coleclia: Ap"""[iti"ACoperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

BOERESCU, DAN-SILVIU- - ip"t" o"ig.9e - dezastrele naturale care ne-au lovit

inultimelesecoleravertismentepeotruunviitortragic?:io"o a..*u 9i mituri istorice / evocate de Dan Silviu Boerescu'

tr.ii" a" ""nsemniri

din presi' - Bucuregti : Integral' zorS

Conline bibliografie

ISBN 978-6o6 -992-2t9-4

94

@ INTEGML, zor8

Editor : Costel POSTOT'ACHE

Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit Ia Eurobusiness

Orice reproducere, total5 sau pargialS' a acestei lucriri'

fire acoidul scris al editorului, este strict interzisi

gi se pedepseqte conform Legii dreptului de autor'

ISBN 978-6o6 - gg2'-2rg- 4

Apele ucigage -dezastrele naturale carene-au lovit in ultimelesecole, avertismente

pentru un viitor trag)c?

Docu-drame qi mituri istoriceinsogite de consernnlri din Presiprezentate de Dan-Silviu Boerescu

aU

INTEGRAL

Sumar

Furia apelor si absenta Arcei lui Noe / 7

Revdrsdrile'Ddmbovitei asupra BucuresJilor.

De la dezastrul din 1865, pretext pentru Cuza

de a'si infia copiii nelegitimi,

la blestemele Lacului Mo(!)i, / 13

1932 -, anul cdnd aPele

iau in stdpSnire Aradul Ei lagii / 35

lnundatiile catastrofale din 1970 si strategia

,,lucrativd" a SecuritSlii in Occident / 41

1975 ' Potopul loveste din nou Romdnia...

iar Ceaugescu e Peste tot! / 73

1985 - lnundatiite din Biragan

si tragedia de la Gridina Zoologicidin Calaragi / 85

Catastrofa de la Foeni si inundatiile

din Banat din 2005 / 93

lJn elefant se legdna

pe o pinzd de Paianien...la grddinila din Costinesli / 95

Viitura periculoasi a Dundrii din 2006

si proverbiala incapit3nare olteneascd

a sinistratilor din Rast / 99

2OO7 - Urgia lovegte Tecuciul / 107

lnundatiile din 2008 din nordul Moldovei

s adevdrata mizS a conflictului diplomatic

dintre Rominra 9i Ucraina / 119

Stare de necesitate la Dorohoi.

lnundaliile din iunie 2010 / 125

Comedie ?n stil Las Fierbinti la inundatiile

din aprilie 20142,,Tu ce faci aici, f5?

Aveai chef de niste inundatii?!" / 131

2017 - Evenimente de proportii biblice

iscate din nimic la Tulcea / 137

in loc de Epilog:

DuminicS, 1 iulie 2018 / 139

Ldmuriri bibliografice / 143

Furia apelorsi absenta Arcei lui Noe

Multi vreme, am considerat inunda$ile catastrofale

care ne-au lovit lara drept manifestiri ale hazardului

natural. Ploaia venea din Cer, se transforma intr-un ve-

ritabil Potop, lumea se lupta eroic pentru supravieguire

qi salvarea bunurilor, se mai ridica apoi, eventual, un dig,

dupi care totul se uita, via{a igi revenea la normal -intr-o ciclicitate care se intindea, in genere, pe o perioadiindelungati de timp. insi, dupd anul zooo, asemenea

evenimente au devenit tot mai frecvente, avAnd deja,

pini acum, cel pufin cinci sezoane in care furia apelor

a pustiit suprafege imense de teren gi a ripit nu pufine

viefi omeneqti.

Treptat, am fost silili si realizim ci nu doarincilzireaglobali, cu tot alaiul siu de consecinfe nefaste qi pe care

nu prea avem cum sd le controlim, ar fi de vini pentru

aceste fenomene extreme, ci qi contextul local specific.

