Din cuprins:• De vorbă cu...• Tinere condeie• Spiritualitate românească

DECEMBRIE 2013

Micii jurnaliștiRevista Școlii Gimnaziale Stîlpu

22

NA

TU

RA

N

E

AS

EA

MĂ

NĂ

,

ED

UC

AŢ

IA

N

E

DE

OS

EB

EŞ

TE

.

CO

NF

UC

IU

S

CUPRINS2 Introducere 3 De vorbă cu...4 Tu știi ce se mai întâmplă în școala

ta?6 Tinere condeie10 Și noi suntem poeți . . .11 Ne mândrim cu...12 Spiritualitate românească14 Test de cultură generală15 Jocuri distractive

Dacă...de Rudyard Kipling

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd Şi fiindcă-o ai te-apasă, cu vorbe care dor; Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor;Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând, Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept, Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau de-nţelept;

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faciSau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e unic ţel; Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel;Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt Răstălmăcit, naivii să-i ducă în ispită; Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt, De poate iar s-o-nalţe unealta-ţi prea tocită;

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale, Fără să spui o vorbă de neizbânda ta;Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui Să te slujească încă, peste puterea lor, Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i, Afară de voinţa ce le impune: spor!

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit Sau lângă rege umbli ca lâng-un oarecare, Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii lovit; Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare;Dacă ajungi să umpli minutul trecător Cu şaizeci de clipite de veşnicii, mereu, Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor Şi mai presus de toate, un OM, copilul meu!

INTRODUCERE

Cuvântcătre cititor

Aceste foi îți sunt dedicate ție, copile, pentru a le citi și pentru a-ți aminti mereu că Școala Gimnazială Stîlpu a fost locul unde te-ai împiedicat și te-ai ridicat pentru prima oară.Aici ai crescut și ai fost dirijat pentru a deveni OM. Aici ți-au fost alături colegi și profesori, fiecare punând umărul la ceea ce ești astăzi. Profesorii ți-au transmis lumina și se vor stinge încetul cu încetul. Îți vei aminti de ei peste ani, unii mai îngăduitori, alții mai severi, dar toți cu aceeași dorința de a te face om mare. Pe colegi îi vei pierde pentru că fiecare își urmează calea în viață, iar când vei vrea să-i revezi vă va despărți distanța și timpul. Familia te așteaptă și ea acasă, împovărată de grija zilei de mâine. Așa că prețuiește-i acum pe toți cei de lângă tine, iartă-i, înțelege-i, iubește-i, urmează-le povața și exemplul! Nu uita să zâmbești! Zâmbind, viața îți va fi luminoasă, iar porțile ți se vor deschide. Nu uita să citești! Doar așa te vei putea uita împrejur cu capul sus și vei înțelege viața. Aceste foi le vei căuta peste ani și vei vedea că ele vor deveni mașina timpului. Cu ele te vei întoarce în această clipă în care ești măcinat de curiozitate, întrebându-te ce este scris în paginile ce urmează!

Profesor Butnaru Andrei

3

FI

I

RE

AL

IS

T,

D

OR

EȘ

TE

-Ț

I

ME

RE

U

IM

PO

SI

BI

LU

L!

–

P

AU

LO

C

OE

LH

O

În continuare, vă prezentăm un interviu cu doamna profesoara de chimie, Istrate Mariana.

