FIŞA DISCIPLINEI...FIŞA DISCIPLINEI1 1. Date despre program 1.1 Instituia de învmânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA 1.2 Facultatea 2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC

FIŞA DISCIPLINEI1

1. Date despre program

1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMI OARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /ELECTRONIC APLICAT

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRIC / 90

1.5 Ciclul de studii LICEN

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNIC / 30

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei ELECTRONIC ANALOGIC

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. Dr. ing Ioan LIE

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. Dr. ing Ioan LIE

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Num r de ore pe s pt mân 3 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 42 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit i aplicative 14

3.7 Distribu ia fondului de timp pentru activit i individuale asociate disciplinei ore

Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e 14

Documentare suplimentar în bibliotec , pe platformele electronice de specialitate i pe teren 7

Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 7

Tutoriat 4

Examin ri 4

Alte activit i

Total ore activit i individuale 36

3.8 Total ore pe semestru7 78

3.9 Num rul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competen e

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3). 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina. 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului. 4 Se înscrie codul prevăzut în HG nr. 493/17.07.2013. 5 Prin activităţi aplicative se înţeleg activităţile de: seminar (S) / laborator (L) / proiect (P) / practică (Pr). 6 Anul de studii la care este prevăzută disciplina în planul de învăţământ. 7 Se obţine prin însumarea numărului de ore de la punctele 3.4 şi 3.7.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desf urare a cursului Sala de minim 90 locuri dotata cu proiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dotat cu aparatura de masura si module electronice pentru realizarea

montajelor experimentale si statii de lucru (PC) pe care sa poate fi rulat un mediu de

simulare circuite electronice

6. Competenţe specifice acumulate

Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvat a cuno tin elor fundamentale de matematic , fizic i chimie din domeniul ingineriei

electrice = 10 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 15%;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 20%;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = 20%;

C5: Utilizarea tehnicilor de m surare a m rimilor electrice i neelectrice i a sistemelor de achizi ie de date în

sistemele electrice = 20%;

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 0 %

Competen e

transversale

CT1: Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condi iilor de finalizare a acestora, etapelor de

lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 10%;

CT2: Identificarea rolurilor i responsabilit ilor într-o echip pluridisciplinar i aplicarea de tehnici de rela ionare

i munc eficient în cadrul echipei = 0%;

CT3: Utilizarea eficient a surselor informa ionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat

(portaluri Internet, aplica ii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba român cât i

într-o limb de circula ie interla ional = 5%.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Transmiterea de cunostinţe teoretice pentru înţelegerea funcţionarii

dispozitivelor şi circuitelor electronice analogice si formarea de deprinderi practice pentru proiectarea, realizarea si experimentarea acestora.

7.2 Obiectivele specifice Explicarea modalitatilor de realizare a sistemelor electronice si a utilizarii

suportului software destinat proiectarii asistate de calculator Proiectarea, simularea şi experimentarea circuitelor analogice de bază.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num r de ore Metode de predare

1. Redresarea: Dioda si tiristorul. Redresoare monofazate.Circuite de filtrare

6 Expunere de slide-uri

cu folosire proiector,

prelegere pe baza

materialelor expuse,

conversa ie, explica ie,

2. Tranzistoare: Tranzistoare bipolare. Tranzistoare unipolare. Regimul staţionar şi dinamic

4

3. Circuite de amplificare: Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare. Amplificatoare de semnal mare. Principiul reacţiei negative

4

4. Amplificatorul operational: Aplicaţii ale amplificatorului 6

8 Aspectul competenţelor profesionale şi competenţelor transversale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă, la care participă disciplina.

operaţional exemplu, demonstra ie,

analiz comparativ ,

studiu de caz.

5. Generatoare de semnal: Oscilatoare armonice. Generatoare de semnale nesinusoidale

4

6. Stabilizatoare de tensiune: Stabilizatoare de tensiune liniare cu reacţie. Protecţia stabilizatoarelor. Stabilizatoare cu circuite integrate specializate

4

Bibliografie9

1. Ioan LIE, Bogdan MARINCA, Adrian AVRAM, Introducere in Electronica, Ed. Politehnica 2012

2. Sabin Ionel, INTRODUCERE ÎN ELECTRONICA ANALOGIC editura Politehnica 2000

3. Sabin Ionel, Ioan Lie: DISPOZITIVE I CIRCUITE ELECTRONICE – culegere de probleme - Lito UPT 1994

8.2 Activit i aplicative10 Num r de ore Metode de predare

1. Componente electronice pasive 2 experiment,

demonstra ie, analiz

comparativ , simulare,

metoda proiectelor

2. Redresoare de curent alternativ şi circuite de filtrare. (simulare + experiment)

2

3. Circuite de polarizare. Amplificatoare de semnal mic. (simulare + experiment)

2

4. Amplificatoare cu reacţie. Circuite de amplificare fundamentale. (simulare + exp.)

2

5. Circuite realizate cu amplificatoare operaţionale. (simulare + experiment)

2

6. Generatoare de semnal (Oscilator cu retea Wien, Circuite basculante cu AO)

2

7. Stabilizatoare de tensiune cu elemente discrete şi stabilizatoare integrate.

2

Bibliografie11

1. Ioan LIE, Bogdan MARINCA, Adrian AVRAM, Introducere in Electronica, Ed. Politehnica 2012

2. Sabin Ionel, INTRODUCERE ÎN ELECTRONICA ANALOGIC editura Politehnica 2000

3. Sabin Ionel, Ioan Lie: DISPOZITIVE I CIRCUITE ELECTRONICE – culegere de probleme - Lito UPT 1994

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

In cadru proiectului POSDRU OVDIP continutul disciplinei a facut obiectul discutiilor cu reprezentantii urmatoarelor companii:

