si vezi curn e si cu

brrzilienii istia! Nu pot si reproduc ce era la gura lui Artin legat

de acest Rosenstoclt. Cind nc am rcviz-ut dupi 35 dc ani, Artintocmai divorfase 9i era cam citrinit. Am biut noi ceva atunci, nu

glumii, chiar si Aftin care nu porte si lini la biut cutn lin eu. $irt,rrr;:. iI] ziu.r ri noaltc:r in clrc arn lol pl]ve\lit vrulc.i ncrlrrlc,

L hiar in casa copiliriei lui si anii copilirici mc1c, Artin mi a rclatatrr intimplare consumati la Oclesa. Cu tatnl gi fia1ii lui 9i cu bunica

N lacruii. Aia care lipa la noi si nu facem gnldgie cd dorm veciniir.i s:rter njgte chestii cere nu se regisesc in niciun fast food dinl.,rndra, NTadrid sau chiar New York. Toati pitania povcstiti dc

r\r'tin intr-o zi-noapte consumati in Bucurestii de dupi vizitarrincrilor din toamna lui 1991 s-a desfigurat la Odesa in aniili:rzboiului Civil de dup'a Prinlul R';zboi Mondial. Drcir in Primulli:rzlxri N4ondial s au bitut ca chjorij fcl dc fll dc nrliLrni, Ja

li,rzhoiul Civil din Rusia care devenea pe nesimEitc IJllSS au ]uat

liirl( si s-au luptat pe viali;i maj ales pe moirrtc rrLSii r:Lr r.rLsii. Si

, 'rc s u rnai nirner-it pe lengn ei. Albii cu ro9ii, rlirr nrurcuLr si nrulti

21

I?il

22_ Tr0tineta lui tdi I Pr0ret p0vestirj

rLstea cu gura cilscati, tocmai venisem dc 1a Atena unde intrasent

in diplomirtic fXri si gtiu torte dcdesubturile 9i cum se firc bani

llrni in vremuri rele. De alfcl nici nu m-am pticopsit, sc vcdc cu

ochiul liber. Artilr povestea gi eu ascultam cu multi atentic. Ciciintr'-o buni zi nu mai gtiu ce se intempli intr-o cdrciuml de lingiportul din Odesa cu niste marlnai m9i gi polilia pune n.rilnir pe

lr-atele 1ui tata lui Aftin. El mai ar'usese de-a face cu organele abi

litate sii intrelin:i ordinea publicii, a;a curn ne place si tot trincinimnoi rzi cu directivele UE in mini si ce tot climpirnesc iitia de prin

ONG-uri ca si mai miinAnce si ci cite o {iipturii la sfiir;it de

s:iptimini. in fine, chcstia c ci la Odesa cu bani si cu intcn'cntiisc putea aranja orice. Orice, si fie clar 9i concis. Firi cchivoc. NIirog, chestii djn astea am mai tu:ait !j noi, fiecare pe unde a apucat,

dar atunci, la Odesa, cum povesteste foarte lrumos 9i Isaac Babel,

orice era posibiJ. Mama lui tata lui AdjD crind a aflat ci fratelc luic ?rrcstat a dat buzna la polilie si 1 fac;a sciipat. A clat bani. Nimic.S a dus a doua zi cu o brilari de aur. Nimic. A treia zi a dus niitccercei cu briliante Ja mijloc, nu si nu, poJigigtii nu vojau si i de:r

,:lrumul bdiatului e i mijlociu. S-a dus la comandant dc deta asta cu

zccc bani de aur. Napoleoni. Cocosei. S-a milogit de comandnnt,

.r prornis orice. dorrr -r si lrdi bai.rtul *a,,.a. Air, ru :i nu. ci - J

lirsirt cu virsare de sAnge, doi au fost tiiali gi al treilea a murit lasl)ital. Grea situatie, ce era si faci familia Grigorian din Odcsa, sirru moari de foame in vrcme de rizboi civil? Daci il tiuritcau pc

l,cvor.i in Sibcria nenorocilii I;tia de msi?'friiau printre ei, dar la

,, ldici, daci se ingroga gluml, nu mai erau chiar frati si surori.