1. De unde atracția pentru meseria dumneavoastră?Atracția...? Atracția o constituiți voi, elevii mei. Încă ma mai bucur când văd în ochii copiilor dorința de a ști, curiozitate. Mă bucur de bucuria lor, când reușesc să rezolve o problemă, să înțeleagă un fenomen.2. Ați visat întotdeauna să deveniți profesoară? Dacă nu, ce doreați inițial să deveniți?Nu, nu m-am gândit în mod special să devin profesor, dar mi-am dorit să studiez chimia. Curios este că mi-am dorit asta, încă din clasa a VI-a când încă nu făceam chimie, atunci am cunoscut o persoană care lucra într-un laborator de chimie și asta mi s-a părut deosebit.3. Care a fost cea mai plăcută experiență pe care ați trăit-o ca profesor?Pot să spun că am avut o experiență deosebită acum ceva timp, când am avut o clasă cu elevi din toate zonele țării. Pentru acești elevi, care erau departe de casă, de părinți, a trebuit să fiu mai mult decât profesor sau diriginte. Pe parcursul celor patru ani de liceu, au devenit unul dintre cele mai unite colective pe care le-am avut. Îmi plac în mod deosebit clasele bine închegate, chiar dacă nu sunt uniți numai la lucruri bune.4. Ce nemulțumire legată de profesia dumneavoastră aveți în acest moment?Principala nemulțumire este legată de locul și rolul pe care îl ocupă școala în societatea actuală.5. Cum vi se pare actuala generație de elevi în comparație cu generațiile trecute?Este normal ca generațiile să fie diferite: trăiesc și se formează în timpuri diferite și scara valorilor se schimbă. Ceea ce era foarte important pentru o generație e mai puțin important pentru altă generație.6. Școala de azi corespunde cu cea de pe vremea dumneavoastră?Nu, dacă facem o comparație în amănunt, dar esența școlii rămâne aceeași, în orice loc și în orice timp, de a educa și forma noile generații, cu mai mult sau mai puțin succes.7. Vi se pare că sistemul de învățământ a evoluat în ultima vreme?Probabil nu atât de mult cât ne-am dori.8. Care a fost cea mai mare dezamăgire pe care ați avut-o ca profesor?Cea mai mare dezamăgire nu mi-au produs-o elevii, așa cum poate v-ați aștepta, ci liderii politici prin părerile pe care și le-au exprimat despre școală și dascăli.9. Cum apare în viziunea dumneavoastră elevul ideal?Nu îmi doresc o clasă de elevi ideali, ar fi ca și cum aș avea în față o clasă de roboți, dar îmi doresc ca fiecare elev să-și poată dezvolta personalitatea și să valorifice potențialul cu care a fost genetic înzestrat.10. În încheiere v-aș ruga să transmiteți un mesaj tuturor elevilor din școala noastră!Vă doresc un an școlar „ușor”, dar plin de acumulări de calitate, iar vouă, celor de la revista școlii, mult succes în demersul pe care îl întreprindeți!Interviu realizat de elevele Gioabă Andreea, Toader Mădălina - clasa a VIII-a A

DE VORBĂ CU...

4

UN

OR

A

LE

P

LA

CE

C

E

ÎN

TE

LE

G,

A

LŢ

II

P

OT

Î

NŢ

EL

EG

E

NU

MA

I

CE

EA

C

E

LE

P

LA

CE

!

-

LU

CI

AN

B

LA

GA

În perioada 18-22 noiembrie, în contextul Săptămânii Educației Globale, la Școala Gimnazială Stîlpu, s-au desfășurat diverse activități în care s-a abordat tema „Adoptă un stil de viaţă durabil”. La aceste activități au participat toți elevii claselor V-VIII, dornici de cunoaștere și curioși să afle ce trebuie să facă pentru a trăi sănătos alături de semenii lor, cum să-și protejeze sănătatea și cum să respecte mediul înconjurător. Ei au fost coordonați de către cadrele didactice care, cu multă dăruire și pricepere, au știut să implice toți elevii școlii. Activitățile desfășurate în această săptămână au fost următoarele:

• „Violența și comportamentul uman” – profesor Stroe Adrian• „Amprenta mea ecologică” – profesor Weles Cristina• „Eu și calculatorul” – profesori Necula Cristina și Butnaru Andrei• „Jocuri sportive” – profesor Vasile Georgian• „O alimentație completă, sănătate din plin” – profesor Ifrim Raluca• „Importanța albinelor pe Terra” – profesor Ghinea Ionuț• „Alcoolul, tutunul și drogurile dăunează grav sănătății” – profesori Ghiță Mădălina și Panait Florentina• „Un pământ curat, un pământ salvat!” – profesor Crețu Viorel

TU ȘTII CE SE MAI ÎNTÂMPLĂ ÎN ȘCOALA TA?

5

DA

CĂ

N

U

LU

PŢ

I

PE

NT

RU

C

EE

A

CE

V

RE

I,

M

ER

IŢ

I

CE

EA

C

E

AI

!

-

JO

HN

M

AX

WE

LL

Piramida alimentelor clasa a VI-a A

TU ȘTII CE SE MAI ÎNTÂMPLĂ ÎN ȘCOALA TA?TU ȘTII CE SE MAI ÎNTÂMPLĂ ÎN ȘCOALA TA?