BeeSpeed SRL, Continental Automotive Timisoara, Hella Romania, Yazaki Srl, Flextronics Srl. In urma observatiilor companiilor

continutul cursului si activitatilor aplicative a fost actualizat fiind agreat in noua forma de catre reprezentantii angajatorilor

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota final

10.4 Curs

Cunostintele teoretice se verific prin notare la

doua lucrari scrise (evaluare distribuita) cu

durate de 1,5 ore fiecare care pot fi refacute in

conditiile prev zute de regulament. Media

aritmetica a notelor de la cele doua lucrari

reprezinta nota la “examen”. Subiectele constau

din intrebari teoretice combinate cu intrebari de

tip grila si scurte aplicatii

66%

10.5 Activit i aplicative S:

L: Evaluarea cunostintelor practice, a deprinderilor

si abilitatilor se efectueaza prin doua teste de

laborator la care studentii trebuie sa rezolve o

problema de simulare si respectiv una de

proiectare/ experiment intr-un interval dat de

timp (1,5 ore). Rezultatele acestor doua teste

constituie nota la activitatea pe parcurs

34%

P:

Pr:

10.6 Standard minim de performan (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Alcatuirea subiectelor de examen si a testelor de laborator are in vedere ca jumatate dintre acestea sa se refere la aspecte

elementare: desenarea schemelor si a forme de unda pentru circuite elementare, principii de functionare, modalitati de

experimentare, simularea unor circuite fundamentale. Tratarea corecta a chestiunilor amintite asigura nivelul minim pentru

promovare

Data complet rii Titular de curs

(semnătura)

Titular activit i aplicative

(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………

Director de departament Data aviz rii în Consiliul Facult ii12 Decan

12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

(semnătura) (semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC / ELECTROENERGETIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Aparate electrice

2.2 Titularul activit ilor de curs Delesega Iuliu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Delesega Iuliu

2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4

2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân 4,5 din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 2

3.4 Total ore din planul de înv mânt 63, din care: 3.5 curs 35 3.6 activit i aplicative 28





Tutoriat 5

Examin ri 2

Alte activit i





4.1 de curriculum Analiza matematic , Algebr i Geometrie, Fizic , Introducere în ingineria electric ,


Matematici speciale, Bazele electrotehnicii 1, 2, 3, Fundamente de inginerie mecanic

4.2 de competen e Materiale electrotehnice, Mecanisme i solicit ri mecanice, Tehnici de m surare i

senzori


5.1 de desf urare a cursului Sal de curs cu tabl

5.2 de desf urare a activit ilor practice S li de laborator cu standuri


Competen e

profesionale8


electrice = 30%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = %;





C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = %

Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Aparate electrice de comuta ie de joas i înalt tensiune

7.2 Obiectivele specifice Concep ia i func ionarea aparatelor electrice de comuta ie

8. Conţinuturi


Contactoare electromagnetice; Relee i declan atoare 8 Expunere în sala de

curs cu desene

executate la tabl i cu

prezentarea

concomitent ale unor

p r i concrete de

Siguran e fuzibile: aspecte constructive; Considera ii de alegere 6

Tipuri constructive de separatoare electrice; Mecanisme de ac ionare 6

Întreruptoare de joas tensiune; Întreruptoare de înalt tensiune 8


aparate

Bibliografie9

1. Delesega, I. Aparate electrice, Editura Orizonturi Universitare, Timi oara, 1999;

2. Delesega, I. Aparate i echipamente electrice, Editura Orizonturi Universitare, Timi oara, 2006;

3. Hortopan, Gh. Aparate electrice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1980;

4. Garzon, R. D. High Voltage Circuit Breakers. Design and Applications, Marcel Dekker, Inc., New York, 2002;

5. Néveri, I. (red. ef) Villamos kapcsolókészülékek. Kézikönyv, M szaki Könyvkiadó, Budapest, 1984.


1.1. Contactoare electromagnetice de joas tensiune 4 Urm rirea practic a

construc iei aparatelor

studiate i m sur tori pe

standuri de laborator

2.1. Relee termobimetalice; 2.2. Relee electromagnetice; 2.3. Siguran e

fuzibile; 2.4. Pornirea i protec ia motoarelor electrice

12

3.1. Întreruptorul automat de joas tensiune; 3.2. Întreruptorul automat

ultrarapid; 3.3. Întreruptorul automat de medie tensiune; 3.4. Întreruptorul

automat de înalt tensiune;

12

Bibliografie11

1. Delesega, I. Aparate i echipamente electrice. Lucr ri practice, Editura Orizonturi Universitare, Timi oara, 2012;

2. Delesega, I., Fântân , N., Moldovan, L., Andea, P. Aparate electrice, îndrum tor de laborator, Centrul de multiplicare UTT,

Timi oara, 1992;

3. Moldovan, L., Delesega, I., Andea,P. Echipamente electrice de joas i înalt tensiune, îndrum tor de laborator, Centrul de

multiplicare UTT, Timi oara, 1992.