\'lenia lor de rugil Ceva cv za materi imi aduc si eil aminte.

InjLrrirtur[, ce mailS r adunat familia Grigorian in cap cu cele doui fenrei,

I'Lrrricr, marna si cei doi biieti, tata lui Artin si liatclc cc1 marc

.,1 lrri. Ala male, Bedros, ii spuneau Pierre, clupit cum il dlinta o

I'r,rtesoari de pinn, miritati dar nefericitir, ern curn Pirnpiliu, ii

I'lrccir si cjteasci ;i si umble dupi muieri. I)irr nu cn in starc s,r

r,lrcr-r rcasi nici micar o rubli. Iar tata lui Artir, liutelc tcl rttic,

rr, rr cm mic, nu apucase si devini nici golan, nici poct. Si a vcnit

23BID flOS ]I(]l]ASANS]AN

tii care nu crau nici albi, nici rosii, nici ei nu stiau daci crauucraineni sau evrei, arureni sau nemfi rusificati cum era si sotulfirimoasci ,,Doanrne cu citclul", a 1ui Cel.rov, ut anume l)iederitz,aminrnt care sclpir de multe ori si cate si mai cete alte neamuridc pe tot cuprinsul imensei Rusii. S-au tot bitut ca chiorii, ce rnai.Dar povestca noastri se petrccea la Odcsa, cum spuneiun, undepe llngi numerosi ru.i. errci .au r,,m:nti, rnJi crrlu .i ni.tearmeni, cutn era familia Grigorian a lui tanti Nlllcruli. CrrtierulMoidovanl<a erir ccl n.rai riu famat, chiar daci f:rlez-a de la mareaduna toati ptotipendadir orasului si femcile frumoase se plimbaula brat cu birbati bogati. La Odesa mai existi pi irzi faimoasa scarifllmati de Eisenstein in si mai fainosul iui ltlrir CruclsitorulPotenftin. Dar in filme e una, in literaturi nlta, chi:u dacii sc maiamcsteci intamplirrile intre ele. Rizboiul ccl Mrre , crim il numeaubunicii nostri, firi si stie ce-o si vinir, trccuse, dar nici cu ista maitutic nu cra de glumit. Adici cel civil. Cue pc c:rrc. Albii pc rosii,siracii pc bogati, rugii si ucrainenii pc evrei, c.;itc si nrai citcncnorociri, furturi, asasinate, poglonur-i si cr-inle. Nu sc niri giseamai nimic de miincarc, rublele sc devrlorizascri de umblai cu saculdupi tine ca si irci o cumpirdturi, dar cei mai riu era cir r.lu sc stjabinc ce-o si fic. Lur.nea crl infricosati si astepta si se linisteasciapele. Cine si asigure ordinca, cine si preia putercrl Si sii se

opreascii virsarea de slnge. in accst timp, {imilia Grigorian a luiArtin al n.ieu inccrca sii suprivietuiasci la (ldesa. Bunica lor,mana si cei trei biieti, adicii tata lui Artin carc n.rai avea doi f:-a1i

mai mari. Ser-viciu siru vrco slujbl oarccare nu m:ri avea niciunul,negustol-ia mergea prost, doar cu contrabanda, specula si cu furtisegurile ce tc nai puteai tine. Banii se imputinaseri, sc descurcauculn putcul, de pe o zi pe alta. CeJ mai iutc la minte si descurciretse dor.edc:r fiatele mijlociu, Galabet, toti cei din port pe unde isilitcc:r cl veacul il stiau de Stiopkir. Nu se stic de ce. Stia si cinte lapian, avcir si o vocc frumoasi, trccete la fete, dar mai ales stia si se

batir binc, fhrir si fic cine gtie cc nirmil,i. Cunr nu erai atcnt, teponreneai cu un cap in guri si o amenintare cu cutitul ci f se iagetd daci misti in front. Nu era de glumit. Eu ascultam toate