Tiierea accelerati gi criminali a pidurilor, ducAnd

Revarsdrile Ddmboviteiasupra Bucurestilor.

t

De la dezastrul din 1865,

pretext pentru Cuza de a-ga

infia copiii nelegitimi, la

blestemele Lacului Mor(!)aa

Degi, acum, pare destul de neverosimil, nici Capitala

nu a fost scutiti, in secolele trecute, de diluvii majore,

care au condus la teribile drame urbane. Informa;ii bazate

pe documente despre inundafiile din Bucuregti au api-rut relativ tArziu, pentru ci Bucuregtiul n-a fost agezat

de la inceput in imediata apropiere a DAmbovigei. O datd

cu inceputul expansiunii teritoriale a oragului au ap5rut,

apoi, incepAnd cu secolele XVI-XVII, gi primele docu-

mente despre revirsirile rAului.

DAmbovila era din vechime principala sursi de apd

de biut qi, mai ales, menaierl a oraqului' sacagiii 9i ulte-

rior pompele de la,,CasaApelor" asigurind aproape trei

sferturi din apa necesari bucureqtenilor' Multi vreme'

bucureEtenii au blut api din acelaEi loc unde se 9i scil-

dau. Luau api din DAmboviga 9i o biteau cu piatrd acri

firi si le fie team5 de microbi' Sacagiii sunt cei care se

ocupau cu aprovizionarea oraqului cu api din DAmbovila'

Fersonaie pitoreEti pe strizile Capitalei' ei aduceau sa-

caua trasi de cAte-un cal pricdiit, lipAnd din rirunchi

,,Aaaaap! Ooaaap!"' Dupi ce bucureqtenii cumpirau apa'

o duceau acasi iar gospodinele puneau in ea un pumn de

piatri acri 9i o biteau cu telul, ldsAnd-o la limpezit in

pivni6. Sacagiii au fost utili 9i la incendii' dar 9i la con-

strrrireu Universitilii din Bucurepti' intre 1857-1864' Ei

aduceau apa de laVadul Sacagiilor, dar "evianul" boieresc

venea de la FAntAna Filaret sau de la Mircufa' La incepu-

tul secolului XX, sacagiii au dispf,rut 9i pulini mai sunt

cei care gtiu astdzi de existenfa unui asemenea nego!'

Poluarea la nesfArqit a rdului avea ca rezultat firesc

infectarea apei, care, indeosebi in timpul verii' didea

nagtere la tot felul de molime, contrazicand violent o

faimoasi zicalS bine intipiriti in subconqtientul colec-

tiv. In r8o8, un armean' Minas Biiiskiant' aiuns in Bucu-

reqti dupi o cilitorie in Polonia, descrie oraEul 9i afirmi:

,,Mereu am auzit din gura poporului un astfel de

vers:<<DAmbovigaapi dulce, cine-o bea nu se mai ducet>"'

Pe cit de dulce era, pe atat de capricioasi s-a dovedit apa

inainte de a fi canalizati' in documentelevremii sevor-

bea des despre ,,ineciciunile" provocate de revirsarea

1415

DAmboviEei, in secolele al XVIIIIea gi al XIX-lea. Motivele

erau mai multe, explici istoricul George Potra intr-unuldin masivele tomuri intitulate Din Bucure1tii de ieri: mo'rile multprea numeroase de pe cursul bucuregtean al apei

devenite, astfel, tot mai pufin curgitoare, podurile susfi-

nute de lirugi infipli direct in albia rAului gi care alcituiauadevirate ,,zdgaztJti" in calea cursului normal al apei, dar

qi prostul obicei al bucuregtenilor de a arunca gunoaie

direct in DAmbovifa, care strAmtorau sensibil matca na-

tural5 a cursului de api. in plus, cei care locuiau pe malul

rAului strdmtorau constant albia, incercAnd si-gi extindisuprafap curfilor gi gridinilor.

in urmi cu doui-trei secole, in fiecare primivari gi

toamn5, apele DAmbovilei distrugeau totul in calea lor -poduri, copaci, ziduri, casele erau luate deviituri. Ba chiar

unii, de pildl.zarzava$i bulgari de la periferie, au numit-o

,,foaia de stejar'l intrucAt apele aduceau cu ele periodic

mii de frunze de arami. in primiverile qi toamnele plo-

ioase sau cAnd topirea zipezilor se producea brusc, peste

noapte, DAmbovila producea pagube importante pentru

bucureqteni. O alti cauzi a revdrsirilor era faptul ci laintrarea gi la ieqirea apei in gi din orag, erau numeroase

mori pe albia DAmbovilei. Morile potoleau intr-o misur5.