9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activi tăţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs Corectitudine

r spuns/subiect

Examinare scris de 2 ore cu trei subiecte 66%


L: Preg tirea teoretic i

practic

Referate individuale i r spunsuri orale 33%

P:

Pr:


Dovedirea cunoa terii a cel pu in 50% din problemele cerute la examen


(semnătura)


(semnătura)

20.05.2015

…………………….………

…………………….………

Director de departament

(semnătura)

Data aviz rii în Consiliul Facult ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituția de învăţământ superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICĂ ŞI ELECTROENERGETICĂ / MANAGEMENT 1.3 Catedra ▬ 1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRICĂ / 90 1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICĂ / 30


2.1 Denumirea disciplinei Microeconomie şi Macroeconomie 2.2 Titularul activitățţilor de curs Sl. ec. mat. dr. Pater Liana 2.3 Titularul activităților aplicative5 Sl. ec. mat. dr. Pater Liana 2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei

Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar 2 3.4 Total ore din planul de învățământ 56 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activităţi aplicative 28 3.7 Distribuția fondului de timp pentru activităţi individuale asociate disciplinei ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10 Tutoriat 5 Examinări 6 Alte activități 0 Total ore activităţi individuale 56 3.8 Total ore pe semestru7 112 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum Algebră şi Geometrie, anul I, sem.1 Cultură şi civilizaţie, anul II, sem.1

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului 5.2 de desfăşurare a activităților practice



Competențe profesionale8

C4: Conceperea şi proiectarea din punct de vedere economic a sistemelor electrice = 40%

Competențe transversale

CT1: Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare şi riscurilor aferente = 30%

CT2: Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei = 30%


7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoaşterea, studiul şi însuşirea conceptelor, metodelor, modelelor de bază din microeconomie, în cadrul economiei de piaţă funcţionale a secolului 21

7.2 Obiectivele specifice însuşirea deprinderilor de bază pentru aplicarea cunoştinţelor de microeconomie în practica progresului sustenabil al firmelor, clusterelor, a sectorului construcţii

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Economia şi firmele în secolul 21

1.1 Economia ca sistem şi ştiinţa economică 1.2 Pieţele, cooperarea și competiţia 1.3 Firme, organizaţii şi clustere

6 1) desfăşurarea interactivă şi participativă la cursuri, accentuând pe gândirea şi însuşirea creativă a cunoştinţelor şi competenţelor în microeconomie 2) utilizarea de materiale disponibile la Biblioteca Universităţii Politehnica din Timişoara (cărţi, reviste, CD etc.), documentarea prin internet pentru studii de caz, utilizarea videoproiectorului în sălile de curs, în corelare cu sintezele scrise pe tablă 3) orientarea tuturor exemplelor, studiilor de caz, aplicaţiilor în domeniul sectorului construcţii

2. Produse, costuri, preţuri 2.1 Produsele integrale: funcţii, calitate, competitivitate 2.2 Costurile produselor integrale: determinare, optimizare 2.3 Preţurile produselor integrale în pieţe: determinare, prognoze,

optimizare

6

3. Cererea şi oferta în pieţe 3.1 Cererea consumatorilor şi clienţilor: nevoi, capacitate de plată,

determinare, elasticitate 3.2 Oferta producătorilor şi comercianţilor: nevoi, capacitate

concurenţială, determinare, elasticitate 3.3 Formarea şi autoreglarea preţurilor în pieţe perfecte şi imperfecte

6

4. Comportamentul consumatorilor în pieţe 4.1 Consumatori şi clienţi: comportament, valori individuale şi

organizaţionale 4.2 Modele şi determinanţi ai consumului produselor integrale 4.3 Decizii optime pentru consumul sustenabil

4

5. Competitivitatea produselor, firmelor şi clusterelor 5.1 Competitivitatea sustenabilă a produselor, firmelor şi clusterelor:

factori, evaluare 5.2 Eficienţa integrată a produselor, firmelor şi clusterelor: economică,

energetică, ecologică, ergonomică, estetică, socială 5.3 Progresul sustenabil în secolul 21: concepte şi determinanţi,

evaluare

6


Bibliografie9 1. Duran V., Microeconomie, Editura Eurostampa, Timişoara, 2005, ISBN 973-8244-48-X 2. Bărglăzan D., Microeconomie. Concepte, indicatori, aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara, 2007, ISBN 973-687-522-9 3. Gogoneață C., Gogoneață A., Economie politică: Teorie micro și macroeconomică: Politici economice, Editura Didactică și

Pedagogică, București 1995, ISBN 973-30-4300-1 4. Pater L.R., Popa H. L., Microeconomie și competitivitate sustenabilă, Editura SOLNESS, Timișoara, 2013, ISBN 978-973-729-366-4 5. Pop S. C., Elemente fundamentale de microeconomie, Editura Eurostampa, Timișoara, 2003, ISBN 973-687-172-X 6. Popa H.L., Pater L.R., Cristea S.L., Managementul competitivităţii serviciilor, Editura Politehnica, Timișoara, 2008, ISBN 978-973-

625-648-6 7. Stancu S., Andrei T., Microeconomie: teorie și aplicații, Editura ALL, București, 1997, ISBN 973-571-159-1 8. Taylor J. B., Economics: study guide, Editura Houghton Mifflin, Princeton, 1995, ISBN 0-395-72201-2 9. Taylor J. B., Principles of microeconomics, Editura Houghton Mifflin, Princeton, 1995,ISBN 0-395-66032-7

8.2 Activități aplicative10 Număr de ore Metode de predare 1. Economia ca sistem. Evoluţii, oportunităţi şi pericole în secolul 21 2 1) desfăşurarea

interactivă şi participativă la seminarii, accentuând pe gândirea şi însuşirea creativă a cunoştinţelor şi competenţelor în microeconomie 2) utilizarea de materiale disponibile la Biblioteca Universităţii Politehnica din Timişoara (cărţi, reviste, CD etc.), documentarea prin internet pentru studii de caz pregătite de studenţi conform tematicii seminarilor 3) orientarea tuturor exemplelor, studiilor de caz, aplicaţiilor în domeniul sectorului construcţii

2. Pieţele ca sisteme. Resurse, forţe şi coopetiţie în pieţe 2 3. Firme, organizaţii, clustere în România şi în Uniunea Europeană.