Im

24 BFDRT]S H{]llASAN{I]AN

bunica atunci cu solutia salvatoare. Mergen ia comandant si 1

diln pe istr mic si ni-l cliberezc pe iila mijJociu, ci altfel murinde fbarne. Si asa sunt destui morti in oras, la ce bun si mai ficincii cinci. Zis si ficut, s au dus la politic iar, cu niste napolconi,cu ceasul dc aur masiv al bunicului cumpirat lt Moscova si cubiiatul cel mic. Sil faci tdrgul. $i l-au llcut. Mie nu-mi yenea sicred tot ce povestea Artin. Parci il vedcam pe tatil lui, un om slab

;i lacut. nu .riu cc fa.eJ lr coopcrrtiv,r..in.rlrircr inlrc pop,,ereunde lucra prin anii'50, dar in nici un caz nu-mi inclripuiam cifuscse in Sibcria ln locr.il fratelui siur. Adici tirguJ propus de celedoui fcmei a fost acceptat. Fratelc lui tata iui Artin a fost eliberatsi in locul lui a fbst condamnat gi trimis la ocni trtir lui Artir.r.Povestea pare incredibili dacir nu ar fi si adcvitatir, asa culn suntadevirate sau pot fi acceptatc ca tclcvirate toatc povestiile luiBabel din Odesa lui. Si a altora, dcsigur, unclc rirniin in memoriaomenirii, altelc se pierd. Asa ci tata lui Artin ;r plccat Ja ocnir. O fisul-erit ornul acolo niste chestii grcu de imaginat - sau chiirr puscpe lrdrtic par ereu de acceptat, cine ar c rcde ctitd cite.ste Poaestiriledin l{olina ale lui Varlam $alamov ci cle cl.riar au fost cum irufost puse pe hirtie - dar pind ia urmi a sc:apat cu viata. Si nu mailungesc eu acurn povestea povestiti cu mult haz de prietenul meuArtin. Care se incheje cu bine si cam asa. Cdnd m:ri avea de ispisitvrco doui trei luni de ocnii, tata lui Artin scrie familiei si i sc

trimitir doui trei kilograme dc simanfi dc castraveti. Hm, la ce,orfi bune astea, sc sfirdeste conclar,-ul Grigorian din Odesa? Ce naibasii thci cu selnintclc de castraveti la mama dracului in Siberia? Se

di sfoafr in tari, se afli expJicalia. Rusii, ocni, neocni, dctir.ruti,soldati sau oflleri, t.ag tare la misea. Mai ales in Siberia, unde c

frig de rnama focului. Nu i vorbi, ci si la Odesa sau in Crimeea,unde e mult mai cald si bine, se bca zdrnvin. Nu se ducc paharulla urechc. Si e nevoje nereu sj de ceva acru sau sirat ca si stingief-ectele arsurilor proyocate dc alcool. Votca nu e chiar limonadilBun, dc unde seminte de castraveti in miez de iarni la Odesa? Estcinsircinat fratele cel descurciret si desluseasci itele. Cum necum,se pare ci sarcina este indcpliniti. ,,Ai trimis pachetul cu seminle

Trotineta lui [di Prl]re; pl]\/estir]

tlc castraveti lui fratc tu?" e luat din scurt dc mama si bunica lui.

,,'l'rimis, ordinul s a executat'J' radc cl, ,,si triitil" si lc surilde cclorrloLLir femei care oficial sunt supcriorii lui in cadml familici.

$i asta a fost tot.

Nicio veste de la tata lui Artin. Ci a primit semintele s{u

ciinc{ o si vini. Vremuri grele, de unde xtata corespondentar cu

Sibcria. Iar pe atunci nu erau nici telefoane mobile sau internetsir afli totul despre orice. intr o buni zi, cind primivara bitea hlcr.eastra firmilici Grigorian si a celorlalti locuitori din Odcsa, cinc

rrparc in poarta casei? Ghici ghicitoarea mea, nu era altul decit tata

lui Artin. Scipase de ocnir ;i dupi trei ani - poate doi jun.rate, ce

rrtai contexzi dupn alli o suti - se intorcea acasi. Cam slibit, nn

cr':r gras nici inainte de a pleca, dar oricum, viu si nevit:amat!