oarecare apa rAului dar exercitau gi o presiune puternici

la suprafalaapei, zbaturile gi rolile lorimpingAnd-o siste-

matic peste maluri. Prima insemnare documentard despre

o inundafie mai mare provine din timpul domnitoruluiGheorghe Duca 662+-t628), cAnd putem vorbi despre

cAteva sute de locuinle avariate gi de primii sinistragi din

istoria oragului care au trebuit si fie ajutorafi de comuni-

tate in absenfa unor legi clare in acest sens'

Dar nu toati lumea era nenorociti de astfel de inun-

da1ii, siracii gi holii bundoari se bucurau ci apa aducea

cu sine obiecte gi bunitifuri culese,,in drum"' intr-una

din cirlile ei, Lelia Zamani scrie ci, dupi retragerea ape-

lor, giganii din Mahalaua Calicilor intrau in beciurile

caselor boieregti de unde prindeau peqtii rimaqi'

in timpul domniei lui Alexandru Moruzi, in ultima

decadi a secolului al XVIIIlea, se iau misuri energice

pentru repararea Podurilor de peste DAmbovila, poduri

care erau gubrezite qi ameninlau sd se pribuqeasci' Cele

patru poduri au intrat in reparafii: podul de la $erban

Vodd inryg3, podul de la Gorgani in ry94, podul de la

Cotroceni inry94,podul de la MAnistirea SfAntul Ioan

inryg1.. Dupd inunda;ia din r8r4, pentru proteiarea ora-

gului, boierii hotirisc,,si se facd'zdgazlapdn umplut cu

pimAnt inalt de gase palme domneqti qi lat de doi stAn-

jeni". Suma necesari pentru aceasti lucrare impreuni

cu terminarea qanlurilor de-a lungul DAmbovilei ince-

pute de pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se ridici la

t2.:{j5de taleri; suma urma si fie strAnsi de la boierii care

delineau mogii pe malul rAului. Cu toate aceste misuri'

inundaliile au continuat totuqi, iar in 1837 gapte maha-

lale au fost sever inundate'

Cu toate ci de-a lungul timpului au fost nenumirate

inundagii in Bucureqti, trei dintre acestea au produs pa-

gubele cele mai mari. Anii '6o din secolul al XIXlea au

fost efectiv blestemafi din acest punct de vedere, ei fiind

16 17

marcafi de inundafii grave, provocate in principal deploile care nu mai conteneau cu zilele.

La inundafia din martie 1862, cAnd vremea ploioasigi cilduroasd a dus la un dezghe! brusc, Capitala a fostacoperiti de ape din Grozivegti pAni la Grddina Cigmi-giu. Fiecare sinistrat a primit, apoi, r35 de lei.

La inundafia din mai 1864, au fost inundate mahala-lele Antim, Brogteni, Izvor, iar apele au atins doi metri.S-au acordat ajutoare de urgenfi constAnd ?n alimentegi bani. Mihail Kogilniceanu, care era ministru de Interne,a cerut deschiderea de subscripgii.

Inundafia din martie 1865 a fost cea mai dezastruoaslinundaqie din secolul al XIX-lea, care a afectat nu numai.Capitala ci gi intreaga fard. in unele pi4i ale Bucureq-tiului, apa a atins nivelul record de trei metri. Catastrofadiluviani a rimas in memoria colectivi printr-un desenficut de un artist maltez stabilit in Bucuregti. in aceastilucrare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza apare cilareprin api alituri de medicul Alexandru Davila. Pe case se

vid sinistrafii, care s-au refugiat pe acoperiguri din caleaapelor. Numdrul locuitorilor afectaqi a fost foarte mare,circulafia s-a ?ntrerupt, aprovizionarea cu api potabildqi alimente s-a desfiqurat greoi. S-a inceput o puterniclcampanie in ziarele wemii impotriva Guvernului, acuzatde lipsa de misuri in ajutorul populafiei, nepricepere gi

