10
Gil. PAPUC UN SARCOFAG DE EPocA ROMANA DIN TOMIS In tin1pul 2xecut arii UnoI' sapaturi de canalizare pe strada Cuza Voda, intr-unul din a aparut eoltu l unui sareofag'- Pm·tea supe - r ioara a ca pac ului se afla la 45 em sub nivelul actual de eiileare . P en tr u recupel'ar ea sarcofagului s-a sapa t 0 caseta de 3,15 m pe 1,90 lll, in oar e s -a lllai descoperit 0 pa rte dintr-un mormint de inhumatie in La doi lnetri spre sud de sarcofag, Uiiase un mm'mi nt de inci- nem1ie" . Sarco£agul eele doua morminte fae parte din necropola II a Tomisului li . Pentru a facilita cercetarea conservarea continutului, sarcofagul a fost transportat in curtea muzeului de arheologie Cons tan\a. In eele ce urme aza vom trece la prezentarea sarcofagului I?i a inventarului sau. De la bun inceput, trebuie sa spunem ca in momentul descoperirii, scoa - bele care prindeau area de capac lipseau. Deci un prim indieiu di a mai f ast deschis . Laca9urile practicate in area 9i capac pentru introducerea scoa b elor , prezentau unn e de rugina. Dupa ce am ridicat capacul ne-an1 dat seama de 1110tivul indepartarii scoabelor : introducerea celui de a1 doilea defunct. 1 Santul a fost sapat pentru introducerea apei potabile la unul din blocurile construite in ac est sector al Constantei. Sareofagu l era arientat (eu capul spre NV). 2 Mormintul de inhumatie a fost in cea mai mare parte distrus de amintit. S- au reeuperat fragmente amfora de sec. III discul unu l apait caracteristic sec. II-III e.n. :{ Mormintul de incineratie a fost section at de pe 0 latime de 1 m. Groapa mormintului era albiata, avind dimensiunile de 1,50 m /l,05 m. In groapa se aflau resturi carbo n iz ate de oase 0 amfora sparta ritual. Tipul de mormin t este specific sec. II -II I e.n. (vezi V. Barbu, Din ne cropolele Tamisului I, in scrv, 1, 1971, p. r. V. Barbu, Canside1'ations cronologiques Bassees sur les donnees fow'ni es par les inventaires jun eraiTes des necropoles Tomitanes, in Studi i Clasice, III , 1961, p. 20 4; M. Bucovala, N oi morminte de epoca rom ana timpurie la Tomis , in Pant ic e, 1, 1968, p. 270 ; V. Barbu, L'incineration et l'inhumation a l'epoque maine a Tomis, in Studi en zur Geschichte und Philosophies des Altertums, demia Kiad 6, Budapesta, 1968, pp. 372- 37 6.

sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

  • Upload
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

Gil. PAPUC

UN SARCOFAG DE EPocA ROMANA DIN TOMIS

In tin1pul 2xecutarii UnoI' sapaturi de canalizare pe strada Cuza Voda, intr-unul din ~an\uri a aparut eoltul unui sareofag'- Pm·tea supe­r ioara a capacului se afla la 45 em sub nivelul actual de eiileare. P entru recupel'area sarcofagului s-a sapat 0 caseta de 3,15 m pe 1,90 lll, in oare s-a lllai descoperit 0 parte dintr-un mormint de inhumatie in ~ igle2. La doi lnetri spre sud de sarcofag, !?an~ul Uiiase un mm'mint de inci­nem1ie". Sarco£agul ~i eele doua morminte fae parte din necropola II a Tomisului li .

Pentru a facilita cercetarea ~i conservarea continutului, sarcofagul a fost transportat in curtea muzeului de arheologie Constan\a. In eele ce urmeaza vom trece la prezentarea sarcofagului I?i a inventarului sau. De la bun inceput, trebuie sa spunem ca in momentul descoperirii, scoa­bele care prindeau area de capac lipseau. Deci un prim indieiu di a mai fast deschis. Laca9urile practicate in area 9i capac pentru introducerea scoabelor, prezentau unne de rugina. Dupa ce am ridicat capacul ne-an1 da t seama de 1110tivul indepartarii scoabelor : introducerea celui de a1 doilea defunct.