ACTIVITATEA „SĂ NE HRĂNIM SĂNĂTOS!”

ACTIVITATEA „EU ȘI CALCULATORUL”

Piramida alimentelor clasa a VII-a B

6

SE

NS

UL

E

XI

ST

EN

ȚE

I

ȘI

D

AT

OR

IA

F

IE

CĂ

RU

I

OM

E

ST

E

CR

EA

ȚI

A.

-

M

IR

CE

A

EL

IA

DE

Toamna

Este luna noiembrie. Un așternut ruginiu alcătuit din frunze se așterne pe pământul putin amorțit. Frigul a afectat in mod special pasărelele care au hotărât a migra in țările calde. Un contrast multicolor formează un peisaj superb peste intregul ținut. Acum localnicii îşi strâng recoltele, roadele muncii lor. Bătrânii sunt cuprinși de nostalgie si se gândesc cu îngrijorare la iarna care va veni. Ceața se așterne peste natura amorțită, iar dimineața bruma este pretutindeni. Toamna este un anotimp bogat, colorat, dar foarte nostalgic și ne pregătește pentru anotimpul ce va veni, iarna. Covorul de frunze multicolor parcă se destramă atunci când vântul sulfă cu putere, iar ploaia rece de toamnă cade deseori spre dezamăgirea copiilor, care își doresc să mai aibă zile însorite pentru a se mai juca.Toamna, din punctul meu de vedere, este un anotimp foarte trist.

Mihai Maria - clasa a V-a B

Anotimpul culorilor Este început de noiembrie. Soarele mângâie pământul cu palidele lui raze. Oamenii încep a-și strânge provizii pentru iarnă. Copiii se duc cu mare bucurie la școală, așteptând sărbătorile. Miile de frunze formează un covor multicolor. Copiii se joacă cu frunzele căzute imaginându-și că sunt într-o lume fermecată întâlnind-o pe zâna Toamnă. Peste crengile rărite de frunzele copacilor vântul suflă cu putere, iar frunzele oferă pământului un peisaj minunat și un covor pufos. Copiii fac mii de scenarii cu zâna Toamnă, având rochiile împodobite de părinți si de profesori foarte frumos. Ei și-o imaginează pe zâna Toamnă cu o coroana pe cap, făcută din broboane de struguri, frunze uscate de porumb, flori ofilite și câteva legume. Din cauza zilelor mai scurte, copiii ies de la școala cand se înserează. O zi se încălzește, alta se răcește, soarele păcălindu-ne cu zâmbetul lui parșiv. Păsărelele fac

TINERE CONDEIE

7

RĂ

DA

CI

NI

LE

E

DU

CA

ŢI

EI

S

UN

T

AM

AR

E,

D

AR

F

RU

CT

UL

E

ST

E

DU

LC

E.

-

A

RI

ST

OT

EL

multe acrobații pe cer. Frunzele plutesc ca niște bărcuțe alături de păsărele. Pe străzi se plimbă iernaticul vânt și plânge cu picături de ploaie. Bruma a început să cadă peste umedul pământ, răcindu-l și mai tare. Uneori, pe stradă este un haos total, iar vântul strică odihna prafului făcându-l să danseze în aer. Păsările se despart cu greu de locul unde au stat o vara întreagă, plecând mâhnite spre țările calde. Tabloul naturii este pictat cu recoltele toamnei unde frunzele aurii emană un strop de căldură.