Dumnezeule, ce bucurie pe capul intregii familii, a venit. ..

rrcas:a! C)mul, obosit dupi ptsciria ficuti ;i dupir lungul drumrk: intoarcere din Sibcria la Odcsa lui natali, radca ca prostul inrnijlocul casei. Toti rideau ca proltii. ,,Ce vrei tu acuml, mamd?"

I irintrebatmamalui pctataluiArtin.,,Sidorm...", azisel. $is-arlus si s-a culcat. A dormit mai nult de 24 de ore. Omul era fiint,1c oboseali, ce sI mai zici. CAnd a fost trezit si trimis si se spele cu

rrpir cddi - special incilzitd pentru el, si nu crede! ci la Oclesa inrrcci ani erau condilii dc trai cir la hotelurile din Dubai - i s-au datlrrrine curirte gi n fost invitat Ia masi. Unde erau toate bunitiitile,lin lume, nu intrebagi nici azi cun'r au lbst procuratc gi pe ce cii.Lrr,r lrri Arrin sedea in capul mcsri. in crlrlrlt c,rp. lrrtclc ccl

,1csr'urcirre!. Restul, care cum s-a nimerit, rubedenii, vecini, mami,i llrnici invitaseri si ei pe cine apucaseri si anuntc marea minunei rnilostenia Bumrlui Dumnezeu care se induri totusi dc atmcnii

,,r( til) posturile 9i dau danii bogate la biseric'i la fiecare prilej. $iI r rrrrsi mare ca la mlsi mare, s-a mdncat si s-.r biut pe cjnste sau

, r r :.ocoteali, armenii nu prea sunt ei mari biutori, astl i provjzez, ,r , irrd relatez toate astea si mai pun 9i cite ceva clc la minc in,l,rr;r rlc cele povestlte de Artjn in noaptea aia rle pornini. Si cind, rr , lrcfirl in toi, fratele cel descurciret il intrcrbir pc tata lui Artin

25

IM

2128 BEtiRt]S HORASANsIAN

cum a fost cu semintele de castraveti si dacd ce a trimis el i-a fostde folos cumva.

,,Oh, desigur, altfel cum as fi arr:t eu bani de haine ;i dedrum, iti multumesc mult frate dragi, au picat bine semintele decastraveli!" Acum trebuie si precizdm ce este si cu castrayetii istiadin Siberia. Acolo e frig, stie toati lumea. La votci merg foartebine nig-te peste afumat sau castraveciori acri. Consumul e mare,mereu e nevoie de castraveti. Cererea mare, oferta mici. Adicidaci pui in pimAnt seminle de castraveti cresc niste castraveti pecare ii poti m6.nca, dar nu ajung si faci seminte. Nu e timp gi

cilduri suficienti.. De aia e mereu nevoie de seminte. Kilogramulcosti foade mult, nu era usor sipui mana pe seminte de castraveti.De aceea era nevoie mereu de semintele astea pe care se obtineaubani foarte buni. Cu banii poli face apoi orice. Asa a ajuns tatalui Artin acasi si acum std in capul mesei gi se bucurl alituri detoati familia ci a scipat el cu viati, fratele miilociu de ocni qi suntcu totii bine. $i acum vine bomba, surdde Artin la Bucuresti, cunevasta lui ce^ tandtd tot din Braz,lrj', gata si nasci peste catevaluni la Los Angeles, si mai ciocneste un pahar de ceva - am biutde toate in 9:cea zi-nozpte, cici de atunci iar nu ne-am mai vizutsi au trecut iar niste ani buni - uite care e bomba. ,,Rdde fiatele luitata, unchiul meu, si-i spune {hri si dipeasc5: (Pdi, eu nu ti-amtdmis seminte de castuavefi, de unde naiba era si. gisesc in miezde iarni trei kile de seminte de castravetil Ti-am trimis trei kilede seminte de dovlecei, sunt la fel ca alea de castravefl, eram sigurci n-o si se prindi pro$tii iia din Siberia. I-am picilit ca sd faci turost de bani... Hahaha.""