1 Santul a fost sapat pentru introducerea apei potabile la unul din blocurile construite in acest sector al Constantei. Sareofagul era arientat NV~SE (eu capul spre NV).

2 Mormintul de inhumatie a fost in cea mai mare parte distrus de ~antul amintit. S -au reeuperat fragmente dintr~o amfora de sec. III ~i discul unul apait caracteristic sec. II-III e.n.

:{ Mormintul de incineratie a fost section at de ~ant pe 0 latime de 1 m. Groapa mormintului era albiata, avind dimensiunile de 1,50 m/l,05 m . In groapa se aflau resturi carbonizate de oase ~i 0 amfora sparta ritual. Tipul de mormin t este specific sec. II-III e.n. (vezi V . Barbu, Din necropolele Tamisului I, in scrv, 1, 1971, p.

r. V . Barbu, Canside1'ations cronologiques Bassees sur les donnees fow'nies par les inventaires juneraiTes des necropoles Tomitanes, in Studii Clasice, III, 1961, p . 204 ; M. Bucovala, N oi morminte de epoca romana timpurie la Tomis, in Pantice, 1, 1968, p . 270 ; V. Barbu, L'incineration et l'inhumation a l'epoque ro~ maine a Tomis, in Studien zur Geschichte und Philosophies des Altertums, Aka~ demia Kiad6, Budapesta, 1968, pp. 372- 376.

Page 2: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

308 GH. PAPUC

Sarcofagul este din calcar, ~i face parte dintr-un tip comun aces­te-i zone a Imperiului roman '. Area sarcofagului arc urmaloarele dimen­siuni : lungimea 207,4 cm, [a\imea 89,8 em, inal\imea 83 em, iar grosi­mea peretilor variaza intre 12-13 cm. Pc marginea superioara a areoi s-a lasat un prag inalt de 2 em. exeeutat eu un dublu scop : pentru etan­~eitate ~i pentru fixarea capaeului. Celc doua laturi mari ale arcei sint mai bine lucrate, mai bine fini sate . in comparatie ell laturile mai mid care sint lucrate ell mai putina atenOe '''. Pe una din laturil~ mari S~ afla tabula ansata (ale earei dimensiuni sint de 48,5 em pe 43 em). avind o inscrip\ie in limba l!reaea, dispusa in ~ase rinduri (fig. 1, 2). Capaeul sarcofagului este in dubla panta, ell aerotere simple . Dimensiunile sale sint: lungimea 216,4 em, la\imea 97 cm, iniil\imea 52 em, iar aeroterele au iniil\imea de 31 cm 'Ii la\imea de 37 em. Deoareee dimensiunile ca­pacului depa1?esc dimensiunile arcei, capacul creeaza un fel de strea~ina, eu scopul unei luai bune cons :orvari a continutului impotriva infiltrarii apei (fig. 1).

Cind s-a ridicat capacul pentru a eerceta continutul, s-a constatat cii in interior se aflau dOlla schelete a~ezate in sicrie sllprapuse prin intermediul a doua traverse (fig. 2). In primul sicriu se afla scheletul unui adolescent (iniil\imea de 156 cm). starea de conservare a oaselor era foarte slaba, acestea sfiirimindu-se la atingere. Sicriul are forma unei albii fara capac 7. Scindurile cat'e com pun sicriul se imbina la ca­pete in coada. de rindunidl. Diluensiunile acestuia sint urmatoarele: lungimea 168 em, la\imea la cap 51136 cm, la picioare 42 /29 em, iar inaltimea 23 em. In exterior, in partea superioara a sicriului se vede urma lasata de 0 garniturii din lemn cu profil ondulat lata de 4 em. Ace-asta ornamenta loate patru latlll'i ale sicriului. Defunctul fusese a~e­zat pe 0 sal tea 8, din Care s-au piistrat putine par1;i din \esatura textilii Oii taia"ul careeonstituia umplutura saltelei. S-au putut reeupera buca\i m3'l'i din vestminte caTe p,.ezenfuu din loe in Joe motive din fir de aur (fig. 4,1). Defunctul fusese a'i€zat pe spate, lavind mina stinga intinsa pe linga corp. iar dreapta indoita din e{)t, pe piep\' La pieioare a fost a'iezat un p;eptene bilateral de os, avind capetele rotunjite v (fig. 3,3).