Conea Ana-Maria - clasa a VII-a A

Magia frunzelor

A sosit toamna. Vremea s-a răcit, iar vântul leagănă frunzele copacilor. O frunză de nuc se simțea foarte bine în bătaia vântului foarte puternic și îi șopti mamei: - Mamă, mamă! Vino să ne legănăm împreună!S-au legănat bucuroase, dar mama a obosit repede pentru că toamna trebuia să se apuce mai bine de ramuri ca să nu cadă. A doua zi, micuța frunză a descoperit și altceva.- Mamă, este foarte frig, deși soarele strălucește!- Da, acum este toamnă, apoi va veni iarna.- Mamă, iarna cum este? Eu nu am văzut așa ceva.- Iarna, toți copacii sunt acoperiți de o mantie albă și este foarte frig, iar noi nu vom mai fi aici.- Unde vom fi?- Pe pământ, dar asta este altă poveste. În scurt timp, toate frunzele vor fi pe pământ. Vom acoperi plantele mărunte și le vom oferi adăpost viețuitoarelor mici. De exemplu: ariciul hibernează sub covorul de frunze. Peste câteva zile, hainele noastre vor avea alte culori, galbene, arămii, roșii, atunci vom pluti îmbrățișate pe pământ. Va fi bine!Într-o dimineață, frunza cea mică s-a trezit într-o rochiță roșie ca focul.- Mamă! Uite, ce minunat! Și începu să danseze fericită. Însă clipa de fericire s-a transformat într-un strigăt disperat.- Mamă, ajută-mă! Mă prăbușesc!- Întinde-te bine, ca să plutești mai ușor! Vin și eu imediat și te voi prinde. Frunza cea mare s-a desprins de pe ram . Când a ajuns-o din urmă pe micuța frunză, s-a strecurat cu blândețe sub ea, apoi au plutit spre pământ.- Mamă, este fascinant! Ai avut dreptate, așa ceva nu s-a mai întâmplat!- Fii atentă, ajungem imediat pe pământ. Hop, am ajuns! Curând va ninge, iar zăpada ne va

TINERE CONDEIE

8

FI

EC

AR

E

LU

CR

U

PO

AR

TĂ

Î

N

SI

NE

Î

NS

UŞ

I

MĂ

SU

RA

S

A.

-

M

IH

AI

E

MI

NE

SC

U

acoperi. Hainele ni se vor uda și mototoli, ne vom amesteca cu restul frunzelor uscate. Când va sosi primăvara, zăpada se va topi și va îmbiba pământul cu frunze ude.- Este îngrozitor! Rochita mea roșie se va rupe? Îmi place așa mult…- Aceasta este viața frunzelor. Toamna cad de pe ramurile copacilor, apără și încălzesc viețuitoarele mărunte, hrănesc pământul, iar primăvara dau naștere unei noi vieți. Și o să primești o rochiță nouă.Iarna a sosit repede cu un vânt cumplit, apoi a început să ningă cu fulgi mari. Frunza cea mică, îmbrățișată de mama ei, se odihnea sub zăpadă. Înainte de a adormi, curiozitatea a început să o macine. - Mamă, mai spune-mi ce va fi la primăvară!- Oamenii spun că natura se trezește la viață. Copacii încep să înmugurească, soarele încălzește zăpada și se topește.- Și noi?- Noi ne strecurăm în pământ împreună cu celelalte frunze și zăpada topită. Iarbă proaspătă, flori frumoase și colorate vor răsări din pământul proaspăt hrănit de noi. Vor răsări ghiocei, brândușe, viorele…- Eu aș vrea să fiu o viorea.- Și mie îmi plac viorelele. Vom saluta primăvara cu mireasma noastră, dar acum să dormim. Micuța frunză s-a cuibărit mai strâns lângă mama ei și liniștită a adormit. În somnul ei, aștepta primăvara când va îmbrăca o rochiță nouă, albastră ca vioreaua.

Sitaru Lavinia - clasa a VIII-a B

TINERE CONDEIE

99

FI

I

TU

Î

NS

UŢ

I

SC

HI

MB

AR

EA

P

E

CA

RE

V

RE

I

SĂ

O

V

EZ

I

ÎN

L

UM

E!

