, istoric al cioco-le asemenea, au-

b{atilda,MareleRimAnepovesri-

)32. Primele sale

urrl,Punch cindtrsixelePunchlorpentru copiitWater de John.oyal College ofme premiigidis-rcnaway Medal,

ry"""I BolognarAndersenpen-

leralOrdinuluiangul de Ofiger

Roero Dlrrr

TrQi,toarele

Edigia a II-a

IlustraEii de Quentin Blake

Traducere din englezi

de Adrian Ogoiu

ARTIUR

CAPITOLUL I

No ta despre uraji.to are

in basme, vr[jitoarele poarti intotdeauna ni;te piliriinegre caraghioase, mantii negre gi zboari pe mituri.

Acesta insi nu este un basm. Aici vom vorbi despre vnA-

JITOARE ADEVARATE.

Am sivi spun cel mai important lucru pe care trebuie si-lgtigi despre vnA;rroARELE lor,vlRetr. Ascultaqi cu mare

atentie. Sl nu uitati niciodati cele ce urmeaz\.t,

Vr.4lrroznnzzzonr,lnzrn se irrtbracd in haine obisnuite si

nu se deosebesc prea rnub defemeile obiyuite. Locuiesc in case

obi;nuite ;i au st uJnn oBr;NUrrE.

$i tocmai de-aia sunt aga de greu de prins.

O vni.yIroARE eonvAnerA uriste copiii cu o uri care

sfArAie ca fierul inrogit si care e mai arzfutoare gi mai fierbinte

decit orice url gi-ai putea inchipui.

O vneyrroARE eonvAnerA igi petrece timpul uneldnd

cum si scape de copiii de pe teritoriul ei. Cea mai mare pll-cere a ei e si-i faci si dispari unul cAte unul. CAt e ziua de

lungi, numai la asta-i sti mintea. Chiar daci e casierigi la

un supermarket sau scrie corespondenga unui om de afaceri

7

sau se plimbi cu o masini super (gi nu te indoi ci ar puteaface oricare dintre lucrurile astea), mintea ei tot uneltegte siticluieste si toarce si mocnesre gi sfaraie ;i suieri., duduind degAnduri ucigase, insetate de sAnge.

,,Pe care copil*, se intreabi ea cAt e ziuade lungi, Dpe caresl-l aleg pentru urmitoarea mea zdromorAre?"

O vnA;rroARE aonvAnanA simte aceeasi plicere cAnd,,zdtomoari' un copil ca;i ti.ne arunci cand infuleci o farfurieplini cu c5.pgune cu friqci.

Scopul ei este si faca dispirur un copil pe siptimAni.Orice alt rezultat o face si devinL moroci.noasL.

Un copil pe si.ptimi.ni inseamni. cincizeci si doi pe an.Zguducegte-i, zdrobonogeste-i gi fh-i si disparl.

Asta-i mortoul tururor vrijitoarelor.victima este aleasi cu deosebiti griji. Apoi, vrijitoarea ir

pAndegte pe nefericir, asa cum un vAni.tor pAndegte o pasirein pldure. Pige;te tiptil. Se migci neauzitl. Se apropie totmai mult. $i, in cele din urml, cAnd totul e gata... !u;ti.!... se

ni.pusteste. sar scantei.'Jbgnesc fliciri. Uleiul fierbe. Guzga-nii chigiie ascugir. Pielea se zbArleste. $i copilul dispare.

Si fim inEelegi, o vrijitoare nu-i pocnesre pe copii in cap,nu le infige pumnale in spate gi nici nu trage in ei cu pisrolul.Cei care fac aga ceva sunr priryi de poligie.

o vrrjitoare nu este niciodarr prinsi.. Nu uita ci. are magieln degete si ci o purere dri.ceasci ii alunec,i prin vene. Ea

8

Joi ci ar pureator uneltegte siri, duduind de

Lung5., Dpe care

;i pli.cere cAnd

uleci o farfiirie

te si.pt5.mAni..

;i.

doi pe an.

ri.

, vrljitoarea illegte o pasiree apropie tot:a...lulti!... se

ierbe. Guzga-

Idispare.

copii in cap,

:i cupistolul.

rci are magie,rin vene. Ea

poate sI faci pietrele si gopiie ca niste broaste, ;l limbi de

foc si pAlpAie pe luciul apei.