Din eel de 'al doilea sicrill au mai ram as dOM' dteva scinduri pu­trede, care se desprinseserii din eauza apiisiirii exercitate de eel de dea­supra. Scheletul apar\inea unui biirbat matur, intins pe spate, avind mina stinga pe linga corp, iar mina dreaptii indoita din cot. a'iezata pe pi'ept. S-au putut recupera bueali din vestmintul care acoperea pe de-

!:i Maria Alexandrescu-Vianu, Les saTcophaaes romaines de Dobroudja, in Rente des etudes Slid-Est Europeennes, 2, p. 283.

r. Descoperiri asemanatoare vezi 1a V. Barbu. Monumenti funerari co'u iscri­zioni rinvenuti a Tomis. in Dacia, VII, 1963, pp. 559-562; C. Tconomu, Noi mor­minte paleocre$tine la Mangalia, in Pontice. 2, 1969. p. 83: A. R5.dulescu, E. Co­man. C. Stavru. Un sarco fag di eta romana scoperta nella necropoli tumulare di Calla lis (MangaZia), in Pontica, 6, 1973, pp. 247-249.

i A. Radulescu $i colab .. op. cit. , p. 249- 250. 8 Idem, p. 277 $i Ul'm. !l Un f ragment dintr-un pieptan asemanalot· a fast gasit in M. 38, mOl'mint

publicat de V. Barbu in Studii Clasice III, 1961 , fara ca pieptenele sa fie prezentat.

Page 3: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

UN "sARCOFAG DE EPOCA ROMANA DIN TOMIS

1/8.1

Page 4: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

31u GH. PAPUn

F/G.Z

Page 5: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

UN SARCOFAG DE EPOCA ROMANA DIN TOMIS 31 1

f 2

'FIB. 3,

Page 6: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

312

1

2

V. I , , , , , , ,

",' ". , , I

GH. PAPUC

Page 7: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

UN SARCOFAG DE EPocA ROMANA DIN TOMTS 313

t

2

F/~$

Page 8: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

314 GH. ; PAPL'C

eedat de la umed pina 1a glezne (fig . 5, 1, 2). Tesatura estc asemiinatoare eu a eeluilalt : ~i la aeest vestmin t au fost folosite fire de aur . Pe gura defunetului se afla 0 foiia de aur. de forma elipsoidala, in greutate de 2,1 grame, avind 0 nervura mediana realizata prin dubla indoire 10 (fig . 4,2) . La picioare au fast depuse trei vase de sticla, dintre care doua in buna stare, iar eel de al treilea spart. Cele doua vase pastrate intregi sint asemaniHoare : au corpul globular, fundul concav, fara inel iar gitul ric forma unei pilnii , buza fiind dreapta, pu\in ondulata. Culoarea sti­clei esle alb verzuie, in pasta se observa bule de aer II (fig. 3, 1, 2). Cel de al treilea vas s-a spart datoritii eaderii sieriului de deasupra . Am incercat 0 restaurare, care a rew;;it numai partial sa ne dea 0 imagine a vasului : este un unguentariu terminat eu bulb. avind eorpul eilin­clrie mult umflat in eompara1ie eu fundul sau gitul; buza este inelara ~i rasfrinta, facind un unghi drept eu gitul vasului J2 (fig. 4, 3). Cele trei vase pot fi datate in perioada de la sfir~itlll sec. II ~i in sec. III '''.

In cele ce urmcaza ne vatU referi la ins-criptie, care, dupa cun1 am mai spus este alcahiitii din ~ase rinduri .. avind literele dispuse unifonTI. SCrisul este ingrijit, marimea literelor fiind ellprinsii intre 3,7 ~i 3,8 em. lata textul :

M"Ij-rp6()w?o~

rct.£ou n f'0U()~ SU~ aTd) <Y7\: LOU

E'Ji':OpOC; (0 -cr(l~ XOGtL(w~

Z1;'I) \n( XI7.[pE1;E: .

Traducerea : Met.rodoros al lui Caius din P rusa de re rill! Hypios, negu\il.torul, care a trait sumpatat 58 de ani. Bueurati-vii.