necinste. ,,Mahalale intregi s-au cotropit de api qi n-aufost mijlo'ace, nici chiar atAtea ca si pitrundi pAni ladAnsele, ca si intindi mAna celor ce se ineaci sau si deao pAine celor ce mor de foame in podurile caselor. Poligiagi corpul municipal, in uniformele lor frumoase, aleargi

pe strezile neinundate, fac giligie multi la marginea

up"tor, ca si zici ci au ostenit 9i s-au sacrificat pentru

nenoroci;i..' Ceea ce este foarte urgent este imediata in-

cepere a canalizirii DAmbovifei'l scria presa vremii'-in

consecinfd, este votati legea pentru desfiinqarea morilor

qizdgazurilor de pe apa DAmbovifei; lucririle previzute

ir, i"!" incep imedial, cu aiutorul a sute de puqciriaqi'

,"ogi"l" *trn"e din i,,"hisorile din jurul Bucureqtiului' dar

ritmul este lent, cu termene periodic amAnate' cu lucriri

superficial executate.

De atunci existi 9i legenda ci nestatornicul Alexan-

dru loan CtJza,""," u""u doi fii din flori' ar fi venit la

solia sa, Elena Cuza (care nu putea avea copii)' 9i i-ar fi

spus ci i-a gisit pirdsili dupi inundalii' aqa cI trebuie

,e fi" irrfiuli. Biiegii - Alexandru qi Dimitrie' ficuli cu

amanta Maria obrenovici (mama 9i a unui viitor rege al

Serbiei!) - au avut o soarti crudi 9i au murit amindoi

de tineri, pe la douizeci 9i ceva de ani'

Canalizarea Dimbovilei incepe la sfArqitul anului

r88o gi cu toate ci lucririle au fost terminate' o ultimi

inundagie are loc in 1892, cAnd sunt afectate cartierele

Grozdveqti, Cirimidari 9i Cotroceni' iar Gridina Bota*

nici a fost distrusi aproape in intregime'

Unii spun ci nici astazi Bucureqtii nu sunt scutili de

pericolulunei inundalii maiore' Existi chiar un scenariu

sumbru al inginerilor constructori' conform ciruia La-

cul Morii ar putea ineca BucureEtiul in cazul unui cutre-

mur major. Specialigtii spun ci apa ar putea aiunge la

ciqiva kilomeiri distanfS, pAnd in cartierul Tineretului'

Aflat la doar qase kilometri de centrul Capitalei' Lacul

TR

Ciurel reprezinti un adevirat pericol in cazul unui cu-tremur puternic, atrag atenfia specialiptii. De altfel gi

pompierii iau in calcul un astfel de scenariu cumplit.Inginerii constructori spun cI degi digul a fost construitin urmi cu mai bine de 3o de ani, lucriri de renovare nus-au mai ficut. ,,Daci, din nefericire, cutremurul este

foarte mare atunci poate ceda qi stivilarul cit gi barajulqi aceasti cantitate se poate revirsa gi asupra oragului.

Sevdd plSci care au inceput si alunece'i afirmi inginerulDan Trifu.

Stivilarul Ciurel, barajul de pe Lacul Morii, are 15 minilgime gi o lungime de 7 kilometri. Lacul se intinde pe

246 de hectare qi are r4 milioane de metri cubi de api.O mullime de legende urbane susfin c5, in cele din urmi,bucuregtenii ar putea deveni victimele blestemelor le-gate de Lacul Morii. Acesta este unul dintre lacurile dinRomAnia care ascunde numeroase secrete;i lucruri mis-

terioase. Unul dintre aceste mistere este impiturit frumos

sub forma unui blestem, necunoscut de cei mai mullibucureqteni. Pugini cunosc adevirata istorie a acestuilac gi modul in care a fost construit, dar mai ales bleste-mul pe care il poarti. Atunci cAnd a fost construit, regi-

mul comunist a trecut peste cadawe, la propriu, pentruci a fost nevoit si demoleze una dintre cele mai frumoase