–

M

AH

AT

MA

G

AN

DH

I

Crăciun de vis

Avea şase anişori şi trăia într-un orfelinat. De când se ştia, aceasta era casa lui. Mama îl lăsase în prag, imediat după naştere, fiindcă nu avea bani să îl crească. Nu o ura, pentru că nu ştia să urască, dar uneori se simţea singur, chiar dacă înţelegea că toţi îl iubesc. Avea atâtea mămici în jur şi atâţia frăţiori! Dar mamă numai a lui nu era niciuna... Venirea Crăciunului era momentul cel mai aşteptat. Se strângeau în jurul uriaşului încărcat de globuleţe şi erau întrebaţi: “Ce doriţi să vă aducă Moş Crăciun ?”. Fiecare dintre ei spunea că vrea fel de fel de jucării, numai micuţul Mihai aştepta o familie...familia lui... Toţi dormeau în seara de ajun, numai Mihai nu: se uita neliniştit pe fereastră, simţind că ceva special i se va întâmpla. Faţa i se lumină şi ochii se rotunjiră... O sanie plină cu jucării apăru la fereastra sa. În ea stătea un bătrân cu barba albă, lungă şi căruntă, în haine roşii, groase şi călduroase, de sărbătoare. Sania zburând prin văzduh, trasă de şase reni mari şi graşi, se opri la fereastra camerei sale. Mihai prinse mâna Moşului, pentru a accepta călătoria în jurul pământului. Au fost în toată lumea, au dus cadouri tuturor copiilor, au îndeplinit atâtea dorinţe... A râs din toată inima, cum nu o mai făcuse de mult timp, s-a simţit iubit. Mâna caldă a moşului mângâind obrajii îmbujoraţi l-a făcut să închidă ochii... S-a trezit în aceeaşi cămăruţă întunecoasă. Adormise pe pervazul geamului. A alergat în salon. Toţi frăţiorii lui erau acolo, agitaţi, gălăgioşi, fericiţi. A căutat cadoul lui, dar nu a găsit nimic. Lacrimi fierbinţi îi mângâiau obrajii, încă roşii de atâta emoţie: - Dar... cadoul meu? Unde este? În uşă apărură doi străini, cu ochi calzi, care îl priveau stăruitor. S-au apropiat de el şi l-au îmbrăţişat lung, ca după o dureroasă despărţire: - Mihai, vrei să fim noi părinţii tăi? A simţit pentru prima dată căldura familiei...familia lui... ”Moşul există şi îţi îndeplineşte visele, dacă eşti cuminte şi crezi în el!” şi-a repetat în gând, de teamă să nu uite niciodată.

Gioabă Andreea - clasa a VIII-a A

TINERE CONDEIE

1010

ŞA

NS

A

AŞ

TE

AP

TĂ

M

IN

ŢI

LE

P

RE

GĂ

TI

TE

.

-

LO

UI

S

PA

ST

ER

UR

Semnele toamneiGrădiniță, grădiniță,Astăzi ca o copiliță,Bruma încă, n-a uitat,Să te-atingă... Te-a lăsat!

Plugarii și fetele,Bărbații, nevestele,Au muncit și te-au privit,Iar cei răi, te-au jumulit.Gerul însă a venit,Chiar de tot te-a prăpădit,Iar pe noi ne-a moleșit.

De aceea vreau să-ți spunO vorbă de la străbunCă în cel ce te încreziRău te pedepsește... ai să vezi. Cotorceanu Andrei - clasa a V-a A

ȘI NOI SUNTEM POEȚI...Toamna îmbelșugatăA sosit toamna frumoasăȘi nouă ne-a adus în casăMulte mere aurii,Pere, prune și gutui.

Gospodari muncesc din zori,Iar cerul e plin de noriPloaia vine de cu seară,Nu mai e soare ca-n vară.

Codrul a îngălbenitFrunzele au ruginit,Dar noi toți ne-am veselitAcum toamna a sosit.Miclea Petruța - clasa a VIII-a B

ToamnaToamna iarași a venit!Soarele s-a domolitPe pământul liniștit,Frunze cad necontenit.

Livada s-a îmbrăcatÎn veșmântu-i minunat.Păsările stau la sfat,Iar cocorii au plecat.

Bruma iar s-a așternut Pe obositul pamânt,Frunzele zboară prin vântCa grijile dintr-un gând.

Fructele zemoase tare,Roșioare la culoareDau aromă și culoareGemurilor din borcane.

Toamna este specială,Începe-un nou an de școală.Foarte frig este afară,Apoi primul fulg coboară. Gogu Olivia – clasa a V-a

Anotimpul dragosteiCând toamna iarăși va veniLângă mine-aș vrea să fii,Și-mpreună vom pluti,Peste frunzele-aurii.

Iar umbra mea ar vrea mereu,Lângă a ta să fie,Și lângă umbra falnicilor tei,Iubirea să-și exprime.

Aș vrea mereu în ochii tăiReflexia să mi-o privescȘi-n largul cerului brăzdat de griCu tine, veșnic, să plutesc.Păduraru Grațiela - clasa a VIII-a B

MelancolieCu a mea melancolieAștern versuri pe hârtieȘi vă spun că a venit,Anotimpul mult dorit.

De la geamul casei meleVăd cum pleacă păsărele,Și suspin în urma lorCu tristețe și cu dor.