In t.ext apare 0 singura ligatu rii (ultimele dOlla litere) T + E. De relnarcat fonna literei Q .cOlnpusa dintr-un semicerc ell <capetele intoarse spre interior, in forma unor volute, avind sub ele cite 0 liniu\a . Numele M'~TPOS",pO, (al carui scholet este eel de jos) apare destul de frecvent in inscrip\iile din ol'a~e!e gl'ece~ti de pe tar-mul Marii Negre 11. Aeela~ l!U111e apare pe un relief funeral' din Tomis, l'idicat de sclavul Hel'meos,

JO V. Barbu, ap. cit. , p. 221, fig. 3, 1; M. Davidescu, Un sareo/ag roman la Mamaia, in Revista Muzee lor, 1, 1965, pp. 88-89.

H Cele doua vase sint aproape identiee avind dimensiunile putin deosebite: astfel ina1timea = 16,4 em - respectiv 17 em, diametrul eOl'pului :::: 8 em - 8,5 em, diametrul gurii == 5 em - 7 em.

12 Singurele dimensiuni pe eare Ie putem da sint diametrul bulbului == 1,6 em Si diametrul corpului == 6 em.

J:1 C. Isings, Roman Glass, Groningen/Djakarta, 1957, p. 124 (pt. unguentarii - p . 100 din aceea:,i lucrare). ,

I I, Corpus Bosporschih Nadpisei, \~oscova - Leningrad, 1965, nr. 110 (da­taUl. in sec. III e .n., descoperWi la Kel'ci) ; .. G. Mihailov, Inscriptiones grecae in Bulgaria repertae, Sofia, 1971, v ol. III, p. 80, nr. 1009, (pe un sarcofag de la Fi­lipopolis). Acela:,i nume $i la p. 284; vol. IV, p. 27 (pe un edificiu descoperit 1a Sofia).

Page 9: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

tiN SARCOFAG DE EPocA ROMANA DIN TOllJUS 315

pentru fratele sau 1.'. De:functul are nume grecesc iar patronimul este latin. Din inscrip\ie reiese cii M1JTpo8wpo<; este din Prusa. Tot din Prusa este ~i un oarecare EUe:A7ttO'LO~ TI(pu]alXe:u~ a1 carui nume il intilnilTI pe 0 stelii funerarii din Tomis. Ocupa\ia lui ~11J7po8wpo<; era nego\ul ~i toernai acest lucru a facu! ca el S<1 paraseasca Ol'a~ul natal ~i sa se stabileascii la Tomis, unde a ~i murit. Dupa aspectul gl'afic insc,rip\ia poate fi da­tata in sec. II-III 17 Pentru datarea sarcofagului, avind in vedere ~i inventarui sau, putem restringe pulin perioada intre sfir~itul sec. II ~i probabil prima jumatate a sec. III.

UN SARCOPHAGE D'EPOQUE ROMAINE DE TOMI

Resume

Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme zone on a decouvert des tom beaux d 'inhumation et d'incineration. 11 est question de 1a necropole II de Tomi. Le sarcophage a sur Ia tabula ansata une inscription a six lignes en grec; a l'interior, on a decouvert deux defunts assis dans des cercueils superposes par l'intermediaire de deux traverses (fig. 2) .

Dans Ie premier cercueil se trouvait Ie squelette d'un adolescent.. Le cercueiI , assez bien conserve, a la forme d'un baquet sans couvercle. Des vetements du defunt on a pu recuperer de grands morceaux de tissu textile qui presentaient en certains endroits des motifs de fil d·or. Le defunt avait ete assis sur Ie dos, la main gauche Ie long dll corps et la main droite, pliee de la coude, sur la poi­trine. Aux p ieds de ceIui-ci a etc mis un peigne bilateral d'os (fig. 33). Le deu­xieme cercueil se trouvai t dans un etat de conservation precaire. Quant au deu­xieme defunt, dont la position Hait identique a cene du premier, on en a recupere deS\morceaux textiles de vetements (probablement toge). Sur la bouche du mort on a trOllve une lamelle d'or (fig. 4,2)· Aux pieds on avait depose trois vases de verre (fig. 3, 1,2 et 4,3) qu'on peut dater vers la fin du II-erne et au III-erne s. De l'inscription nous apprenons Ie nom d'un des defunts (celui d'en bas) qu i s'appc­lait Nh::"tpoS"(Upo~ fils de Caius de Prusa sur Ia riviere de Higias. Il est mort it l'aee de 58 ans. Ct;! nom est souvent a rencontrer dans les villes grccques du littoral de la Mer Noire. A Tomi on connait ega1ement d'autres citoyens venus de Prusa ou d'autres endl'oits d'Assie Minew·e. L'inscription est sptkifique aux lIe-rIle s. Nous considerons que Ie sarcophage peut etre date dans la periode de la fin du II-eme s. et la premiere moitie dlt III-erne sieele.