Tata lui Artin se ingilbeneste lz fagd, ir cade furculip dinmini si dispare sub masd. A le9inat. Toati lumea se nipustestela el, i se administreazi palme si coniac, ap6 rece, me rog, e repuspe picioare. Vorba vine, sti in capul mesei si priveste buimac lalumea din jur. La cei din preajmi. ii vede bine, da, ii cunoaste peto!i. Sunt vii, mindnci. si ciocnesc un pahar de vin moldovenesc,de bucurie ci a venit el din Siberia. Nu ar wea si se gindeasci cese putea intlmpla - in mod cert, aici nu existi. vafiante - in clipa

Tr0tineta lui [di I Pr0iesip0\ie$iri

cind s-ar fi descoperit cd din seminlele de castravete pe care el

ru luat nigte ruble bune au risirit dovleceil Ce ar fi putut fi gi la

gura militarilor pnc ili gi cum ar fi fost el impuscat, strangulat,

spanzurat sau tiiat bucili-bucili cu un cuFt de bucitirie! La ocninu e ca la Ialta, atunci cdnd nu-! place un fel de mdncare, comanzil.

lltul. ,,$i apoi ce-a mai urmat...", intreb eu nevinovat pe Artin,care gtiu ci are o fetild, dar altminteri nu mai s,tiu nimic despre el

cle mulf ani. Noroc cu Babel ista, cu Odesa lui, ci mi-am adus

tminte de e1. ,,Pii, tata a ajuns la Bucuregti, l-ai cunoscut $i tu, nu,

unde a cunoscut-o pe Araxi, mama mea gi prietena mamei tale,

cu m-am ndscut la Bucurqti, Bebe 1a fel, mi rog, restul cam stiice gi cum." Ticem. Apoi insist. ,,Dar cu fratele cel descurcdrel ce

s-a intimplat?" intreb eu, dintr-o simpli curiozitate de cititor al

lui lsaac Babel de care Artin habar nu are si nici nu este interesat.

,,Pii, unchiul meu a ramas 1a Odesa, a devenit mare 9ef pe labolsevici, a triit pe picior mare nigte ani buni, pini a fost impugcat

rle nigte rugi care au vrut si se tdzbune pe tata. Cum nu l-au gisitpe tata, care scdpase de comunigtii rugi gi a triit apoi toati viala inllomAnia, s-au rizbunat pe fratele lui. $i l-au impugcat. Nu se gtie

cine l-a turnat, dar s-a aflat povestea cu seminfele de castraveli.

Dar se pare ci mai {hcuse el gi alte chestii nasoale."

Lini;te. Ce si mai spui.

Si poate cI uneori e bine si nu aflim chiar tot ce a fhcut uratf)ecare.

Asta e povestea din Odesa cu seminlele de castravef. Pe Artinsper si-l mai vid inainte de a crdpa. Daci nu vine el la Bucuregti,

ll trebui si mi duc eu la Los Angeles, Dar nu e o treabi chiar

lir,,rrte simpli.

Cei patru din lran

Nu stiu daci povestea asta are vreo legdtut| cu NewJaumalism

al lui Tom Wolfe, cu Autobiografcal Fiction de care este legat

numele 1ui Sherwood Anderson - cel care e mult mai pulin cu-

noscut decit Faulkner si Hemingway, care i-au fost ciraci - de acel

Dirty Reality ct care erau etichetate prozele 1ui Raymond Cawer,

de parci iia care nu beau pot pricepe ceva din viata celor care tottrag la misea sau cu insi.gi noliunea de literaturi, de care se face

mlre caz, dar tot ce e cupdns in ea este adevirat. Mare scofali gi

cu literatura asta.