Specificul sectorului construcţii 2

4. Funcţiile, calitatea şi competitivitatea produselor în sectorul construcţii 2 5. Calculaţia costurilor produselor în sectorul construcţii 2 6. Metode de optimizare a costurilor în sectorul construcţii 2 7. Prognoza preţurilor şi costurilor în sectorul construcţii 2 8. Cererea în pieţele ţintă ale sectorului construcţii 2 9. Oferta în pieţele ţintă ale sectorului construcţii 2 10. Formarea şi autoreglarea preţurilor în pieţe perfecte şi imperfecte

sectorului construcţii 2

11. Comportamentul consumatorilor şi clienţilor din pieţele sectorului construcţii

2

12. Determinarea competitivităţii firmelor şi clusterelor din sectorul construcţii

2

13. Pragul de rentabilitate şi vânzarea la profit planificat pentru firmele şi clusterele din sectorul construcţii

2

14. Eficienţa economică a firmelor şi clusterelor din sectorul construcţii

2

Bibliografie11 1. Duran V., Microeconomie, Editura Eurostampa, Timişoara, 2005, ISBN 973-8244-48-X 2. Bărglăzan D., Microeconomie. Concepte, indicatori, aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara, 2007, ISBN 973-687-522-9 3. Pater L.R., Popa H. L., Microeconomie și competitivitate sustenabilă, Editura SOLNESS, Timișoara, 2013, ISBN 978-973-729-366-4 4. Popa H.L., Pater L.R., Cristea S.L., Managementul competitivităţii serviciilor, Editura Politehnica, Timișoara, 2008, ISBN 978-973-

625-648-6 5. Stancu S., Andrei T., Microeconomie: teorie și aplicații, Editura ALL, București, 1997, ISBN 973-571-159-1 6. Taylor J. B., Economics: study guide, Editura Houghton Mifflin, Princeton, 1995, ISBN 0-395-72201-2

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori

reprezentativi din domeniul aferent programului

Se urmărește cunoaşterea şi înţelegerea mediului economic / microeconomic, legal, etic de exercitare a profesiei de inginer constructor

Orientarea spre fundamentarea eficientă economic a soluţiilor inginereşti din sectorul construcţii

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Rezolvarea de itemi în cadrul evaluării finale Două teste scrise cu o durată de 2 ore (subiecte: 1. teorie; 2. aplicaţie)

60%

10.5 Activități aplicative S: Elaborarea şi susţinerea de aplicaţii practice

Notarea pe parcurs la seminarii și două teste scrise, cu durata de o oră (subiecte: aplicații)

40%


L: P: Pr: 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui) să dovedească însuşirea minimă a materiei (să știe ce înseamnă un sistem economic, piețele, clusterele cu specific în sectorul construcții,

produsele din sectorul construcții cu funcții, calitate și competitivitate, să poată să calculeze costul de producție și să optimizeze acet cost, să poată explica cererea și oferta în piețele din sectorul construcții, să știe să explice comportamentul consumatorului în piețe din sectorul construcții, să știe să explice pragul de rentabilitate și eficiența economică a firmelor din sectorul construcții, să poată rezolva aplicații la cele enunțate anterior);

lucrarea să nu conţină erori grave; activitate minimă în timpul semestrului.

Data completării Titular de curs (semnătura)

Titular activităţi aplicative (semnătura)

9.04.2015 …………………….………

…………………….………

Director de departament (semnătura)

Data avizării în Consiliul Facultăţii12 Decan (semnătura)

…………………….………

.04.2015 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC / ELECTROENERGETIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Materiale electrotehnice

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. Dr. ing. V T U Doru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. Dr. ing. V T U Doru

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 14

Examin ri 12

Alte activit i





4.1 de curriculum Fizic , anul I

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului

5.2 de desf urare a activit ilor practice


Competen e

profesionale8


electrice = 20 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 15 %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 20 %;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = %;


sistemele electrice = 15 %;


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 10 %;


i munc eficient în cadrul echipei = 10 %;



într-o limb de circula ie interla ional = 10 %.


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Disciplina î i propune s prezinte fenomenele i procesele ce au loc în materialele

electrotehnice, propriet ile electrice i neelectrice ale principalelor materiale folosite

pentru construc ia ma inilor, aparatelor i instala iilor electrice, precum i prezentarea

unor aplica ii moderne de materiale în ingineria curen ilor tari.

În cadrul orelor aplicative se studiaz i se determin caracteristicile electrice ale

materialelor electroizolante, semiconductoare, conductoare i magnetice. De

asemenea, se studiaz unele instala ii de înalt tensiune utilizate la încercarea

materialelor.

7.2 Obiectivele specifice

Studen ii vor dobândi competen e în în elegerea corect a fenomenelor i proceselor

ce au loc în materiale folosite pentru construc ia ma inilor, aparatelor i instala iilor

electrice. Aprofundarea cuno tintelor teoretice se va face prin rezolvarea unor

probleme variate i prin efectuarea unor lucr ri de laborator.