Ploaia-n geam îmi cade lin,Nu e soare, nici seninE o adiere ușoarăMișcă tot ce ne-nconjoară.Buga Simona – clasa a VIII-a B

11

VI

AŢ

A

FĂ

RĂ

A

MB

IŢ

IE

E

A

PR

OA

PE

I

MP

OS

IB

IL

Ă!

-

L

EV

T

OL

ST

OI

NE MÂNDRIM CU...

11

Echipa feminină de fotbal Locul al III-lea la Olimpiada Națională a Sportului Școlar

Echipa masculină de fotbal Locul al III-lea la Olimpiada Națională a Sportului Școlar

Jipa Cristina - Locul I la Cupa Crosurilor Gioabă Veronica - Locul al III-lea la Cupa crosurilor

Echipa de dans Mențiune la Concursul de dans - Pogoanele

1212

MA

I

ÎN

TÂ

I

IN

ST

RU

IE

ȘT

E-

TE

S

IN

GU

R,

A

PO

I

VE

I

PR

IM

I

ÎN

VĂ

ȚĂ

TU

RĂ

D

E

LA

A

LȚ

II

.

-G

OE

TH

E

SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂSfântul Andrei

Numele Andrei derivă din grecescul „Andreas” care înseamnă viteaz, dar acesta este un nume grecesc, deși Sfântul Andrei era iudeu. Evanghelia lui Ioan spune că Sfântul Andrei ar fi fost cel dintâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Se pare ca Sfântul Andrei a fost primul apostol care a ajuns pe tărâm românesc, motiv pentru care este trecut în calendarul românesc drept Ocrotitorul spiritual al României. Cunoscută pentru numeroasele obiceiuri din zonele țării, sărbătoarea de Sfântul Andrei coincide calendaristic cu ultima zi a lunii noiembrie. Ca și în multe alte cazuri, această sărbătoare s-a suprapus cu o sărbătoare precreștină, preluându-i acesteia ritualurile și păstrând de la ea superstițiile. Ziua de 30 noiembrie este denumită și Ziua Lupului sau Godinetul șchiop. Tradiția spune că de Sfântul Andrei strigoii și vârcolacii ies din morminte și îi pedepsesc pe cei care nu au ținut sărbătorile de-a lungul anului. Este de știut faptul că mirosul de usturoi și tămâie țin la distanță spiritele rele și le împiedică să facă rău. Bătrânii spun că în ziua de Sfântul Andrei nu se mătură, nu se aruncă gunoiul, fetele nu trebuie pieptănate și nu se dau bani împrumut pentru a nu rămâne pagubă tot restul anului. Oamenii se apucă de semănat grâul în recipiente mici sau pun în apă o crenguță de vișin și așteaptă să încolțească până la Crăciun. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei dacă vitele mugesc înseamnă că vin lupii, iar pentru a le feri de lupi gospodarii fac o cruce din ceară și o lipesc pe cornul drept al vitelor. O altă superstiție susține că cine lucrează de Sfântul Andrei se îmbolnăvește de Ignat. Pentru a fi feriți de moroi și strigoi, gospodarii ungeau ușile și ferestrele cu usturoi. De Sfântul Andrei, fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă într-un vas și o pun la icoană. A doua zi, măsoară din nou cele nouă ceșcuțe, iar dacă rămâne în vas o picătură sau mai multe picături vor avea noroc, dar dacă ultima ceșcuță nu se umple, fetele nu se vor mărita nici anul viitor. Practicile divinatorii se făceau cu ajutorul a trei căpățâni de usturoi puse într-o covată păzită de o bătrână la lumina lumânării, iar dimineața, covata era jucată în mijlocul horei și se împărțea usturoiul, care apoi era folosit la leacuri, farmece și descântece. Bătrânii spun că dacă cerul este senin în ziua de Sfântul Andrei și dacă luna este plină, iarna va fi blândă, dar dace cerul este înnorat, iarna va fi grea și geroasă.

Conea Ana, Anton Teodora – clasa a VII-a A

13

O

ID

EE

N

U

E

MA

I

CL

AR

Ă

CU

L

IT

ER

E

MA

I

MA

RI

.

-

NI

CO

LA

E

IO

RG

A

SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ

13

Credinţe, practici magice, manifestări spectaculoase în preajma Crăciunului Sărbătoarea Crăciunului este marcată de o mulţime de credinţe, restricţii comportamentale, practici magice sau manifestări spectaculoase, deoarece acesta este momentul de cumpănă, când timpul cosmic îşi reînnoieşte calitatea. Acum se înfăţişează un şir de credinţe, prejudecăţi şi mistere, în al căror sân, după credinţa poporului, zace ascunsă cunoaşterea viitorului. Credincios obiceiurilor şi reminescenţelor sale strămoşeşti, poporul român îşi începe ceremoniile sale superstiţioase. În ziua de Crăciun, nu se scoate gunoiul afară, întrucât este aruncat odată cu el şi sporul casei. În Maramureş, oamenii ung cu usturoi uşile de la grajduri şi coarnele vitelor, pentru a alunga spiritele rele. În seara Sfântului Vasile, omul din popor aprinde o lumânare, pe care o lasă să ardă toată noaptea dinaintea icoanelor, ca să poată intra norocul în casă. Aşteptând sosirea acestei seri, cete de băieţi încep a umbla cu colindatul şi cu Pluguşorul, cântând, urând, pocnind din bice şi strigând de răsună satul. Tot în noaptea Sfântului Vasile sau de Anul Nou, cred românii că vitele vorbesc ca şi oamenii, deşi aceştia din urmă nu ar trebui să le asculte, întrucât pot fi pedepsiţi cu moartea. Acum se deschide cerul şi Dumnezeu le vorbeşte numai acelora care au sufletul curat. Românii din Bucovina pun un pahar plin cu apă la fereastră, în aceeaşi noapte, bat douăsprezece mătănii şi apoi se odihnesc. Dacă paharul va rămâne la fel de plin până dimineaţa, aceasta înseamnă că tot anul vor avea noroc; apa împuţinată le va prevesti ghinion.În unele părţi din Moldova, fetele scobesc câte o ceapă, o umplu pe jumătate cu sare, o aşază la fereastră şi speră ca norocul să fie anunţat, în ziua următoare, prin cantitatea de apă eliberată în coajă. Trebuie amintit şi faptul că tinerele din Bucovina, dornice să aibă un glas armonios, beau apă cu clopoţelele de la feciorii care umblă cu Pluguşorul, spunând: Cum a sunat clopoţelul iesta în astă sară, / Aşa să sune şi guriţa mea la vară. Iar fetele din Moldova, care doresc să se mărite, iau busuioc de la clopoţelul unui plugar, adorm cu o bucăţică ascunsă sub limbă, încrezătoare că îşi vor visa peste noapte ursitul.- Se spune că zăpada multă şi gerul năprasnic din decembrie vestesc grâu şi bucate din belşug. Dacă la începutul lunii noiembrie plouă, atunci săptămâna Crăciunului va fi geroasă. Şi, dacă răsturnăm cutia de chibrituri, dacă spargem un pahar alb ori dacă dăm de pomană unui sărac, atunci norocul ne va urmări în anul următor cu siguranţă. Cinci obiecte pot fi dăruite în această perioadă- paharul de cristal, mănuşile, bijuteria de aur, parfumul cu miros dulce şi tabloul înrămat- , după cum alte cinci nu ar trebui oferite - fularul, parfumul cu miros violent, acul de păr, papucii şi farfuriile. Timpul întrebuinţat pentru umblarea cu colindul este ajunul Crăciunului, continuând până către Sfântul Ion. Reprezentări precum Ajunul, Plugul, Capra, Vasilca, Steaua, Sorcova sunt importante, întrucât au ca şi scop refacerea energiilor firii şi a coeziunii colectivităţii la sfârşitul unui ciclu calendaristic, aşezarea timpului reînnoit în tiparele consacrate prin cultul strămoşilor, asigurarea bunăstării şi a sănătăţii membrilor comunităţii în anul care începe. Aşadar, colindul, ca o formă de magie benefică, marchează rodnicia câmpului, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea şi tihna bătrânilor, influenţarea în sens pozitiv a vieţii şi a naturii. Toţi trebuie să aştepte colindătorii cu porţile deschise, cu locuinţele curate şi cu lumina aprinsă, dacă îşi doresc să nu fie marginalizaţi de grupul social în care trăiesc. E bine să îi răsplătească pe cei ce colindă- urmaşi ai magilor ce vestesc Naşterea Domnului- cu fructe şi colaci, daruri devenite ritualice.

Profesor Necula Cristina

Renii lui Moş Crăciun sunt :•Rudolph,celcunasulroşu•Blitzen,busolamoşului•durulComet•romanticulCupid

•talentaţiigemeniDancerşiPrancer•Dasher,căpitanulsaniei•disciplinataDonder•frumoasaşigraţioasaVixen

1414

ÎN

CE

AR

CĂ

S

Ă

FI

I

UN

O

M

DE

V

AL

OA

RE

Ş

I

NU

N

EA

PĂ

RA

T

UN

O

M

DE

S

UC

CE

S!

-

A

LB

ER

T

EI

NS

TE

IN

TEST DE CULTURĂ GENERALĂTestează-ţi acum nivelul de cunoştinţe!

1. Oximoronul este: a) un animal b) o greșeală de exprimare c) semn de punctuație d) o figură de stil2. Retragerea armatei și a administrației romane din Dacia, a avut loc în timpul împăratului: a) Aurelian b) Dioclețian c) Constantin cel Mare d) Iustinian3. Din ce este confecționată „Coloana infinitului”? a) oțel alămit b) piatră c) marmură d) fontă4. Cum se numește animalul care este considerat și reptilă și mamifer? a) anaconda b) ornitorinc c) cameleon d) broască5. În Antichitate, grecii numeau fluviul Dunărea: a) Danubius b) Donau c) Donav d) Istros6. India se află pe continentul: a) Europa b) Asia c) Africa d) America de Sud7. Cum se numește localitatea considerată „polul ploilor” pe glob? a) Cherrapunji b) Sarajevo c) Bienville d) Canberra8. În ce oraș este expusă opera „Monalisa”? a) Praga b) Viena c) Paris d) Londra9. Cine a compus „Anotimpurile”? a) Ludwig van Beethoven b) Wolfgang Amadeus Mozart c) Piotr Ilici Ceaikovski d) Antonio Lucio Vivaldi10. Cine a fost monarhul care a avut cea mai lungă domnie din istorie? a) Leopold I b) Ludovic al lV-lea c) Margareta a II-a d) Ludovic al XlV-lea

Test realizat de elevii clasei a VIII-a B

15

FA

MI

LI

A

ES

TE

C

EA

M

AI

D

E

SE

AM

Ă

SC

OA

LA

I

N

FO

RM

AR

EA

C

AR

AC

TE

RU

LU

I.

-

S

AM

UE

L

SM

IL

ES

JOCURI DISTRACTIVE

15

Caută și încercuiește cuvintele specifice iernii:

G J F E R O E G Z CJ H A R X J Z R K ZA E E N I Z G E C SR Y U A C G I U R AI W V A T Z R C O NE R B E J A F O N ID N E A S P T L L EU X R T T A M I A ZR E C E N D E N M CC D G J I A O D G V

Rezolvă rebusul de mai jos! Dacă vei completa corect liniile orizontale, vei obţine pe verticala AB numele celui mai aşteptat personaj al sărbătorilor de iarnă:

1. Fratele bradului. 2. Cântecele sărbătorilor de iarnă. 3. Bolidul lui Moş Crăciun. 4. Se pun sub brad. 5. Caii lui Moş Crăciun. 6. Mândria munţilor, la noi în casă. 7. Răsplata colindătorilor. 8. Obiect de ”acompaniament” folosit când se spune Pluguşorul. 9. Iarna pe... , poezie a lui G. Coşbuc. 10. Moşul care vine primul.

A

B

• frig• rece• zapadă• sanie• colind• nea• gheață• colind

Dincă Elena - clasa a VII-a B

16

UN

A

N

NO

U,

M

AI

F

ER

IC

IT

,C

U

DE

T

OA

TE

G

AR

NI

SI

T,

SĂ

NĂ

TA

TE

Ş

I

IU

BI

RE

,M

UL

TĂ

,

MU

LT

Ă

BO

GĂ

ŢI

E!

Colectivul de redacție:Profesor Butnaru Andrei Profesor Necula Cristina

Elevii claselor V-VIII

Revista poate fi citită și online la adresa de internet: http://scoalastalpu.wordpress.com

Sărbători fericite!Un an nou plin de bucurie!