biserici din Bucuregti, SfAntul Nicolae, gi si desfiinleze

un intreg cimitir. Ideea construirii Lacului Morii a fost

una cAt se poate de practici, fiindci s-a dorit protejarea

Capitalei de inunda{ii. Pentru a-qi atinge scopul, construc-torii au fost nevoifi si-i oblige pe oameni sd exhumeze

rnii de cadavre ale rudelor lor si si le mute in Cimitirul

t9

Giulegti SArbi. Astfel, Cimitirul Crdngaqi avea sd dispari

pentru a l5sa locul unui lac care nu de puline ori a fost

martorul unor evenimente mai mult decat stranii. Regi-

mul comunist ordonase ca toli morfii si fie mutali pAnX

la o dati fix5. Atunci cand termenul limita s-a incheiat,

buldozerele au intrat peste ceea ce mai rimisese din ci-

mitir. Trist este c5 foarte multe morminte au fost ravaEite

gi astfel s-a creat psihoza blestemului' Oasele ameste-

cate cu pimdntul riscolit erau rispAndite peste tot' iar

unii au luat ce au mai apucat, fird a gti m5car daci ose-

mintele erau sau nu ale celor dragi' In plus, biserica cu

hramul SfAntului Nicolae a fost ddrAmati chiar in ziua

Sfinlilor Constantin qi Elena, ceea ce cu siguranli nu

putea aduce ceva bun.

Lacul Morii este un lac de acumulare de pe rAul DAm-

bovila, format de acest rAu in spatele barajului Ciurel

din municipiul Bucuregti, barai executat in principal

pentru protecfia municipiului impotriva inundaliilor'

Lucririle la lac au inceput in iulie 1985 iar Pe 2r august

1986, a fost inchis stivilarul Ciurel qi apele Ddmbovilei

au inceput si se adune in spatele zigazurilor din pimAnt

gi beton. Lacul este situat intre cartierul CrAngapi la est

gi sud-est, cartierul Giuleqti la nord 9i nord-est qi satul

Rogu (comuna Chiajna) la sud-vest' Stivilarul a fost re-

alizat printr-un barai de r5 m inillime' cu un corp cen-

tral de beton, prelungit cu diguri de pimAnt longitudinale

cu o lungime totalide 7 km. Volumul lacului este de r4'7

milioane metri cubi, avAnd o trang5 de atenuare aviitu-

rilor de r,6 milioane metri cubi, peste nivelul normal de

retenfie. (Dupi alte surse, Lacul Morii are adAncimea de

20

r9 metri gi volumul total de r8,7 milioane metri cubi.)Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi m5-rit prin realizarea de pregoliri, in perioadele in care se

prognozeazi aparigia unor viituri. Realizarea laculuipeste zona mliqtinoasi din Giulegti, in apropierea uneizone urbane in expansiune, a necesitat dezafectareaunor construcfii existente, printre care demolarea uneibiserici la care se ajungea folosind un pod peste mlaqtinigi dezafectarea unui cimitir.

Nu o dati, pescarii care din 1987 incoace au mers s5

pescuiasci in apele Lacului Morii au povestit ci i-au in-cercat senzafii stranii sau ci au triit experienle infior5-toare. in timp, pe misuri ce tot mai mulgi se ?necau inapele lacului de acumulare, acesta a dobAndit numelede ,,Lacul Morfii";i tot mai mulgi au inceput sd creadiin forfa blestemelor. Pescarii bucuregteni sunt martoriiunor evenimente de-a dreptul terifiante, luminile de

diverse culori se pot zdri la suprafaga apei, sau vuietecare seamini cu pldnsete sunt doar cAteva dintre feno-menele ciudate care se petrec aproape in fiecare noaptepe lacul blestemat. Probabil ci acesta este tributul pecare morfii il cer pentru ci au fost deranjagi din somnulcel de veci. O altd legendi urband spune cd pe locul pe

care se afli acum Lacul Morii a existat, la inceputul se-

colului al XIX-lea, un cimitir de ciumagi, unde au fostingropatevictimele Ciumei lui Caragea, care in anii r8rzqi r8r3 a omorAt peste 9o.ooo de oameni in toati fara.Aceasti variantd nu este insi confirmati oficial de ni-ciun document.