8. Conţinuturi



1. Conductivitatea electric . Clasificarea materialelor 4 Expunere cu ajutorul

video-proiectorului i

explica ii referitoare la

subiectele expuse,

purtându-se discu ii

pe marginea acestora,

studen ii fiind încuraja i

s pun întreb ri.

Prezentarea cursului va

fi realizat în principal

prin prezentarea la tabl

a fenomenelor i legilor

specifice disciplinei.

Cursul va con ine multe

aplica ii i exemple din

practica inginereasc .

Studen ii pot beneficia

de materiale pe suport

electronic.

2. Materiale electroizolante 8

3. Materiale semiconductoare 6

4. Materiale conductoare 6

5. Materiale magnetice 4

Bibliografie9

1. V t u D., Materiale utilizate în ingineria electric i energetic , ISBN 978-973-52-1240-7, 209 pagini, Editura Mirton, Timi oara,

2012.

2. V t u Doru, Frigur -Iliasa Flaviu-Mihai, Elemente moderne de materiale i tehnologii pentru electrotehnic ; Editura Orizonturi

Universitare, Timi oara, 2003.

3. Ifrim A., No ingher P., Materiale electrotehnice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1979.


1. Instructaj de protecţia muncii şi P.S.I. 2 La fiecare edin de

laborator se vor realiza

experimen e practice,

se vor prelua datele

experimentale, care vor

fi prelucrate i se vor

trage concluzii.

2. Cunoaşterea dielectricilor 6

3. Instalaţiile de înaltă tensiune 4

4. Determinarea caracteristicilor electrice ale dielectricilor solizi 4

5. Caracteristicile electrice ale semiconductoarelor 4

6. Încercarea uleiurilor electrotehnice 4

7. Determinarea caracteristicilor materialelor magnetice 4

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”.

Bibliografie11

1. Chioreanu Vintil .a., Materiale electrotehnice-îndrum tor de laborator, Litografia U.P. Timi oara, 2000.



Universit i în care se pred disciplina la care se refer acest syllabus sau discipline apropiate: Universitatea “Paul Sabatier”

din TOULOUSE, Institutul Na ional Politehnic din GRENOBLE, Institutul Na ional Politehnic din TOULOUSE.

Con inutul cursului i activit ile aplicative au fost discutate i cu o parte din angajatorii reprezentativi din regiunea de vest a

României: S.C. AEM S.A., S.C. Elba S.A., S.C. Elster Rometrics S.R.L., Continental Anvelope, S.C. DAR Dräxlmaier

Automotive S.R.L. etc.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Examen scris Examinarea const în tratarea a 10 subiecte ( 6

teoretice i 4 aplica ii ). Fiecare subiect

valoreaza 1 punct.

67 %


L: Teste scrise Se dau 3 teste de verificare a cuno tiin elor

dobândite la laborator. Nota pe activitatea pe

parcurs se ob ine calculând media aritmetic a

notelor de la cele 3 teste.

33 %

P:

Pr:


Cunoa terea principalelor m rimi fizice i a unit ilor lor de m sur ce se refer la propriet ile electrice i neelectrice ale

materialelor electrotehnice.

Cum se determin experimental aceste m rimi fizice care apar în fi ele tehnice ale materialelor.

Capacitatea de a recunoa te unele mostre de dielectrici solizi (minim 5 dintre cele prezentate studentului la laborator).


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /DEPARTAMENT

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRICA / 90

1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICA / 30


2.1 Denumirea disciplinei Cultură și Civilizație

2.2 Titularul activit ilor de curs Lect. dr. Sorin Suciu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Lect. dr. Sorin Suciu

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ED 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 2

Examin ri 2

Alte activit i -





4.1 de curriculum 1. Logică, clasa a IX-a; 2. Psihologie, clasa a IX-a; 3.Economie, clasa a XI-a;

4.2 de competen e Capacitate de analiză și sinteză, gândire critică, raționament logic



5.1 de desf urare a cursului Sală mare; materiale suport: laptop, proiector, tablă

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală de seminar cu proiector și tablă


Competen e

profesionale8


electrice = %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = %;



sistemele electrice = %;


Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea conceptelor și cunoștințelor fundamentale legate de culturi și civilizații


Identificarea principalelor valori şi principii europene; Compararea funcţiilor şi rolurilor principalelor instituţii europene. Argumentarea

unor opinii în favoarea respectării valorilor democratice europene; Utilizarea instrumentelor necesare studiului filosofiei integrării europene; Manifestarea disponibilităţii pentru participare şi pentru exercitarea calităţii de

cetăţean; Aplicarea principiilor deontologice si a normelor etice care stau la baza organizării

şi funcţionării activitatilor specifice domeniului de specialitate, descrierea modului de organizare a profesiei şi a valorilor acesteia;

Elaborarea unor proiecte de investigaţie şi intervenţie în domeniul de specialitate

8. Conţinuturi


1. Elemente introductive de cultură şi civilizaţie 2 Prelegere, prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări 2. Istoricul construcţiei europene 2

3. Structura instituţională a Uniunii Europene 2

4. România şi Uniunea Europeană 2


5. Valori şi simboluri europene 2

6. Bugetul si politicile Uniunii Europene 2

7. Viitorul Uniunii Europene 2

Bibliografie9 Luciana-Alexandra Ghica – Enciclopedia Uniunii Europene, Bucureşti, Editura Medonia, 2007

John Pinder – Uniunea Europeană, Bucureşti, Editura All, 2008 Andrea Riccardi – Despre civilizaţia convieţuirii, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008