Sau cu adevirul. De data asta cred ci nu conteazd,, i1c en,

adeviml artistic - adici daci avem impresia de autentic, ci chiar

faptul ci lucrurile s-au petrecut aga.

Viata unor oameni a depins de mine.

Fir[ voia mea, desigur, asa a fost si fie.

Despre ce este vorba?

Foarte simplu. S-a petrecut cu multi ani in urmi. Este vorba

de patru oameni de varste diferite. Un birbat, o femeie si doi copii.

Un bnie,tel gi o fetiln. Fetila, foarte drtguln 9i Jipicioasi, de vreo

cinci ani, bfie1elul, foarte zdmbtuel si juciug, de weo trei. Spre

patru, odcum mai mic decdt sora lui in mod cert. Aga cred, nu

le-am vizut actele niciodatd. Nu-mi mai Smintesc numele 1or.

Nigte oameni {hri nume.

Ar trebui si mai existe pe undeva pe acest pimant.Unde?

Nu gtiu.

Armeni sunt pest€ tot. Mama lor, a celor doi copii adici,intre douizeci 9i trei 9i douizeci 9i cinci, subjire, iniltuii, cu perul

Trotineta lui tdi I Pr0zB !i povestiri

negru, tEcuti, cu un aer speriat gi mereu cu ochii dupn propriile

progenituri. SI nu faci ceva rdu sau si pileasci ei ceva. Tatilcopiilor, nu foarte inalt, dar bine legat, musculos, trecut de teizecigi cinci, poate spre patruzeci, ceea ce vorbitorii de limba englezi

ar ntmi late thirties. Dar nici unul din ei nu vorbea englezegte.

Doar armeana, pe care o gtiam 9i eu, gi farsi, pe caJe o $tiau ei

gi de care eu nu aveam habar. Bdrbanrl, tatil copiilor, cu ochii

lui pitrunzitori, era mereu incruntat, dar nu din canza ^sta'

era

deja chel. Brunet 9i cu chelie, armean din Teheran. Toti cei patru

erau din Iran. Ajunseseri cu o seari inainte de a-i cunoagte eu la

Bucuregti. Veneau direct de 1a New Delhi. Din India. Acolo au

stat gase luni ca si ob,tini o vizi pentm Germania. Nimeni nu 1e-a

dat nici ovizi pentru Germania, unde birbatul avea un frate 9i nici

pentm SUA, unde ei aveau 1a Los Angeles nigte mde. Armenii au

rude peste tot. Si acolo unde nu au, tot se gesegte micar unul pe

care sd-l cunoasci. Dar cei patru in sase luni au cheltuit toli banii,

mulgi, pufni, cu care veniseri din lran. Viala e scumpe peste tot,

irr banii se duc oriunde te-ai gesi. in Jran nu mai aveau nimic.

Au vdndut tot ce aveau, mult, pu1in, 9i casa 9i tot ce mai era de

lichidat, gi s-au pus la drum.

De ce?

De frici.Pentru ci le era fticd si mai triiasci intr-o lari unde Islamul

igi iegea din matci. Deja nu se mai putea ftti acolo daci erai

cre;tin. Cum e acum la Alexandria, in Egipt, sau la Bagdad, in

lrak, la Damasc, in Siria, de unde curg spre Europa fluvii de imi-grangi, sau in orice mare orag din Europa de Vest, unde nu mai esti

in siguranF. Nu mai po,ti si iegi din casi flri si nu te temi. Fie cicgti femeie care nu poarti viI, fie ci qti birbat 9i ai o cruciuligi la

Hiit. Chestia cu toleranla 9i multiculturfismul e a;a, subiect de

rlczbdtut prin universithgi. De unde ies oameni care nu prea pricep

rirnic din ce se intimpli in lumea reali. Dau gi ei cu presupusul

rlcspre ceea ce cred ei ci gtiu despre ce este vorba. in anii iia din

29