21

in situagia unei calamitili in care cel mai negru sce-

nariu luat in calcul de autoritiqi s-ar indeplini' iar bara-

jul Ciurel ar ceda, am asista la o tragedie teribili spun

specialigtii. Cantitatea uriaqi de api s-ar nlpusti citre

iapitali gi cu siguranfi cele mai afectate ar fi blocurile

din imediata apropiere' ,,Daci ar ceda stivilarul atunci

ar ceda gi digutde protecfie cu siguranfi' Este clar' car-

tierul Groziveqti, cartierele joase' zona Eroilor' zona

Parlamentului, zona Unirii, Timpuri Noi' cartierele Ti-

neretului gi Vicireqti'l afirmi Dan Trifu'

Specialigtii de laApele RomAne spun in schimb ci ba-

ol.ri "rt"

verificat p"riodi"' ,,Aceasti acumulare' baraiul

gi digul au fost concepute qi proiectatesi reziste la un cu-

ir"rrrrr. de 8,5 de scara Richter' Acest baraj a trecut prin

mai multe cutremure 9i la fiecare migcare seismici mai

mare de 4 grade se face o inspeclie post-seism'l spune Mi-

hai Georgescu, qeful sistemului hidrotehnic DAmbovila'

Peste i.5oo de pompieri sunt antrenafi si intervini in

cazul unui dezastru. ,,in zona aceasta avem tot ceea ce

intri pentru descarceriri, cilindri hidraulici' foarfeci

tiietoare, berbeci 9i perne ridicltoare' La ce le folosim?

Pentru ridicare plicilor de beton care s-au pribugit peste

victime, pentru stabilizare, tiiere' echipament pentru

alpinigti pentru intervenfia la victimele surprinse la

inatfime'fspune DoruAchim de la Unitatea Speciali de

Intervenlii IGSU.

insi, dincolo de spectrul ameninlitor al unei inun-

dagii cumplite provocate de lacul format in amonte de

DAmbovi;a, rf,mAne o poveste istorici fascinanti' plini

de pitoresc.

.tt 23

Se gtie, de pildi, ci DAmbovifa din perioada anuluirSoo n-avea o albie care si o distangeze de locuinge, ci

efectiv se prelingea pe lAngi ele. RAul avea cursul strAmb,

intortocheat, precum configuragia strizilor gi a cl5diriloragezate dupi bunul plac, firi sI se fini cont de vreunplan urbanistic. in cursul ei prin Bucuregti, ,,GArla" atin-gea fundul curlii Liceului ,,SfAntul Sava", care avea o

gridind mare, ce se prelungea pAni la Piafa Universitdgii.

CAnd se umfla, rAul uda zidul bucitiriei internatuluiliceului. Primivara gi toamna, apa se umfla;i nivilea inpivnile qi locuinfe, mai ales in cartierele joase, precum

Izvor. Oamenii erau salvafi de pompieri sau, pur gi sim-

plu, agteptau retragerea apelor. Mai norocogi erau cei care

locuiau unde locul era mai inalt gi apa nu ficea prdpid.Peste DAmboviga nu era weun pod, ci existau doar cA-

teva podigti, de care, in general, nu prea era nevoie pen-

tru ci apa nu depiqea in mod normal 6o de centimetriadAncime, iar pe vreme secetoasi chiar gi mai pufin.Trisurile treceau pe podfti, iar cirufele direct prin ap5,

iar iarna, pe gheafi.Constantin Bacalbaga arita in tetralogia memorialis-

tic-monografici Bucure;tii de altddatd starea in care se

afla, in r87r, rAul care brizdeazi gi acum Capitala: ,,DAm-

bovila nu era nici canalizat5, nici rectificatd. Pugin adAncS,

gerpuind intr-o albie la nivelul stradei, fdri cheiuri, cu

poduri de lemn prost intrefinute, alergAnd inzigzaguriintortocheate, avea numeroase vaduri de unde sacagiii

scoteau api. Pe atunci, apa era dusd de sacagii, fie ci oaduceau abonafilor pe preful mediu de 5o de bani sa-

caua, fie ci ovindeau pe strizi, strigAndu-gi marfa, la fel