1. Spiritul european în dezvoltarea sa istorică: de la valori şi patrimoniu comun, la instituţii şi politică externă comună

2

2. Europa între frontierele sale astăzi i 2

3. Simbolurile naţionale şi simbolurile identităţii europene 2

4. Globalismul civilizației și varietatea culturilor 2

5. Comunicarea interculturală 2

6. Valori românești, valori europene. Sentimentul și idealul național l 2

7. Criza occidentului. Europa dincolo de criză. Realism și speranță 2

Bibliografie11 Mircea Malița – Zece mii de culturi, o singură civilizație, Editura Nemira, 2001

Grete Tartler – Identitate europeană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2006



Cunoștințele legate de cultură ți civilizație sunt importante pentru integrarea pe o piață a muncii specifică, ele facilitează rezolvarea optimă, eficientă a problemelor pe care inginerul trebuie să le rezolve;

Angajatorii din domeniul aferent solicită cunoașterea unor elemente cu specific cultural care conferă abilități de comprehensiune, comunicare, relaționare, integrare în medii culturale diverse

10. Evaluare



nota final

10.4 Curs Utilizarea conceptelor și cunoștințelor specifice în diferite contexte

Test grilă 50%

10.5 Activit i aplicative S: Analiza si interpretarea

unui text de complexitate medie, realizarea unui referat

Proiect individual 17%

L: Participare la dezbateri 17%

P: Prezență 16%

Pr:


Capacitatea de a vehicula cel puțin 6 concepte fundamentale Realizarea unei analize de text Demonstrarea abilităților de gândire critică în cel puțin două ocazii


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

18.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Aplicaţii în C++

2.2 Titularul activit ilor de curs Ş.l.dr.ing. Cornea Octavian

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Ş.l.dr.ing. Cornea Octavian

2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat

Examin ri 2

Alte activit i





4.1 de curriculum Introducere în ingineria calculatoarelor şi a programării, an I, Tehnici de programare

în C, an I 4.2 de competen e operare calculator



5.1 de desf urare a cursului Sală de curs cu poiector video

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală cu minim 10 calculatoare personale


Competen e

profesionale8


electrice = 10%;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = %;



sistemele electrice = %;


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = %;


i munc eficient în cadrul echipei = %;





7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale programării orientate pe obiecte în limbajul C++

7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de bază necesare pentru programarea în C++; Familiarizarea cu un mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor în C++

8. Conţinuturi


1. Elemente de bază 1.1 Privire de ansamblu asupra limbajului de programare C++ 1.1.1 Originile limbajului C++ 1.1.2 Semnificaţia programării orientată pe obiecte 1.1.3 Încapsulare, moştenire, polimorfism 1.1.4 Operatori de intrare-ieşire 1.1.5 Supraîncărcarea funcţiilor şi operatorilor 1.1.6 Constructori şi destructori 1.1.7 Cuvintele cheie ale limbajului 1.2 Clase şi obiecte 1.2.1 Clase, structuri şi uniuni 1.2.2 Funcţii şi clase prietene 1.2.3 Funcţii inline 1.2.4 Funcţii constructor cu unul sau mai mulţi parametri 1.2.5 Membrii de tip static 1.2.6 Modul de execuţie a constructorilor şi destructorilor 1.2.7 Clase imbricate şi locale 1.2.8 Transmiterea, returnarea şi atribuirea obiectelor 1.3 Matrice, pointeri şi referinţe 1.3.1 Matrice de obiecte 1.3.2 Matrice iniţializate şi neiniţializate

7 Prelegere cu suport

video


1.3.3 Pointeri către obiecte 1.3.4 Pointerul this 1.3.5 Pointeri către tipuri derivate şi către membri clasei 1.3.6 Referinţe 1.3.7 Transmiterea şi returnarea referinţelor 1.3.8 Referinţe independente 1.3.9 Alocarea dinamică a memoriei

2. Supraîncărcarea funcţiilor şi a operatorilor 2.1 Necesitatea supraîncărcării funcţiilor 2.2 Ambiguităţi în supraîncărcarea funcţiilor 2.3 Supraîncărcarea funcţiilor constructor 2.4 Adresa unei funcţii supraîncărcate 2.5 Semnificaţia supraîncărcării operatorilor 2.6 Crearea unei funcţii operator membru 2.7 Supraîncărcarea operatorilor folosind o funcţie prietenă 2.8 Supraîncărcarea operatorilor new şi delete 2.9 Supraîncărcarea unor operatori speciali

3

3. Moştenire şi polimorfism

3.1 Moştenirea 3.1.1 Controlul accesului la clasa de bază 3.1.2 Utilizarea specificatorilor de acces 3.1.3 Moştenirea din clase de bază multiple 3.1.4 Legătura între constructori, destructori şi moştenire 3.1.5 Transmiterea parametrilor către constructorii clasei de bază 3.1.6 Clase de bază virtuale 3.2 Funcţii virtuale şi polimorfism 3.2.1 Funcţii virtuale 3.2.2 Ierarhizarea funcţiilor virtuale 3.2.3 Funcţii virtuale pure 3.2.4 Clase abstracte 3.2.5 Utilizarea funcţiilor virtuale