Puterile ei magice sunt infricogitoare.

Din fericire, astS.zi nu mai sunt in lume prea multe vRAJr-

ToARE eorvAnere . Mai sunr rotusi destule cAt si n-ai pace.

in Anglia probabil ci sunt cam o sud d,e roare. in unele gari

sunt mai multe, in altele mai pugine. Nu exisrS. gari in lume

firi vnAyrroARE.

Vrijitoarea este intotdeauna femeie.

Departe de mine gAndul s5. vorbesc de riu despre femei.

Cele mai multe sunt de treabi. Asta nu schimbl insl cu nimicfaptul c5. toate vrijitoarele sunt femei. Nu existS. vrS.jitoare

birbati.Pe de alti. parte, strigoiul e rordeauna birbat. Tor aga vAr-

colacul. Amindoi sunt primejdiogi. Dar niciunul dintre ei

9

nu e nici pe jumirate la fel de primejdios ca o vnA;rroenraonvAnerA.

Pentru copii, o vnA;noeRr eonvAnerA e mai primej_dioasi ca toare creaturile de pe prmant. ce o face de douiori mai periculoasi e faptul ci,eanu pare periculoasa. $i chiarcand ii cunogti roare secretele (despre care vei afla intr-oclipl), tor nu pogi fi sigur daci ai in faga ochilor o vri.jitoaresau doar o doamn5. drigugi. Daci. un tigru ar purea si se pre-faci in asemenea mi'uri. tncat si. semene cu un duliu care didin coadi., atunci te-ai duce la el;i l-ai mAngAiape cap. Iar cuasta gi-ai pecetlui sfirsitul. Lafelsd. treaba gi cu vrijitoarele.Toate arati" ca niste doamne simpatice.

Privegte cu atentie la doamnele de colo. care dintre ele evrS.jitoarea? E o intrebare grea, dar la care fiecare copil rebuies5.-ncerce si rispundi.

l0

) VRiJTTOARE

. e mai primej-r face de douirloasl. $i chiarvei afla lnrr-oor o vrS.jitoare

rutea si se pre-

r duliu care dirpe cap. Iar cu

rr vrijiroarele.

re dintre ele e

e copil trebuie

N-ai de unde si 9tii, dar o vrijitoare ar putea locui chiarin casa de peste drum.

Sau ar putea fi doamna cu ochii scipi.rS.tori care gedea

azi-dimineari alituri de tine in autobuz.

Ar putea fi d.oamna cu zAmbetul strlluciror care, trecAnd

pe stradi, gi-a oferit o bomboani. dinrr-o pungl albi de hAr-

tie...

Ar putea fi chiar - gi la asra o si sari ca ars - simpatica ta

invigitoare care in clipa asta igi citegte aceste cuvinte. Uiri-tebine la invi.gS.toarea ta. Poate c5. zAmbeqte la absurditatea unei

asemenea presupuneri. Nu te l5.sa amigit. ZAmbetul ei ar

putea fi doar o alti viclenie.

Acuma, fireste, eu nu spun cI invi.gS.toarea ta e de fapt o

vrijitoare. Spun doar ci ar puteaf. o vrijitoare. E pugin pro-babil. Dar - gi aici vine marele ,,dar" - nu e imposibil.

O, mi.car de-ar exista vreo cale si aflim cu sigurangi dacio femeie e vrijitoare sau nu. Le-am putea aduna pe toate gi

le-am pune intr-o magini de tocat carne. Din plcate, nu existio asemenea metodi. insd. exist,i cAteva mici semne pe care

uebuie si le caugi, mici gesturi mai ciudate pe care le idend-

fici la toate vrS.jitoarele, gi daci le cunogti, daci nu le pierziniciodati din vedere, atunci s-ar putea si scapi nezdromorA.t

pAni te faci mai mirigor.

1l

CAPITOLUL 2

Bunica rnea

Eu insumi am avut doui intalniri cu vrijitoarele, iar astapani si implinesc opr ani. Din prima am scipat nevi.rlmat,insi a doua oar5. n-am mai fost aga de norocos. Mi s-au intim-plat niste lucruri care te-ar face si. urli de spaimi. numai citinddespre ele. Dar n-am incotro. Adevirul trebuie spus. Faptulci mai sunt aici si ci. pot si-gi vorbesc (oricar de ciudar agarita...) se datoreazS. numai si numai minunatei mele bunici.

Bunica mea e norvegianr. Norvegienii stiu totur desprevrS.jitoare, fiindcl Norvegia, cu pidurile ei negre gi mungii eiinghegati, e locul de unde se rrag primele vrijiroare. prringiimei au fost gi ei norvegieni, dar, pentru cd tatil meu a..eatreburi in Anglia, eu m-am niscut si am tri.it acolo gi aminceput si merg la o gcoali englezeasci. De doui ori pe an,de Criciun si in vacanga de vari., mergeam in Norvegia cas-o viziti.m pe bunica. BLtrAna, din cAte ingelegeam eu, erasingura rudi in viagi pe care o mai aveam din partea ambilorprringi. Era mama mamei mele si o iubeam tare mult. canderam impreunivorbeam fie norvegianI, fie englezi. Nu contalimba. Le vorbeam la fel de bine . $i trebuie si re.unorc ci misimteam mai apropiat de bunica decAt de mama mea.

n

:oarele, iar asta

rat nevitS.mat,

Mi s-au intAm-i numai cirindie spus. Faptul.t de ciudat a;:i mele bunici.r totul despre

pe;i mungii eitoare. Paringiirti.l meu avea

it acolo si amrui ori pe an,

r Norvegia ca

egeam eu, efaarcea ambilore mulr. CAndezi.. Nu contacunosc c5. m5.

LA IIle2.

La scurt timp dupi ce-am implinit gapte ani, p[rintii mei

m-au dus, ca de obicei, si-mi perrec Cri.ciunul la bunica dinNorvegia. Si acolo s-a intAmplat: mama, tata;i cu mine mer-

geam cu masina, pe o vreme cu polei, la nord de Oslo, cAnd

masina noastri. a derapat de pe gosea gi s-a rostogolit intr-opripastie. PirinEii mei au murit. Eu eram bine prins cu cen-

tura pe scaunul din spate si m-am ales doar cu o zgirieturipe frunte.

N- am s i poveste sc ororile acelei dup i- amie ze ingrozitoare.

incl mi mai trec fiori cAnd mI gindesc la asta. in cele dinurmi am ajuns tn casa bunicii, cuibarit in braEele ei care mitineau strAns, gi am plAns impreuni cAt a fost noaptea de

lungi.

- Ce-o si ne facem acum? am intrebaco printre lacrimi.

T3

- O si stai aici cu mine, a zis ea, gi o sI am griji de tine .

- Nu ne intoarcem in Anglial

- Nu, a rlspuns ea. N-ag putea face asta. Sufletul meu seva duce in rai, dar oasele mele vor rimAne in Norvegia.

in ziaa urmi.toare, ca si. incerci.m si. uitlm marea ne_norocire, bunica a inceput si-mi spuni povegti. Era o poves_titoare grozavS' gi mr incanta tot ce-mi istorisea. insi. n-amfost cu adevirat captivat pani ce n-a trecut la subiectul vriji-toarelor. se pare ci bunica era o mare experti in aceste fiingegi m-am lS.murit ci. povegtile ei cu vrljitoare, spre deosebirede restul, nu erau doar niste basme. Erau cu totul si cu totuladevirate. Erau la fel de adevirate ca Evanghelia. Erau parredin istorie. Tot ce-mi povestea ea despre vrijitoare chiar se

lntamplase' n-aveam cum si nu cred asta! $i ceea ce-i mairdu, rnuh, rnuh mairiu e ci vrrjitoarele inci. sunt printre noi.sunt peste tot in jurul nostru, n-aye am cum si. nu cred si asta.

- E adevi.rat ce spui, bunico? intr-adeudr qi adeu,irat?

- Dragul meu' a spus ea, n-o si rezigti murt in rumea astadac5. nu stii sL dibuiegti o vrijitoare cAnd o vezi.

- Dar mi-ai zis cd. o vrijitoare arati ca orice femeie, bu-nico. $i arunci cum si le dibuiesc?

- Trebuie s5. mi asculti, mi-a spus bunica. Tine minte totce-gi spun! Iar dupi asta, nu-ri rimane decat si-Ei faci cruce,si te rogi Domnului;i si speri cL totul va fi bine.

Ne aflam in camera cea mare din casa ei din oslo gi eramgata de culcare. Perdelele nu erau niciodati rrase in casa

14

x grti de tine.

iufletul meu se

Norvegia.

:im marea ne-

ci. Era o poyes-

sea. insl n-amsubiectul vriji-in aceste fiinge

spre deosebire

rtul si cu torul,lia. Erau parteitoare chiar se

i ceea ce-i mai.nt printre noi.

nu cred si asta.

qi adeu,irat?

c in lumea asta

ti.ce femeie, bu-

fine minte toti-gi faci cruce,

ne.

r Oslo si eram

trase in casa

aceea, iar pe fereastri. vedeam fulgi uriagi asternAndu-se

incet peste lumea de-afari, intunecatS. ca smoala. Bunicaera foarte bitrAni si zbArciti, iar trupul ei mare si gras era

infofolit in dantelirie cenusie. $edea maiestuoasS. in foto-liu, umplAndu-l cu totul. Nici micar un soricel n-ar maifi inciput lAngi ea. Iar eu, un copil de gapte ani, imbrS.cat

in pijama, cimagl de noapte gi papuci, gedeam ghemuit pe

podea, la picioarele ei.

- Juri c5. nu rltzi de mine? o ror inrrebam. Juri ci nu reprefaci?

- Asculti, eu cunosc cel puEin cinci copii care pur;i sim-

plu au dispirut de pe fagapamAntului si n-au mai fost vLzuEi

niciodatl. Au fost pringi de vrijitoare.

- Cred cl doar vrei s5. mi sperii, i-am spus.

- Nu. in..r. si ml asigur ci n-o sI pigegti acelagi lucru,

mi-a spus. lin la tine gi vreau sI rimAnem impreuni.

- Spune-mi despre copiii care au dispirut, am rugat-o.

Bunica mea e singura bunicS. pe care-o gtiu ci fimeazS"

trabucuri. $i-a aprins unul, de data asta un trabuc lung gi

negru, mirosind a cauciuc ars.

- Primul copil pe care eu il stiu gi care a dispS.rut, a spus

ea, se numea Ranghild Hansen. Pe cAnd avea cam opt ani,

Ranghild se juca pe pajigte cu sora ei mai mici. Mama lorcocea piine in bucS.tarie gi a iegit afara si ia putin aer. ,,(Jnde-iRanghild?" a intrebat ea. ,,S-a dus cu ranti aia inalti", i-a ris-puns surioara. ,,Care tanti inalti?" a intrebat mama. ,,Tanti

r5

aia inalti cu minusi albe", a zis surio ara. ,,Aluat-o pe Ran_ghild de mAni gi a dus-o cu ea."

- Ei bine, a incheiat bunica, nimeni n-a mai vizut_o peRanghild vreodati..

- Dar n-au ciutat-o? am intrebat.

- Au ciutat pe kilometri in jur. Toati lumea din orag s_a

implicat, insi n-a fost de gisit.

- $i cu ceilalgi patru copii ce s-a intamplat? am intrebat.

- $i ei au dispirur la fel ca gi Ranghild.

- Dar cum, bunico? Cum au dispirut?

- De fiecare dati., chiar inainre ca totul si se intAmple,eravizutl.in afara casei o doamni ciudatl.

- Bine, dar cum au dispirur?

- Al doilea caz a fost foarte ciudat, a spus bunica. Era ofamilie numitr christiansen. Locuiau in Holmenkollen gi incamera de zi aveau un tablou in ulei de care erau tare mandri.in tablou se vedeau nigte rare in curtea inverziti.. oameni nuerau in tablou, doar cardul ila de rate in curtea inverziti gi,in spate de tot, casa lor. Era un tablou mare gi tare drigug. Eibine, intr- o zi, fiicalor solveg s-a intors de la gcoali mancanddintr-un mir. A povestit cr i-l diduse pe stradi. o doamnlsimpaticS.. in dimineata urmitoare Solvegnu mai era in patulei. Pirinrii au cS.urat-o pretutindeni, dar n-au gisir-o nici.ieri.Apoi, dintr-odatL,tatdl a strigat: ,,(Jite-o! IJire-o pe Solvegcum hrS.negte raEele!" $i a aritat ci.tre tablou. Si nu-ti vini.si crezi: solved era acolo, in tablou! sritea in curtea aia si

16