EIN SARKOPHAG AUS DER ROEMERZEIT IN TOM IS

Zusammen!assung

Diesel' Sarkophag (Abb. 1) wurde im Jahre 1972 in del' Str. Cuzu Voda freigelegt. Der Deckel des Sarkophags be[and sich - 45 em unter del' heutigen Trittebene. In derselben Gegend wurden bereits Korper- und Einascherungsgra,ber gefunden. Es handelt sich urn die Nekropole II von Tomis.

I:> Iorgu Stoian, Tomi tana. Contributii epigrajice Ia istoria cetdtii To mis .. p. 213 (datat la sfir~i tul sec. II inceputul sec. III e.n.).

lG A.E.M., XI, 1897, p. 56, nr. 99. t7 D. M. Pippidi, iVlonumente epigrafi :e -ined-ite, in Histria. I, p. 542, nr. 20:

A. Rrtdulescu, Inscriptii grece$ti ri latine din Dobrogea, in Noi monumente epi­grafice din Scythia Minor, Constanta, p. 184-196, nr. 4.

Page 10: sa - Revista PONTICA · Resume Ce sarcophage a He decouvert en 1972, rue Couza-Voda. Le couvercle du sarcophage se trouvait a - 45 em sous Ie niveau aetuel de Ia rue. Dans la meme

316 GR. PAPUC

Der Sarkophag hat auf der angebrachten Tafel eine sechszeilige Inschrift in griechischer Sprache. 1m Inneren des Sarkophags wurden zwei Verstorbene ge­funde n, die in Ubereinandergelegte und mit Hilfe von zwei Traversen gestiitzte Sarge gelegt worden waren. (Abb. 2). .

1m ersten Sarg befand s ich das Skelett eines Jtinglings. Del' ziemlich gut erhaltene Sarg hat die Form einer Wanne ohne Deckel. Aus der Kleidung des Verstorbenen konnten groBe Stucke eines 8toffgewebes gewonnen werden, die stellenweise Motive aus Gold(aden aufweisen. Del' Verstorbene war auf den RUcken gelegt worden, hatte die linke Hand Ui.ngs des Karpel's, wahrend die rechte, im Ellbogen abgewinkelte Hand auf del' Brust lag. Zu seinen FUl3en lag ein zwei­se itiger Kamm aus Bein (Abb. 3),

Der zweite Sarg war ziemlich schlecht erhalten. Von dem zweiten Verstor­benen, der die gleiche Lage innehatte wie del' erste, konnte man Stoffreste von Kleidung (wahrscheinlich von einer Toga) bergen. Aui dem Mund des Toten befand sich ein GoldbUittchen (Abb. 4,2). Zu seinen FtiOen standen drei GlasgeHif3e (Abb.3, 1, 2 und Abb. 4, 3), die gegen Ende des 2. und in das 3.Jh. datiert werden kOnnen.

Aus der Inschrift geht del' Name des einen Toten, (u.zw. des unteren) hcr­vor, del' MeTp000?O':; hieB, der Sohn des Caius aus Prusa am Flusse H ipios. Er starb im Alter von 58 Jahren. Der Name ist in den g riech ischen Stiidten des Schwarzen Meer es hiiufig anzutr effen. In Tomis sind auch andere aus Prusa oder aus anderen Teilen Kleinasiens gekommene Burger bekannt. Die Inschrift ist f tir das 2.-3.Jh. spezifisch. Wir sind der Ansicht, dass der Sarkophag ;n die Periode zwischen Ende des 2. und Mitte des 3.Jh. datiert werden kann.