5

4. Sistemul de intrare-ieşire în C++ 4.1 Bazele sistemului de intrare-ieşire 4.1.1 Fluxuri de date în C++ 4.1.2 Clasele de bază pentru fluxuri de date 4.1.3 Fluxuri de date predefinite 4.1.4 Formatarea intrărilor şi ieşirilor folosind indicatorii de format 4.1.5 Utilizarea manipulatorilor pentru formatarea intrărilor şi ieşirilor 4.1.6 Supraîncărcarea operatorilor > 4.1.7 Crearea manipulatorilor proprii pentru formatarea intrărilor şi ieşirilor 4.2 Folosirea fişierelor pentru intrare-ieşire 4.2.1 Clasele predefinite folosite pentru operaţii cu fişiere 4.2.2 Deschiderea şi închiderea unui fişier 4.2.3 Citirea şi scrierea fişierelor de tip text 4.2.4 Citirea şi scrierea fişierelor de tip binar 4.2.5 Funcţii speciale utilizate pentru operaţiile cu fişiere

5

5. Şabloane 5.1 Funcţii generice 5.2 Funcţii generice cu mai multe tipuri generice 5.3 Supraîncărcarea explicită a funcţiilor generice 5.4 Aplicarea funcţiilor generice 5.5 Clase generice 5.6 Clase generice cu mai multe tipuri de date generice

3

6. Tratarea excepţiilor 6.1 Necesitatea tratării excepţiilor 6.2 Folosirea instrucţiunilor catch simple 6.3 Folosirea instrucţiunilor catch multiple 6.4 Opţiuni de tratare a excepţiilor 6.5 Restricţii pentru excepţii 6.6 Relansarea excepţiilor

3

7. Introducere în Biblioteca de Şabloane Standard (STL) 7.1 Containere 7.2 Iteratori 7.3 Algoritmi

2

Bibliografie9

1. Schildt, Herbert – C++ manual complet, Editura Teora, 2001

2. Bjarne Stroustrup – C++, Editura Teora, 2003

3. Bjarne Stroustrup – Programming: Principles and Practice using C++ (2nd Edition), Addison-Wesley Professional, May 25, 2014 4. Bjarne Stroustrup – A tour of C++, Addison-Wesley Professional, Oct. 2013


Laborator: Dezvoltarea de

programe (aplicaţii)

supervizată de cadrul didactic

1. Definirea claselor şi utilizarea obiectelor 4

2. Matrice, pointeri şi referinţe 4

3. Crearea şi utilizarea claselor derivate. 4

4. Supraîncărcarea funcţiilor şi a operatorilor 4

5. Definirea şi utilizarea funcţiilor virtuale. Clase abstracte 4

6. Funcţii generice şi clase generice 4

7. Utilizarea componentelor din STL 4

Bibliografie11

1. Valeriu Iorga, Paul Chiriţă, Corina Stratan – Programare în C/C++: Culegere de probleme. Editura Niculescu, Bucureşti, 2003

2. Anca Iordan, Manuela Pănoiu – Programare orientată pe obiect: Limbajul C++. Îndrumător de laborator, Editura Mirton, Timişoara, 2007;



10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Capacitatea de a expune

conceptele fundamentale din

programarea orientată pe

obiecte şi C++

Probă scrisă 50-60%



L: - abilităţi de scriere a unui

program in C++ - capacitatea de a utiliza un mediu de dezvoltare a aplicaţiilor în C++ - capacitatea de a utiliza conceptele şi facilităţile C++

Probă practică pe PC la sfârşitul semestrului 40-50%

P:

Pr:


60% din materia predată; se verifică printr-o probă scrisă şi una practică, pe PC


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENTUL DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.univ. GROZA LUMINIŢA



3.1 Num r de ore pe s pt mân 1 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 14 , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative 14


Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e


Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri

Tutoriat

Examin ri

Alte activit i 4


3.8 Total ore pe semestru7 14+8



4.1 de curriculum


4.2 de competen e



5.2 de desf urare a activit ilor practice Sala de sport, mingi de baschet, plasa, panou, tricouri departajare, coş de baschet


Competen e

profesionale8

C1: Evaluarea obiectivă a unui joc de baschet =15 %;

C2: Demonstrarea sistemelor operaţionale specifice jocului de baschet = 25%;

C3: Evaluarea nivelului de pregătire a participanţilor la activităţile de baschet =35%;

C4: Adaptarea de mijloace de pregătire fizică specifice activităţilor cotidiene ale studenţilor = 25%;

Competen e

transversale

CT1: Organizarea de activităţi de educaţie fizică, cu respectarea normelor de etică şi deontologie

profesională= 50%;

CT2: Îndeplinirea în condiţii de eficienţă şi eficacitate a sarcinilor de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea

activităţilor sportive = 50%;



Îmbinarea armonioasă a activităţii intelectuale cu activitatea fizică

Acomodarea pentru practicarea sistematică în mod independent a exerciţiului fizic Formarea unor deprinderi de disciplină, punctualitate, corectitudine Comunicare şi lucrul în echipă

7.2 Obiectivele specifice Înregistrarea jocului şi determinarea indicelui de eficienţă

8. Conţinuturi



Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1. Cerinţele disciplinei şi criterii de promovare 2 Prelegerea

Conversaţia

Demonstraţia Observaţia Modelarea

2. Testarea cunoştinţelor dobândite, a priceperilor şi deprinderilor motrice

2

3. Dezvoltarea capacităţii motrice generale, educarea ţinutei corecte 2

Dezvoltarea coordonării, prelucrarea selectivă şi analitică a segmentelor corpului şi tonifierea musculaturii prin mijloace specifice

2

5. Însuşirea principalelor noţiuni de regulament în vederea practicării în mod organizat a jocului de baschet

2

6. Educarea ţinutei corecte prin mijloace de acţionare specifice 2

7. Teste de evaluare EUROFIT 2

Bibliografie11

1. Chirilă, M. (2009), Paşaport pentru performanţa sportivă. Editura Politehnica, Timişoara;

2. Chirilă, M. (1999), Atletism – alergări. Editura Politehnica, Timişoara;

3. Marcu, V., Alexandru, M. (2005), Docimologia specifică activităţilor motrice. Editura Universităţii din Oradea; 4. Ionescu, D. (2001), Stretching – Îndrumător de lucrări practice. Pentru uzul studenţilor;

5. Groza, L. (2001), Îndrumător de baschet pentru studenţii cursului de bază, Centrul de multiplicare a Universităţii Politehnica Timişoara.



10. Evaluare



nota final

10.4 Curs %

10.5 Activit i aplicative S: Progresul realizat Observarea curentă 100%

L: %

P:

Pr:


Executarea unor exerciţii simple din baschet

Prezenţa activă la ore


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

14.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENTUL DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.univ. GROZA LUMINIŢA



3.1 Num r de ore pe s pt mân 1 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 14 , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative 14


Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e


Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri

Tutoriat

Examin ri

Alte activit i 4


3.8 Total ore pe semestru7 14+8



4.1 de curriculum


4.2 de competen e



5.2 de desf urare a activit ilor practice Sala de sport, saltele, aparatura audio


Competen e

profesionale8

C1: Evaluarea obiectivă a activităţii de aerobic =15 %;

C2: Demonstrarea sistemelor operaţionale specifice aerobicului = 25%;

C3: Evaluarea nivelului de pregătire a participanţilor la activităţile de aerobic = 35%;

C4: Adaptarea de mijloace de pregătire fizică specifice activităţilor cotidiene ale studenţilor = 25%;

Competen e

transversale

CT1: Organizarea de activităţi de educaţie fizică, cu respectarea normelor de etică şi deontologie

profesională= 50%;

CT2: Îndeplinirea în condiţii de eficienţă şi eficacitate a sarcinilor de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea

activităţilor sportive = 50%;



Îmbinarea armonioasă a activităţii intelectuale cu activitatea fizică

Acomodarea pentru practicarea sistematică în mod independent a exerciţiului fizic Formarea unor deprinderi de disciplină, punctualitate, corectitudine Comunicare şi lucrul în echipă

7.2 Obiectivele specifice Înregistrarea jocului şi determinarea indicelui de eficienţă

8. Conţinuturi



Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1. Cerinţele disciplinei şi criterii de promovare 2 Prelegerea

Conversaţia

Demonstraţia Observaţia Modelarea

2. Testarea cunoştinţelor dobândite, a priceperilor şi deprinderilor motrice

2

3. Dezvoltarea capacităţii motrice generale, educarea ţinutei corecte 2

Dezvoltarea coordonării, prelucrarea selectivă şi analitică a segmentelor corpului şi tonifierea musculaturii prin mijloace specifice

2

5. Însuşirea principalelor noţiuni de regulament în vederea practicării în mod organizat a aerobicului

2

6. Educarea ţinutei corecte prin mijloace de acţionare specifice 2

7. Teste de evaluare EUROFIT 2

Bibliografie11

1. Chirilă, M. (2009), Paşaport pentru performanţa sportivă. Editura Politehnica, Timişoara;

2. Chirilă, M. (1999), Atletism – alergări. Editura Politehnica, Timişoara;

3. Marcu, V., Alexandru, M. (2005), Docimologia specifică activităţilor motrice. Editura Universităţii din Oradea; 4. Ionescu, D. (2001), Stretching – Îndrumător de lucrări practice. Pentru uzul studenţilor;

5. Groza, L. (2001), Îndrumător de baschet pentru studenţii cursului de bază, Centrul de multiplicare a Universităţii Politehnica Timişoara.



10. Evaluare



nota final

10.4 Curs %

10.5 Activit i aplicative S: Progresul realizat Observarea curentă 100%

L: %

P:

Pr:


Executarea unor exerciţii simple din aerobic

Prezenţa activă la ore


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

14.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /MECATRONICA

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei MECANISME SI ECHIPAMENTE HIDRO-PNEUNATICE

2.2 Titularul activit ilor de curs FENCHEA MIRCEA

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 FENCHEA MIRCEA

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat

Examin ri 8

Alte activit i





4.1 de curriculum Analiza matematica; Matematici speciale; utilizarea si programarea calculatoarelor;

Geometrie descriptivă şi desen tehnic; Fundamente de Mecanică; Rezistenţa


materialelor

4.2 de competen e



5.2 de desf urare a activit ilor practice


Competen e

profesionale8


electrice = 30%;






C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat =5 %

Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interla ional =5 %.



Obiectivele disciplinei constau în însuşirea cunoştinţelor legate de elementele constructive,

care reprezintă acele părţi constructive ale echipamentelor sau aparatelor care se pot studia,

proiecta şi cerceta separat, cu precizarea că trebuie avut în vedere rolul funcţional al acestuia

în cadrul ansamblului.


8. Conţinuturi


1 Mecanisme. Structura mecanismelor 2 Predare in mod clasic

amfiteatru; bibliografie

disponibila

2 Mecanisme cu elemente articulate. Mecanisme cu cama

Documents

FIŞA DISCIPLINEI...FIŞA DISCIPLINEI1 1. Date despre program 1.1 Instituia de învmânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA 1.2 Facultatea 2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC