STATUL SI REVOLUTIA - marxists.org

1

STATUL SI REVOLUTIAINVATATURA MARXISMULIII DESPRE STATSARCINILE PROLETARIATULIJI TN REVOLUTIE,

Se ris in aug tial-srplembrie 1917§ 3 al eapilolului al 11-lea

a Joel beris inainle de 17 deeembrie 1918

Publical In 1918, la Petrogradsub forma de brogan!,

de Editura Jian i mania"

Se tipdregle dupdmantacrisulai, confrientatea lexitel cdrjj publicale

In 1919 la Moscow Petrogradde Edilura Konummial"

lethil

2e-iyauir 0 si-p-ca;r-44.

uma la/1147

4.scsass4444.1..

512171 Z04/..750(..SZe.r 4'74. '1;47iirs.70-09S e le4,..el.VsLOG044 if-,44.544./KCI14. .6,4e"

zrpliecas.r.h.

"7.,795)4.'5.7 So4fsl

4....rers. .....1,41 c;. 7).0.4V-.SA/ s s 61

"C144,..44- AWt,fs.........sp.s..sse 444s- -.4 44/.4. 42-As,

/414948.741At. 74t.4.22$1124.4- .7... VAN!, oft.s./4.4s4/4S .

,),A, ,-. ,-,1..ae. 791,.....4..46../Am

4

.4 s,ssiVrc .14risAss

4.5,4rp.

OPI

7Virwle ail/x.47 pg1.1....efe,c""vtg,44.40.4.4 4.4

a4A..opayte-nta "294..

42,cour61.41-/919 .."7.p4oe ..?0,07.2teA.:

owes.cit...;"*. .gritts..c.A.94.4.emea)..me./8ar f817...Z. 24746, 42..af 4,

a'"'70.4.y.12-e ,) h.t,La egrZie.

p7.).6 4:0-t4 i.a ja6 8 C04.Z4.NC441....at ",;(f....,.."CsIt.ssA 1..400 4esso4.04:-.. threat:A:CZ-

44,y,, 4c..-s /t.4..erenew-Tai. ./C4 2,r0,93,09.415

itacsc 0./..5.-y#4.4 /ccptane.src AZ * 1.04malo-bAr-e-extr.

yr-.42..w.4tia 6.4ror..^.ola1;*9ut0s417 ."4.15

air

///7-1/ (yam. ,en4eal Px)"

ZWeljail.,25,!44" .44,-zze640.1.472 4 17 S fe)114......).

: . 9(....h -,24,p, 2. 4.11.

Prima paginA a manuserisului lui V. I. LeninStatul si revolutia". August-septembrie 1917.

Mrciorat

irr..'iDrftA;.//eRli 1.2444,

1.4514 9 .111111oe.ec _-j1)",

, L

%./-7.7401..4. 1"0,4-40410,00/.5 00,

Dacca.. 4Z4),,,e44-4444e. -'""*4--- -,..

0O.J.,../..p..4**/- ->-.0,9444.44.4.-Pft4...A-

.-45.4411 ,711"

ng4 IA .-Auf AQ.0"..,_osedy-,00. 00,00.40

.46,0 .6404C.0.0 004.4-.9-40 "60/4,3.0-t«.Ps-View

"77,..ye,,,Yarst.7:417tarZ,

sgsze9(;.Vtf; 144,ra.11... pr...r.94,e0.9ie"-...c. M.

p4 Sysjor

'04-404800.00A-,f

;44. 4,4Zedr.,-,--".02^4, Ic. 6r-41 A

cf71...,ek.. "oat /54.-4.0...r-..-,fs",..tccrer

/X>A7), t,.eg-sV-Ar..rvl cm-ZS .fisa,

4.6%,,e, da;CtAvia0W.g.

56. 12 IC.. e

r

,----;-

n_

A...a-y..40,f. -",44).4.44. 44.

4-444.4/4...747 14,14,. r...*

4,41,/,,- 07.5",L-1 .

...Arm a./ :ay.t.9.a -04*....co. ye.... ,P27-y.... Mal' 7,*.1,c.

er..*:.la " 4,44/6 4T44, 1/4 /C. .C....".41".

4e.e 40,4,49 "43 -

Pr-9Le.r.W.Z

rr 444A

kepPeltort.,CA4-p0b-o

Lie

AC edreiew-ye.:"

4,17;t 66-6:444: n.,,2-se.4.1.9

n70-t".. 42...27

11-

3

PREFATI LA PRIMA EDITIE

Problema statului capAtA in momentul de fat6 o deose-bitA insemnAtate atit din punct de vedere teoretic, eft sidin punct de vedere practic-politic. RSzboiul imperialista gabit si a ascutit la maximum procesul transformSriicapitalismului monopolist in capitalism monopolist destat. Monstruoasa asuprire a maselor muncitoare de atrestatul care se contopeste din ce in ce mai mult cu uniunileatotputernice ale capitalistilor devine tot mai monstruoasS.TArile inaintate se transforms e vorba de hinterlandul"lor in ocne si inchisori militare pentru muncitori.

Ororile si dezastrele f6r6 precedent provocate de rAzboiulcare se prelungeste fac ca situatia maselor sA fie de nesupor-tat, sporesc revolta acestora. Revolutia proletarA interna-tionalA se coace in mod evident. Problema atitudinii eifatA de stat capAtA o insemnAtate practicl.

Elernentele de oportunism, acumulate in decursul azeci de ani de dezvoltare relptiv pasnicA, au dat nasterecurentului social-sovinist, care dominA inartidele socia-

-liste of iciale din lumea intreagA. Acest curent (Plehanov,Potresov, Breskovskaia, Rubanovici si, intr-o formS cevamai camuflath, domnii Tereteli, Cernov & Co. in Rusia;Scheidemann, Legien, David si altii in Germania ;Renaudel,Guesde, Vandervelde in Franta si Belgia; Hyndman sifabienii 2 in Anglia etc. etc.) socialism in vorbe, sovi-nism in fapte se distinge printr-o mirsavA si slugarnichadaptare a conduatorilor socialismului" nu numai lainteresele burgheziei lor" nationale, dar in special la celeale statului lor", deoarece majoritatea asa-numitelor mariputeri exploateaza si asupresc de multS vreme o serieintreag6 de popoare mici si slabe. Iar rAzboiul imperialist

4 V. I. LENIN

este tocmai un rAzboi pentru impktirea i reimpartireaacestor prAzi. Lupta pentru eliberarea maselor muncitoarede sub influenta burgheziei in general, si a burghezieiimperialiste in special, nu este posibilA lupta 1mpotrivaprejudecgilor oportuniste cu privire la stat".

Vom examina mai intii inv*apitura lui Marx si Engelsdespre stat, oprindu-ne intr-un mod foarte amAnuntit asupralaturilor ei care au fost uitate sau au suferit denaturárioportuniste. Vom analiza apoi in mod special pe promo-torul principal al acestor denatur5,ri, Karl Kautsky, celmai cunoscut conducAtor al Internationalei a II-a(1889-1914), care a dat un atit de jalnic faliment in timpuleazboiului actual. In sfirsit, vom trage principalele con-cluzii impuse de experienta revolutiei ruse din 1905 simai ales de cea din 1917. Aceasta din urm4 Isi incheie, pecit se pare, in momentul de fatA (inceputul lunii august1917), prima fazg, a dezvolarii ei; in general insg, aceastArevolutie in ansamblul ei poate fi inteleas5, numai ca overigA in lantul revolutiilor proletare socialiste provocatede rilzboiul imperialist. Problema raportului dintre revo-lutia socialisfa a proletariatului i stat capItA astfel nunumai o insemn'atate practicä-politick ci i o insemnItatedeosebit de actualg,, pentru cA ea are menirea de a facemasele s inteleag4 ceea ce vor trebui s intreprina inviitorul apropiat pentru eliberarea lor de sub jugul capi-talului.

August 1917Autorul

PREFATA LA EDITIA A DOUA

Editia de faf6, a doua, se tipAreste aproape fArg. modi-f S-a adliugat numai paragraful 3 la capitolul al II-lea.

AutorulMoscova.

17 decembrie 1918

fArt

5

CAPITOLUL ISOCIETATEA IMPARTITA IN CLASE SI STATITL

1. STATUL - PRODUS AL IREDUCTIBILITATIICONTRADICTIILOR DE CLASA.

Cu doctrina lui Marx se intimpla acum ceea ce s-aintimplat nu o data in istorie cu doctrinele cugetatorilorsi ale conducatorilor revolutionari ai claselor asuprite inlupta lor pentru elitlerare. Atita timp cit marii revolu-tionari erau in viata, ei erau supusi de clasele asupritoarela persecutii permanente, doctrina lor era intimpinata cucea mai salbatica furie, cu cea mai turbata ura, impotrivaei se declansau cele mai desantate campanii de minciuni

calomnii. Dupsa moartea lor se fac incercari de a-i trans-forma in icoane inofensive, de a-i canoniza, ca sa zicemasa, de a le inconjura numele cu o oarecare aureo1 a. deglorie, pentru consolarea" claselor asuprite si pentruinselarea acestora, golind invatatura revolutionara decontinutul ei, tocindu-iascutisul revolutionar i vulgari-zind-o. Burghezia i oportunistii din rindurile mi§tariimuncitoresti se intilnese astazi pe terenul acestei prelu-crari" a marxismului. Sint uitate, denaturate, inlaturatelatura revolutionara a invataturii, spiritul ei revolutionar.Este pus pe primul plan, este proslavit ceea ce este accep-tabil sau pare a fi acceptabil pentru burghezie. Totisocialiovinitii sint astazi marxisti", nu rideti! Si dince in ce mai des vorbesc savantii burghezi germani, pinamai ieri specialisti in materie de stirpire a marxismului,de un Marx national-german", care ar fi educat asociatiimuncitoresti atit de splendid organizate in vederea du-cerii razboiului de jaf !

si

V. I. LENIN

Fata de o asemenea stare de lucruri, fata de nemaipo-menita raspindire a denaturarilor marxismului, sarcinanoastra este in primul rind de a restabili adevarata inva-tatura a lui Marx despre stat. Pentru aceasta e necesarsA calm un sir intreg de pasaje lungi din insesi operelelui Marx si Engels. De bun seam, citatele lungi voringreuia expunerea si nu vor contribui do loc la a o facemai populara. A ne lipsi insa de ele este absolut imposibil.Toate pasajele, sau cel putin toate pasajele hotaritoare,din operele lui Marx si Engels privitoare la problema sta-tului trebuie neaparat citate cit mai complet cu putintilatit pentru ca cititorul poath face in mod independento idee asupra totalitAtii conceptiilor intemeietorilor socia-lismului stiintific si asupra dezvoltarii acestor conceptii,cit i pentru ca denaturarea acestor conceptii de catrekautskismul" care domina astrtzi sa fie dovedita in moddocumentat i aratatil in mod concret.

Vom incepe cu cea mai raspindita opera a lui F. Engels;Originea familiei, a proprietatii private si a statului",care in 1894 a aparut la Stuttgart in a 6-a editie3. Vatrebui sA traducem citatele din originalele germane, deoarecetraducerile rusesti, desi numeroase, sint in cea mai mareparte ori incomplete, ori facute extrem de nesatisfacator.

Statul spune Engels rezuminduli analiza isto-rica nu este nicidecum o fortA impusa societatiidin afara; ernu este, de asemenea, nici «realizareaideii morale», «imaginea si realitatea ratiunii»,dupa cum sustine Hegel4. Statul este, dimpotrivA,un produs al societatii pe o anumith treapta de dez-voltare ; el sta marturie faptului ca aceastii societates-a Incurcat Intr-o contradictie de nerezolvat cu sine

crt s-a scindat in antagonisme de neimpacat,din care nu este In stare BA se elibereze. Dar pentruca aceste antagonisme, aceste clase cu interese eco-nomice contradictorii s'A nu se macine unele pe altele

sa nu macine i societatea intr-o lupta stearpaia devenit necesara o forta care, stind in aparentAdeasupra societAtii, sA atenueze conflictul, sa-1 tinA

C

sa-si

insasi,

si

STATUL $1 REVOLUTIA

in limitele eordiniii aceastg-fortg, iesitg din sinulsocietgtif," dar care, situindu-se deasupra ei, se in-strgineazg din ce In ce mai mult de ea, este statul"(p. 177-178, editia a 6-a germang)5.

Aici este exprimatg cit se poate de limpede ideea funda-mentalg a marxismului in problema rolului istorica mnsemntii statului. Statul este pro dusul *.i-m an if es tareairedetibiliUØ contradictdilor de clasg. Statul apare acolo,atunii jTIn mgsura In care, unde, cind si In mgsura In carecontradictiile de clasg nu pot fi obiectiv impgcate..5i invers:existenta statului dovedeste cg contradietiile de. clasg _slutde neimpAcat.

Tocmai in acest punct foarte important, fundamentalincepe denaturarea marxismului, denaturare care mergepe doug linii principale.

Pe de o parte, ideologii burghezi si mai ales cei mie-burghezi siliti, sub presiunea faptelor istorice incon-testabile, sg recunoascg cg statul existg numai acolo undeexistg contradictii de clas i luptg de clasg 11 corec-teazg" pe Marx in asa fel Melt statul apare ca un organde impticare a claselor. Dupg Marx, statul n-ar-fi pututnici sA aparg, nici sA se menting dad, ar fi fost cu putintgo impgcare !Titre clase. Dupg profesoriimic-burghezi si filistini care invocg cu bungvointA latot pasul pe Marx! rezultg cg, statul toemal impa.ckclasele. Dupg Marx, statid este un organ de donzinatie declasg, un organ de asuprire a unei clase de cAtre o altA clasg ;el inseamng crearea unei ordini" care legalizeazg si stator-niceste aceastg asuprire, moderind conflictul dintre clase.Dupg pgrerea politicienilor mic-burghezi, ordine inseamngtocmai imphcarea claselor, si nu asuprirea unei clase decgtre o altg clasli; a modera conflictul inseamng a impAca,si nu a rgpi claselor asuprite anumite mijloace i metodede luptg pentru doborirea asupritorilor.

In revolutia din 1917, de pildg, tocmai atunci cindproblema insemngtgtii i rolului statului s-a pus in toatgamploarea ei, tocmai atunci cind ea s-a pus in mod practicca o problemg a actiunii imediate i inert a actiunii de mask

7

fl

si pablioiitii

8 V. I. LENIN

toti eserii (socia1istii-revolutionari)6 si mensevicii auimbrItisat dintr-o data si complet teoria mic-burghezh aImphchrii" claselor de chtre stat". Nenumhratele rezolutiisi articole ale oamenilor politici din aceste douga partidesint profund imbibate de aceasth teorie mic-burghezh sifilistinh a Imphchrii". Ch statul este un organ de dominatiea unei clase anumite, clash care nu poate fi imphcath cuantipodul ei (cu clasa opush ei), lucrul acesta democratiamic-burghezh nu este niciodath in stare sh-1 inteleagh.Atitudinea fath de stat este una dintre cele mai vhditemanifesthri ale faptului eh socialistii-revolutionari simensevicii nostri nu sint citusi de putin socialisti (ceea cenoi, bolsevicii, am demonstrat-o intotdeauna), ci democratimic-burghezi cu frazeologie cvasisocialisth.

Pe de alth parte, denaturarea kautskista" a marxismuluieste mult mai subtilh. Teoretic" nu se neagh nici faptulch statul este un organ de dontinatie de clash, nici faptulch contradictiile de clash slut de neimphcat. Se pierde inshdin vedere sau se disimuleazh urmAtorul fapt: dach statuleste produsul caracterului de neimphcat al contradictiilorde clash, dach el este o forth care se situeazh deasupra socie-tAtii si care se instritineazii din ce in cemai mult de societate", este limpede eh eliberareaclasei-asuprite este cu neputinth nu numai fhrh o revolutieviolenth, ci 0 /aril nimicirea aparatului puteriide stat creat de clasa dominanth si in care este intruchipathaceasth instrhinare". Aceasth concluzie, care din punctde vedere teoretic este limpede prin ea inshsi, a fost formu-lath de Marx, duph cum vom vedea mai jos, in modul celmai precis pe temeiril anwlizei-istorice concrete a sarcinilorrevohitiei. Si tocmai aceAsth concluzie vom arhta acestlueru amhnuntit in expunerea ce urmeazA Kautsky...a uitat-o" si a denaturat-o.

2. DETA5AMENTELE SPECIALE DE OAMENI INARMATI,INCHISORILE ETC.

...Fath de vechea organizare gentilich (sau de clan)7continua Engels, statul se caracterizeazh, in primul

rind, prin imphrtirea supusilor shi duph teritoriu..."

STATUL SI REVOLUTIA

Noug ni se pare fireascV aceastg improtire, darea a necesitat o indelungatg luptg impotriva vechiiorganizgri dupg triburi sau ginti.

...A doua caracteristicg a statului este instituireaunei forte publice care nu mai coincide nemijlocitcu populatia, care se organizeazg ea insgsi ca o fortgarmatg. Aceasth forth publicg distinctg este necesarg,deoarece de la scindarea societittii in clase organizareaarmatg de sine stItgtoare a populatiei a devenit impo-sibilg... Aceastg forth' publicg existg in orice stat;ea constg nu numai din oameni inarmati, ci si dinaccesorii materiale, inchisori si institutii de constrin-gere de tot felul, pe care societatea gentilich' (de clan)nu le eunostea..."8

Engels analizeazg in aingnuntime continutul notiuniifortei" denumite stat, fortg provenitg din societate, darcare se situeazg deasupra acesteia si se instrgineazg din cein ce mai mult de ea. Din ce constg in principal aceasthforth.? Din detasamente speciale de oarneni inarmati, careau la dispozitia lor inchisori etc.

Sintem indreptgtiti sg vorbim despre detasamente spe-ciale de oameni inarmati, pentru c forta publicg, proprieoricgzui stat, nu coincide nemijlocit" cu populatia inarmatil ,cu organizarea armatV de sine stgatoare" a populatiei.

Ca toti marii ginditori revolutionari, Engels se strgduiesteatragg atentia muncitorilor constienti tocmai asupra

faptului care in ochii filistinismului dominant pare amerita cea mai micg atentie, pare a fi lucrul cel mai obisnuit,consfintit de prejudecgti nu numai trainice, ci, s-ar puteaspune, chiar pietrificate. Armata pernianentg si politia sintprincipalele instrumente ale fortei puterii de stat, darar putea oare sta lucrurile si altfel?

Din punctul de vedere al marii majoritgti a europcnilorde la sfirsitul secolului al XIX-lea, cgrora li se adresaEngels si care n-au trgit si n-au observat indeaproape nicio revolutie mare, lucrurile nici nu puteau sta altfel. Pentruei era cu totul de neinteles ce o mai fi si aceastg organi-zare armatg de sine stragtoare a populatiei"? La intre-.

sg

10 V. I. LENIN

barea: de ce s-a ivit nevoia unor detasamente speciale deoameni inarmati (politia, armata permanentn), situatedeasupra societntii §i care se instrnineazn de societate,filistinul din Europa occidenta1 i din Rusia este inclinatsn aspund a. prin citeva fraze imprumutate de la Spencersau de la Mihailovski, s invoce complicarea vietii sociale,diferentierea functiilor etc.

Astfel de invocnri par §tiintifice" §i-1 adorm de minunepe filistin, eludind lucrul principal si fundamental: scin-darea societntii in clase ireductibil du§mane.

De n-ar fi fost aceastn scindare. organizarea armatn desine stntntoare a populatiei" s-ar fi deosebit prin complexi-tatea ei, prin inalta ei tehnicn etc. de organizarea primitivna cetei de maimute care pun mina pe ciomag, sau de orga-nizarea oamenilor primitivi, sau a oamenilor reuniti inclanuri, dar o asemenea organizare ar fi fost cu putintn.

Ea este cu neputintn, deoarece societatea civilizatn escindatn in clase dumane, ba chiar ireductibil dumane,in clase a cgror inarmare de sine stntntoare" ar duce lalupta armat5, intre ele. Apare statul, este creatn o fortn

detasamente speciale de oameni inarmati, §ifiecare revolutie, nimicind aparatul de stat, ne dezvilluielupta de clasn, ne dratn concret c clasa dominantn tinde

refacn deta§amentele speciale de oameni inarmati care-islujesc e i i cn clasa asupritn tinde s creeze o noun orga-nizatie de acest fel, in stare s'a slujeascli, nu exploatatorilor,ci exploatatilor.

In rationamentul citat, Engels pune in mod teoreticaceegi problemn pe care practic, in mod evident i Ina pescara unor actiuni de masn o pune in fata noastrn fiecaremare revolutie, §i anurne problerna relatiilor reciprocedintre deta§amentele speciale" de oameni inarmatiorganizarea armatn de sine stAtittoare a populatiei".Vom vedea cum aceastn problemn este ilustratn concretde experienta revolutiilor europene i ruse.

ne intoarcem insn la expunerea lui Engels.El aratn cn uneori, Ca, de pildn, in uncle locuri din

America de Nord, aceastn fortn public& este slabn (e vorbade o rar exceptic in cadrul societntii capitaliste §i de acele

si

speciall,

sh

Sh

HettroNaRaTenboTeo ,1111311b N 3HAHIE".Ilerporpagb, (Tomato 2 nep., g. 2, wt. 9 it 10. Teuton. 227-42.

Widow* Olopadobituilt. 401.

B. 1/011314H1 (H. illemrb).

1-0CYRAPCIBO

PEB011104111hook mamma o racyAapCTB' H sumo

oponerapiara B peoomoRio.

obinyclo) I.

IlETPOTPAMD.

1918.

Coperta cártii lui V. I. Lenin ,,Statul l revolutia".1918.

Mic prat

KN.

STATUL SI REVOLUTIA 11

pkti ale Americii de Nord in care, in perioada ei preim-perialisth, a precumphnit colonistul liber), dar, in generalvorbind, forta publich se intkeste:

...Forta publich se inthreste pe mhsurh ce seascut contradictiile de clash din cadrul statului sipe nfasurh ce statele invecinate devin mai mari sipopulatia lor creste. Aruncati o privire asupra Euro-pei noastre de astki, in care lupta de clash si goanaduph cuceriri au ridicat forta publich pe o asemeneaculme, incit ameninth A inghith intreaga societatesi statul insusi..."9

Aceste rinduri au fost scrise inch la inceputul ultimuluideceniu al secolului trecut. Ultima prefath a lui Engelspoarth data de 16 iunie 189110. Pe atunci, cotitura spreimperialism atit In sensul dominatiei depline a trus-turilor, in sensul atotputerniciei marilor lAnci, cit si insensul unei politici coloniale grandioase etc. abia-abiaincepuse in Franta, iar in America de Nord si in Germaniaea era si mai putin pronuntath. De atunci goana duphcuceriri" a fkut un urias pas inainte, cu atit mai mult cucit la inceputul deceniului al 2-lea al secolului al XX-leaglobul phmintesc era definitiv impktit intre acesti cuce-ritori concurenti", adich intre marile puteri jefuitoare.Fortele armate terestre si navale au crescut de atunci extra-ordinar de mult, iar Azboiul de jaf din 1914-1917 pentrusapinirea lumii de chtre Anglia sau de chtre Germania,pentru Impktirea prkii, a fäcut ca inghitirea" tuturorfortelor societhtii de chtre puterea de stat prIdalnich shaduch societatea in pragul unei catastrofe totale.

Engels a stiut inch in 1891 A indice goana duph cuceriri"drept una dintre cele mai insemnate trhAturi distinctiveale politicii externe a marilor puteri, iar netrebnicii social-sovinisti, in 1914-1917, atunci cind aceasth goanh, carese accentuase foarte mult, a dat nastere rkboiului impe-rialist, au camuflat apkarea intereselor de jaf ale burghe-ziei lor" indhAtul unor fraze despre aphrarea patriei",despre apkarea republicii si a revolutiei" etc.!

3 Lenin Opere, vol. 33

12 V. I. LENIN

3. STATUL - INSTRUMENT DE EXPLOATAREA CLASEI ASUPRITE

Pentru intretinerea unei forte publice speciale, care sesitueazg deasupra societgtii, sint necesare impoziteImprumuturi de stat.

Avind in mina lor forta publicg si dreptul de apercepe impozite, functionarii scrie Engels ajung,ca organe ale societgtii, sg se situeze acum deasupra

Respectul nesilit, argtat de bungvoie orga-nelor orinduirii gentilice (de clan), nu le mai ajunge,chiar dacg 1-ar putea obtine..." Sint create legi specialeprivitoare la caracterul sacru si la inviolabilitateafunctionarilor. Cel mai umil slujbas al politiei"are mai multg autoritate" decit reprezentantii clanu-lui, dar chiar i eful puterii militare al unui statcivilizat ar putea sg invidieze pe un sef de gintgpentru respectul nesilit" de care se bucura din parteasocietltiin.

E pusä aici problema situatiei privilegiate a functionarilorin calitatea lor de organe ale puterii de stat. E indicatesentialul: ce anume Ii situeazg deasupra societgtii? Vomvedea cum a rezolvat Comuna din Paris In mod practicaceastg problemg teoretic5, In 1871 si cum a escamotat-oin chip reactionar Kautsky In 1912.

...Dat fiind cg statul a luat 'flint/ din nevoia klea tine in friu antagonismul dintre clase ; dat fiindcg, in acelasi timp, el a luat fiintg chiar din conflictuldintre aceste clase, el este, de regulg, statul claseicelei mai puternice, al clasei dominante din punctde vedere economic, care, cu ajutorul lui, devinedominant/ si din punct de vedere politic, dobindindastfel noi mijloace pentru oprimarea si exploatareaclasei asuprite..." Dupg cum statul antic si cel feudalau fost organe de exploatare a sclavilor si iobagilor,

statul reprezentativ modern este instrumentul deexploatare a muncii salariate de cgtre capital. In

§i

societAtii.

si

STATUL $1 REVOLUTIA 1 3

mod exceptional insA se ivesc perioade in care claselein luptA ajung la un astfel de echilibru, incit putereade stat capAtA, vremelnic, ca mijlocitoare aparentAintre clase, o oarecare independent6 fath deamin douA...`c12 Asa au fost: monarhia absoluth dinsecolele al XVII-lea si al XVIII-lea, bonapartismuldin timpul primului si celui de-al doilea Imperiufrancez, Bismarck in Germania.

Asa adAugAm noi este guvernul Kerenski in Rusiarepublicana, dupg ce s-a trecut la prigonirea proletariatuluirevolutionar, intr-un moment in care, datoritA conduceriidemocratilor mic-burghezi, Sovietele deveniseth deja nepu-tincioase, iar burghezia era incii insuficient de puternicrt.pentru a le dizolva pur si simplu.

In republica democrath continuA Engels ,bogAtia isi exercith puterea in mod indirect, darcu atit mai sigur", i anume, pe de o parte, subforma coruperii directe a functionarilor" (America)si, pe de alth parte, sub forma aliantei dintre guvernsi bursA" (Franta si America)'3.

In prezent, imperialismul si dominatia bAncilor audezvoltat", atingind o inalth nthiestrie, amindoul acestemetode de apArare si de realizare a atotputerniciei bogAtieiin orice republid, democraticA. Dacg, de pildg, chiar inprimele luni ale existentei republicii democratice din Rusia,in luna de miere, cum s-ar zice, a cAsniciei socialistilor"eseri si a mensevicilor cu burghezia, In cadrul guvernuluide coalitie, d-1 Palcinski a sabotat toate mAsurile de in-frinare a capitalistilor si a jafurilor lor, a prAdArii de cAtreei a avutului statului de pe urma furniturilor de rAzboi,dacg dupg aceea d-1 Palcinski, plecat din guvern (si inlo-cuit, desigur, cu un alt Palcinski absolut identic), a fostrAsplAtit" de capitalisti printr-o slujbusoarg care-i educeun salariu anual de 120 000 de ruble, ce inseamnA acestlucru? mituire directh sau indirecth? aliantA intre guvernsi sindicate, sau numai" relatii prietenesti? Ce rol joacl

3*

14 V. I. LENIN

oameni ca Cernov §i Tereteli, Avksentiev §i Skobelev?Sint ei aliati directi" sau numai indirecti ai milionarilor

jefuitori ai avutului statului?Atotputernicia bogatier e mai sigurd in republica

democratiea', tocmai pentru ca ea nu depinde de diferitedeficiente ale mecanismului politic, de un prost inveliq alcapitalismului. Republica democratica constituie inveliplpolitic cel mai bun cu putinta al capitalismului, §i de aceeacapitalul, punind stapinire (cu ajutorul unor oameni caPalcinski, Cernov, Tereteli & Co.) pe acest cel mai buninveli§, 4i gaza puterea pe o temelie atit de solida, atitde sigura, limit nici un fel de schimbare, fie a persoa-nelor, fie a institutiilor, fie a partidelor in republica bur-ghezo-democratica, nu-i zdruncina aceasta putere.

Trebuie sa mai remarcam ca Engels denume§te in modulcel mai categoric votul universal un instrument de domi-natie al burgheziei. Votul universal, spune el, tinindseama in mod evident de experienta indelungata a social-democratiei germane, este

un criteriu al maturitatii clasei muncitoare. Maimult el nu poate da, nici nu va da niciodata in statulactual"14.

Democratii mic-burghezi, de soiul sociali§tilor-revolu-tionari §i al men§evicilor nqtri, ca §i fratii lor buni, totisociallovini§tii §i oportuni0ii din Europa occidentala,asteapta insa ceva mai mult" de la votul universal. Eiimpart4esc §i sugereaza §i poporuhii ideea falsa ca instatul actual" votul universal ar fi intr-adevar in stare saexprime vointa majoritatii oamenilor muncii §i sa asigureinfaptuirea ei.

Aici nu putem decit sa mentionam aceasta idee falsa,nu putem decit sa aratam a afirmatia absolut limpede,precisa i concreta a lui Engels e denaturata la fiecare pasde propaganda §i de agitatia partidelor socialiste oficiale"(adica oportuniste). Expunerea noastra ulterioara a con-ceptiilor lui Marx §i Engels asupra statului actual" demon-streaza pe deplin intreaga falsitate a ideii pe care o respingeEngels aici.

STATUL J REVOLUTIA 15

Engels 10 rezuma in cea mai popular& lucrare a sa con-ceptiile prin urmMoarele cuvinte:

Statul nu a existat deci dintotdeauna. Au existatsocietati care au scos-o la capat MA el, care niciidee n-aveau despre stat ci despre puterea de stat.Pe o anumita treapta a dezvoltarii economice, legatain mod necesar de scindarea societatii in clase, statula devenit, ca urmare a acestei scindari, o necesitate.Ne apropiem acum cu pa§i repezi de o treapta de dez-voltare a productiei pe care existenta acestor clasenu numai A inceteaA de a fi o necesitate, dar devineo adevarata piedica pentru productie. Clasele vordisparea tot atit de inevitabil precum au luat fiintain trecut. 0 data cu ele va disparea in mod inevitabil§i statul. Societatea, care va organiza in chip nouproductia pe baza asocierii libere qi egale a produca-torilor, va trimite intreaga macinn de stat acolounde-i va fi atunci locul: la muzeul de antichitati,alaturi de roata de tors ci de toporul de bronz"15.

Nu deseori ai prilejul sa Intilnecti acest pasaj in litera-tura de propaganda i de agitatie a social-democratieicontemporane. Dar chiar atunci cind D. intilnecti, autoriicare-1 citeag se comporta ca §i cum s-ar inchina in fataunei icoane, adica 11 citeaza pentru ali exprima formalconsideratia fata de Engels, fara a se intreba macar celarga §i profunda amploare a revolutiei presupune aceastatrimitere a intregii maOni de stat la muzeul de antichi-tati". Nu se vede, de cele mai multe ori, nici macar intele-gerea a ceea ce Engels denume0e macina de stat.

i)c DISPARITIA TREPTATkA STATULUI$1 REVOLUTIA VIOLENTA

Cuvintele lui Engels cu privire la disparitia treptata"a statului sint atit de cunoscute, sint atit de des citate,arata atit de expresiv in ce consta esenta falsificarii curentea marxismului i transformarea lui in oportunism, Incite necesar A ne oprim in mod amanuntit asupra lor. Repro-

16 V. I. LENIN

ducem intregul rationament din care au fost luate acestecuvinte:

Proletariatul ia puterea de stat si transformgmijloacele de productie mai filth in proprietate destat. Dar prin aceasta el se desfiinteazg pe sine insusica proletariat, desfiinteazg toate deosebirile de clasgsi toate contradictiile de clasg si o datg cu aceastadesfiinteazg si statul ca stat. Societatea de ping acum,care s-a dezvoltat in cadrul unor contradictii declasg, avea nevoie de stat, adicg de o organizatie aclasei exploatatoare din epoca data, pentru a mentineconditiile ei exterioare de productie, asadar mai alespentru a tine prin fort& clasa exploatatg in conditiilede oprimare determinate de modul de productie dat(sclavie, iobggie sau dependentg feudalg, mune&salariatg). Statul era reprezentantul of icial al intregiisocietati, sintetizarea ei intr-un organism vizibil,dar aceasta numai in mgsura in care era statul aceleiclase care reprezenta in epoca datg intreaga societate:in antichitate, stat al cetgtenilor proprietari de sclavi,in evul mediu, stat al nobilimii feudale, in vremurilenoastre, stat al burgheziei. Devenind, in sfirsit, real-mente reprezentant al intregii societgti, el se facepe sine ins* de prisos. De indata ce nu va mai existanici o clasg socialg care trebuie oprimatg, de indatgce, impreung cu dominatia de chg. si cu lupta pentruexistenta individualg, generatg de anarhia de pingacum a productiei, sint inlgturate si conflictele, siexcesele care izvorgsc de aici, nu mai este nimic dereprimat, nimic care sg fug necesarg o fortg specialgde represiune, un stat. Primul act prin care statul semanifestg realmente cra----ffrirezentant al intregiisocietati luarea in stapinire a mijloacelor deproduciae In numele societatii este, in acelasi timp,siultimuI sgu act independent ca stat. Interventiaunei puteri de stat in relatiile sociale devine, rindpe rind, de prisos in toate domeniile si inceteazg apoide la sine. In locul guverngrii asupra persoanelor

STATUL V REVOLUTIA 17

apar administrarea lucrurilor si conducerea proceselorde produetie. Statul nu este «desfiintat», el disparetreptat. Prin aceasth prismti trebuie apreciath frazeo-logia cu privire la «statul popular liber», frazeologiecare o anumith perioadh de timp era justificath camijloc de agitatie, dar care, in ultimh instanth, esteineonsistenth din punct de vedere stiintific. Tot prinaceasth prismh, trebuie apreciat i revendicareaasa-numitilor anarhisti ea statul sh fie desfiintat dela o zi la alta" (Anti-Dfihring". Domnul EugenDuhring revolutioneazh stiinta", p. 301-303, ed.a 3-a germ.) 18.

Se poate afirma fr teamh de a gresi eh din acest ratio-nament, de o exceptionalh boghtie de idei, al lui Engelsa intrat eu adevhrat in patrimoniul gindirii socialiste apartidelor socialiste contemporane doar faptul ch, spredeosebire de teoria anarhisth a desfiinthrii" statului, duphMarx, statul dispare treptat". A mutila astfel marxismulinseamnh a-I reduce la oportunism, deoarece, ea urmare aunei astfel de interprethri", nu rhmine decit ideea vagg,a unei sehimbhri lente, uniforme, treptate, a inexistenteisalturilor i furtunilor, a inexistentei revolutiei. Dispari-tia treptath" a statului in intelesul obisnuit, general rhs-pindit, de mash, dad, se poate spune astfel, al acesteiexpresii, inseamnsa fhrh indoialh estomparea, dach nuchiar negarea ideii de revolutie.

0 asemenea interpretare" constituie insh cea mai groso-lanh denaturare a marxismului, avantajoash numai pentruburghezie i bazath din punct de vedere teoretic pe uitareacelor mai importante imprejurhri i considerente care sintindicate chiar si in rationamentul rezumativ" al lui Engels,reprodus de noi in intregime.

In primul rind. Chiar la inceputul acestui rationament,Engels spune ca., luind puterea de stat, proletariatul des-fiinteazh prin aeeasta statul ca stat". A reflecta asupraa ceea ce inseamnh acest lucru nu se obisnuieste". Deobicei, fie ch e cu totul ignorat, fie ch e considerat ca unfel de slAbiciune hegelianh" a lui Engels. De fapt insh,

18 V. I. LENIN

In aceste cuvinte e exprimata pe scurt experienta uneiadin cele mai mari revolutii proletare, experienta Comuneidin Paris din 1871, chestiune de care ne vom ocupa maiamanuntit la locul cuvenit. Engels vorbe0e de fapt aicide desfiintarea" de catre revolutia proletara a statuluiburgheziei, pe cind cele spuse de el relativ la disparitiatreptata se refera la rlim4ite1e statului proletar de dupcirevolutia socialista. Pupa Engels, statul burghez nu dis-pare treptat", ci este desfiintat" de catre proletariatprin revolutie. Ceea ce dispare treptat dupa aceasta revolutieeste statul sau semistatul proletar.

In al doilea rind. Statur este o forta speciala de repri-mare". Aceasta minunata §i extrem de profunda definitiea lui Engels e data aici de el in modul cel mai clar. Sidin ea rezulta ca forta speciala de reprimare" a proleta-riatului de catre burghezie, a milioanelor de oameni aimuncii de catre un manunchi de bogata0 trebuie sa fieinlocuita cu o forta speciala de reprimare" a burghezieide catre proletariat (dictatura proletariatului). Tocmaiin aceasta consta desfiintarea statului ca stat". TocmaiIn aceasta consta actul" luarii in stapinire a mijloacelorde productie in numele societatii. Si e de la sine intelesca o astfel de inlocuire a unei forte speciale" (burgheze)cu o alta forta speciala" (proletara) nu se poate producenicidecum sub forma disparitiei treptate".

In al treilea rind. Atunci cind vorbe§te despre dispari-tia treptata" a statului sau §i mai expresiv §i maipitoresc Inca despre adormirea" acestuia, Engels areIn vedere in mod absolut limpede ci categoric epoca dedupli luarea in stapinire a mijloacelor de productiede catre stat in numele intregii societati", adica de dui) arevolutia socialista. Stim cu totii ca forma politica astatului" in aceasta epoca este democratia cea mai deplina.Dar nici unuia dintre oportuni0ii care denatureaza cunerucinare marxismul nu-i vine In minte ca, prin urmare,la Engels e vorba aici de adormirea" ci de disparitiatreptata" a democrafiei. Acest lucru pare foarteciudat la prima vedere. Dar eheste de neinteles" numaipentru cel care n-a sesizat cli, democratia este gi e a un

STATIIL $1 REVOLUTIA 19

stat i c, prin urmare, si democratia va dispgrea atuncichid va dispgrea statul. Statul burghez poate fi desfiintat"numai de revolutie. Statul in general, adicg cea mai deplingdemocratie, poate numai sg disparg treptat".

In al patrulea rind. Formulind celebra sa tea,: statuldispare treptat", Engels explicg imediat in mod concreteg aceasta tug e indreptatg atit impotriva oportunistilor,cit i impotriva anarhistilor. Totodatg Engels pune peprimul plan concluzia ce decurge din teza disparitieitreptate a statului" care este indreptatg iMpotriva opor-tunistilor.

Se poate paria cg, din 10 000 de oameni care au cititsau au auzit cg statul dispare treptat", 9 990 nu stiu deloc sau nu-si amintesc cg Engels si-a indreptat concluziilesale ce decurg din aceastg tezg nu numai impotriva anar-histilor. Iar din ceilalti 10, en siguranfa cg 9 nu stiu ceeste statul popular liber" si de ce atacul indreptat impotrivaacestei lozinci este si un atac impotriva oportunistilor.Asa se scrie istorial Asa se falsificg pe neobservate mgreatainatgturg revolutionarg, adaptind-o la filistinismul domi-nant. Concluzia indreptatS, impotriva anarhistilor a fostde mii de ori repetatg, banalizatg, bggatg tuturor in capsub forma cea mai simplisa ; ea a cgpgtat trginicia uneiprejudec4i. Iar concluzia indreptatg impotriva oportu-nistilor a fost estompat i uitatg"

Statul popular liber" a constituit o revendicare progra-matic i o lozineg curentg a social-democratilor germanidin perioada 1870-1880. In afara unei prezentgri born-bastice mic-burgheze a notiunii de democratie, aceastglozincg nu are nici un continut politic. In mgsura in careprin aceastg lozincg se putea face in mod legal aluzie larepublica democraticg, Engels era gata sg indrepateascrtemporar" folosirea acestei lozinci din punct de vedereagitatoric. Dar aceastg lozincg era oportunistg, cgci eareflecta nu numai tendinta de a prezenta in culori tran-dafirii democratia burghezg, ci si neintelegerea criticii depe pozitii socialiste a oricgrui stat in general. Noi sintempentru republica democraticg, deoarece in capitalismea reprezintg pentru proletariat cea mai bung forms. de

90 V. I. LENIN

stat, dar nu ne este permis sh uithm eh i in cea mai demo-cratich republic& burghezh soarta poporului este robiasalariath. Mai departe. Orice stat este o forth specialhde reprimare" a unei clase asuprite. De aceea, nici, un telde stat nu este liber si nu este popular. In perioada1870-1880, Marx si Engels au explicat tovarhsilor lor departid de nenumhrate ori acest lucru".

In al cincilea rind. Aceeasi lucrare a lui Engels, dincare toath lumea Ii aminteste rationamentul privitor ladisparitia treptath a statului, contine un rationamentprivitor la insemnhtatea revolutiei violente. Apreciereadin punct de vedere istoric a rolului acesteia din urmhdevine sub pana lui Engels un adevhrat panegiric al revo-lutiei violente. De acest lucru nu-si aduce nimeni aminte",semnificatia acestei idei nu constituie un subiect de discutiisi nici mhcar de reflectie in rindurile partidelor socialistede as-02i ; in propaganda si agitatia de toate zilele in rindu-rile maselor, aceste idei nu joach nici un rol. Si cu toateacestea, ele sint indisolubil legate intr-un tot armoniosde disparitia treptath" a statului.

lath acest rationalnent al lui Engels:

...Ch violenta mai joach insh si alt rol in istorie"(afarit de rolul de forth a rilului), si aniiine un rolrevolutionar, ch ea este, cum spune Marx, moasaorichrei societhti vechi care poarth in pintecele eio societate nouhn, c violenta este instrumentul cuajutorul crania rniscarea socialh isi croieste drumsfarimind formele politice incremenite i moarte,

despre toate acestea nu ghsim nici un cuvint lad-1 Daring. Numai suspinind i vhitindu-se admiteel posibilitatea ch, pentru rhsturnarea economieibazate pe exploatare va fi, poate, nevoie de violenth

din phcate ! chci orice folosire a violentei ar demo-raliza pe cel care face uz de ea. Si acest lucru 11spune in ciuda marelui avint moral si spiritual carea urmat orichrei revolutii victorioase ! Si 11 spune inGermania, unde o ciocnire violenth care ar putea fiimpush poporului ar avea cel putin avantajul de a


stirpi servilismul intrat in constiinta nationalg carezultat al umilirii provocate de rgzboiul de 30 deani". i aceastg searbadg, mentalitate de predicator,lipsith de sevg si vlagg, are pretentia sg, se impungpartidului celui mai revolutionar pe care Ii cunoasteistoria?" (p. 193, ed. a 3-a germ., sfirsitul capitoluluial patrulea, sectiunea a II-a)20.

Cum poate fi lmbinat in cadrul aceleiasi doctrine acestpanegiric al revolutiei violente, prezentat cu stgruintg, deEngels social-democratilor germani din 1878 ping In 1894,adicg, ping la moartea sa, en teoria disparitiei treptate"a statului?

Pentru a le imbina se recurge de obicei la eclectism, lascoaterea in evideng in mod neprincipiat sãu Tn modsofistic a unuia sau altuia din rationamente, in chiparbitrar (sau pentru a fi pe placul celor ce detin puterea),iar in 99 de cazuri din 100, dad, nu ?i mai des, este impinsgpe primul plan tocmai disparitia treptatg". Dialecticii Iieste substituit eclectismul: acesta este, In ceea ce privestemarxismul, fenomenul cel mai obisnuit, cel mai rgspinditin literatura social-democratg oficialg din zilele noastre.Aceastg substituire nu constituie, fireste, o noutate ; ea sepracticg chiar i in istoria filozofiei clasice grecesti. Lafalsificarea marxismului In spiritul oportunismului, strecu-rarea eclecticii sub mantia dialecticii insalg, in modul celmai usor masele, d o satisfactie aparentg, pare a tine seamade toate laturile procesului, de toate tendintele de dezvoltare,de toate influentele contradictorii etc. ; in realitate insg,ea nu oferg in nici un caz o conceptie unitar i revolutio-narg asupra procesului dezvoltgrii sociale.

Am spus mai sus si vom argta In mod mai amlnuntit inexpunerea noastrg ulterioarg cg doctrina lui Marx si Engelscu privire la caracterul inevitabil al revolutiei violentese referg, la statul burghez. Acesta nu poate fi inlocuit prinstatul proletar (prin dictatura proletariatului) pe caleadisparitiei treptate", ci, de regulg generalg numai pecalea revolutiei violente. Panegiricul fgcut de Engels revo-lutiei violente si care concordg intru totul cu numeroasele

22 V. I. LENIN

declaratii ale lui Marx (s 5. ne amintim de concluzia dinMizeria filozofiei"21 si de cea a Manifestului Comunist"22,care contin declaratia MOO si pling, de mindrie ea revolutiaviolenta este inevitabilA ; s'a ne amintim de critica Progra-mului de la Gotha din 1875, critic5, in care Marx aproape30 de ani mai tirziu a biciuit Mfg, crutare oportunis-mul acestui program), acest panegiric nu constituie de loco exaltare", nu constituie de loc o declamatie sau o extra-vaganta polemica. Necesitatea educlrii sistematice amaselor in spiritul acestei §i tocmai al acestei conceptiiasupra revolutiei violente st a. la baza intregii doctrine alui Marx si Engels. TrAdarea invaraturii lor de cAtre curen-tele sociallovinist si kautskist, dominante acum, isigAseste o expresie deosebit de pregnanta in faptul ca' atitunii cit si ceilalti au dat uitgrii aceastit propaganda, aceastaagitatie .

klocuirea statului burghez prin cel proletar este cuneputintg, frlea revolutia violenta. Desfiintarea statuluiproletar, adicA desfiintarea oricarui fel de stat, nu esteposibila altfel decit pe calea disparitiei treptate".

Marx si Engels au dezvoltat amanuntit si concret acesteconceptii, studiind in mod special fiecare situatie revolu-tionark analizind in mod special invatamintele experienteifieCarei revolutii. Trecem acum la aceasta parte a invalti-turii lor, indiscutabil cea mai importann.

CAPITOLUL AL II-LEASTATUL 1 REVOLUTIA. EXPERIENTA ANILOR 1848 1851

1. AJUNUL REVOLUTIEI

Primele opere ale marxismului ajuns la maturitate,Mizeria filozofiei" si Manifestul Comunist", se refer5,tocmai la perioada ajunului revolutiei din 1848. Datoritaacestei imprejueari, pe linga' expunerea bazelor generaleale marxismului, gAsim in aceste lucrAri, intr-o anumita

. nfasura, oglindirea situatiei concrete revolutionare deatunci, si de aceea ar fi, cred, mai potrivit ea, examinam

STATUL, $1 REVOLUTIA 23

cele spuse de autorii acestor lucrilri despre stat cu putininainte de a fi tras concluzii din experienta anilor1848-1851.

...Clasa. muncitoare scria Marx in Mizeriafilozofiei" va inlocui, in cursul dezvoltgrii ei,vechea societate burghed, cu o asociatie care excludeclasele si antagonismul dintre ele, iar putere politid,propriu-zid, nu va mai exista, pentru a putereapoliticA este tocmai expresia of icial d. a antagonis-mului dintre clase din societatea burghezr (p. 182,ed. germ. 1885)24.

Este instructiv5, compararea acestei expuneri cu caractergeneral a ideii disparitiei treptate a statului dupb," desfiin-tarea claselor cu expunerea facufa in Manifestul Comunist",care a fost scris de Marx si Engels cu citeva luni mai tirziu,anume in noiembrie 1847:

...Descriind fazele cele mai generale ale dezvol-thrii proletariatului, am urmArit rgzboiul civil, maimult sau mai putin latent, dinguntrul sociefatiiactuale, ping, la punctul cind acesta se transformAintr-o revolutie deschissa si and, easturnind prinviolenca burghezia, proletariatul isi intemeiaza," domi-natia sa...

...Dupà, cum am viizut mai sus, primul pas inrevolutia muncitoreasa este ridicarea" (textual:in61tarea) proletariatului la rangul de clad, domi-nana, este cucerirea democratiei.

Proletariatul va folosi dominatia lui politid, pentrua smulge burgheziei, pas cu pas, intreg capitalul,pentru a centraliza toate uneltele de productie inmiinile statului, adid, in miinile proletariatuluiorganizat ca clasa% dominantI, si pentru a mAri, citse poate de repede, masa fortelor de productie"(p. 31 si 37, ed. a 7-a germ. 1906)25.

Aici e f ormulatl una dintre cele mai remarcabile si maiimportante idei ale marxismului cu privire la problema

24 V. I. LENIN

statului, si anume ideea de dictatura a proletariatului"(cum au inceput sa se exprime Marx si Engels dupa Comunadin Paris)26, precurn si definitia extrem de interesantg astatului, definitie care face si ea parte din cuvinteleuitate" ale marxismului. Statul, adic proletariatul orga-nizat ea elasii dominante.

Aceasta definitie a statului nu numai ca n-a fost expli-cata niciodata, in literatura de propaganda si de agitatie,astazi dominantg, a partidelor social-democrate oficiale.Mai mult. Ea a fost anume data uitgrii, pentru di, esteabsolut incompatibila cu ref ormismul si spulbera prejude-catile oportuniste curente si iluziile mic-burgheze cu privirela dezvoltarea pasnicg a democratiei".

Proletariatului Ii e necesar statul acest lucru 11 repetgtoti oportunistii, kautskistii, incredin-tindu-ne ea asa rezultg din invatatura lui Marx, uitind"insg sg adauge, in primul rind, ca, dupg Marx, proletariatu-lui Ii e necesar numai un stat care sa disparg treptat,adicg astfel alcgtuit incit sa inceapa imediat sa dispara

sa nu poatg sa nu dispara. Iar in al doilea rind, oamenilormuncii le este necesar statul", adica proletariatul orga-nizat ca clasa dorninanta".

Statul este o organizare speciala a fortei, o organizare aviolentei in vederea reprimarii unei anumite clase. Darcare clasg trebuie reprimatg de cgtre proletariat? De bungseamg, numai clasa exploatatoare, adica burghezia. Oameniimuncii au nevoie de stat numai pentru reprimarea impo-trivirii exploatatorilor ; s conduca aceasta reprimare,s-o infaptuiasca este in stare numai proletariatul, singuraclasg revolutionara ping, la capgt, singura clasa capabilgsa unease& in lupta impotriva burgheziei, pentru completaei inlaturare, pe toti cei ce muncesc i sint exploatati.

Claselor exploatatoare le e necesara dominatia politicaIn vederea mentinerii exploatarii, adicg In interesul egoistal unei minoritati infime, Impotriva majoritatii covirsi-toare a poporului. Claselor exploatate le e necesarg domi-natia politica in vederea desfiintgrii totale a oricareiexploatari, cu alte cuvinte in interesul majoritatii covirsi-toare a poporului, impotriva minoritatii infime a proprie-

ti

social-sovinistii si

STATUL I KEVOLUTIA 25

tarilor moderni de sclavi, adich impotriva mosierilor sicap italistilor .

Democratii acesti pretinsi socialisti careau substituit liiptei de clas visurile despre intelegereaintro- disc, si-au imaginat si_transforrnarea socialistl totin alpfantezist, nu sub forma rhsturnhrii dominatieiclasetexpIoatatoare, ci sub forma supunerii pasnice aminorit4ii fath de majoritateadevenith constienth desarcinile ei. Aceasth utopie mic-burghezA, indisolubillegath de acceptarea ideii statului situat deasupra claselor,a dus in practich la trhdarea intereselor claselor celor cemuncesc, duph cum a si demonstrat, de pildh, istoria revo-lutiilor franceze din 1848 si 1871, duph cum a arhtat expe-rienta participhrii socialiste" la guvernele burgheze dinAnglia, Franta, Italia si din alte thri la sfirsitul secoluluial XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea".

Marx a luptat toath viata impotriva_acestui_ socialismmic-burghez, reinviat acum in Rusia de chtre partidelesocialist-revolutionar stmensevic. Marx a promovat in modconsecvent invatatura despre lupta de clash, dezvoltind-oin invgfaturl despre puterea politics, despre stat.

Rhsturnarea dominatiei burghezieLp oatef Linfhptuithnumai de chtre proletariat, clash' deosebith, ale chreLcon-ditil economice de exist-nth, o pregUesc in vederea acesteirhsturnhri, ii dau-posibilitatea si- forta de a o realiza. Intimp ce burghezia fherniteaztt, rhzleteste theamimea sitoate ph.turile mic-burgheze, ea cimenteazh, uneste, orga-nizeazh proletariatul. Numai proletariatul e capabil,datarith rolului shyLncculom iTh inarea-proaiictie,sa_fie._conduchtorul tuturor maselor muncitoare si exploatate, pecare -burghezia, adeseori, le---exploateazA, le asupreste,le Impileaek nu mai putin, ci chiar mai milt decit peproletari. dar care nu sint capabile s lupte in mod inde-pendenLin_ vedereaeliberAiii bor.

Ins-A-O.-tura despre lupta de clash, aplicata de Marx laproblema statului si a revolutiei socialiste, duce in modnecesar la recunoasterea dominatiei politice a.proldariatului,la recunoasterea dietaturii lui, adich, a unci puteri carenu este impsartia, cu nimeiiiST care se sprijinh in mod

mir-burghezi,

26 V. I. LENIN

direct pe forta armath a maselor. Rhsturnarea burghezieipoate fi infh_ptuith numai prin transformarea proletariatu-luriii clas-rt Zominanta,capabil'i sr reprime impotrivireainevitZilh, desperath_a_biffghe-Ziei §i sh organizeze toatemagefe-muncitoare si exploatate in vederea noii orinduiriecolidmice.

Proletariatul are nevoie de puterea de stat, de organi-zarea centralizath a fortei, de organizarea_vialentei atitpentru reprimarea impotrivirii exploatatorilor, cit sipentru conducerea uriasei mase a populatiei, a thrhnimii,a micii burghezii, a semiproletarilor in vederea organi-zhrii" economieLsocialiste.

Educind partidul muncitoresc, marxismul face educatiaavanghrzii proletariatului, capabilh sh, preia puterea si siidiced intregul popor spre socialism, sh indrumeze si sh orga-nizeze noua orinduire, sh fie invhthtorul, conduchtorul,indrumatorul tuturor celor ce muncese qi sint exploatati,in opera de organizare a vietii lor sociale, fAril burgheziesi impotriva burghezier. Dimpotrivh, oportunismul caredoming asthzi educh in cadrul partidului muncitorescreprezentanti ai muncitorilor mai bine pratiti, care se rupde mase, se aranjeazV convenabil in regimul capitalist,isi vind pe un blid de linte dreptul lor de prim nhscut,adich renunth la rolul de conduchtori revolutionari aipoporului impotriva burgheziei.

Statul, adich proletariatul organizat ca clash dominan-- aceasth teorie a lui Marx este indisolubil legath de

intreaga lui invgthturh despre rolul revolutionar al prole-tariatului in istorie. Incununarea acestui rol este dictaturaproletariatului, dominatia politich a proletariatului.

Dar dach proletariatului ii este necesar statul ca orga-nizare speciald a violentei impotriva burgheziei, se impunede la sine urmhtoarea concluzie: poate fi oare conceputhcrearea unei asemenea organizatii farh, nimicirea, farhdistrugerea prealabilh a masinii de stat pe care a creat-opentru sine burghezia? In Manifestul Comunist" se intre-vede aceasth concluzie, si despre ea vorbeste Marx fhcindbilantul experientei revolutiei din 1848-1851.

tg",

STATUL SI REVOLUTIA 27'

2. BILANTUL REVOLIJTIEI

In problema care ne intereseaza, problema statului,Marx face bilantul revolutiei din 1848-1851 in urmatorulrationament din lucrarea sa Optsprezece brumar al luiLudovic Bonaparte":

revolutia actioneaza temeinic. Ea maiparcurge incg purgatoriul. hi Infaptuie§te operametodic. Pina' la 2 decembrie 1851" (ziva loviturii destat a lui Ludovic Bonaparte), ea terminase primajumatate a activitgtii ei pregatitoare ; acum o terming'pe cea de-a doua. Ea a desavirit frith puterea_parla-mentarg, pentru a o putea rasturna. Acum, dupg, cea reu§it s faca aceasta, desavir§e§te rtterea executivd,o reduce la expresia ei cea mai pull, o izoleazg §i

contrapune ca obiectiv unic, pentru a concentraimpotriva ei toate fortele sale destructive" (subliniatde noi). cind revolutia Ii va fi indeplinit aceastäa doua jumgtate a activitatii ei preggtitoare, Europava sari din jiltul ei §i va exclama jubilind: Bine aisgpat, cirtitg batringl

Aceasta putere executivg, cu uria§a ei organizarebirocratica §i militarg, cu complicata §i artificiala eima§ing, de stat, cu o armata de o jumatate de milionde functionari, algturi de o armatg de o alta jumatatede milion de oameni, acest ingrozitor organism para-zitar, care invgluie ca o crusta corpul societatiifranceze, astupindu-i toti porii, a aparut in epocamonarhiei absolute, in timpul decgderii sistemuluifeudal, contribuind la grabirea acestei decaderi".Prima revolutie francezg, a dezvoltat centralizarea,dar in acela§i timp a largit amploarea, atributeleputerii guvernamentale i a sporit numarul acolitiloracesteia. Napoleon a desgvirqit aceastg ma§ina destat". Monarhia legitima §i monarhia din iulie nui-au adgugat decit o mai mare diviziune a muncii...

In sfir§it, republica parlamentarg, s-a vgzutsilitg, in lupta ei impotriva revolutiei, s intareascg,o data cu masurile represive, mijloacele i centrali-

4

...Inst

ei-o

8i

28 V. I. LENIN

zarea puterii guvernamentale. Toate revolu-fiile au perfecfionat aceastd ma-find in loc s-o sf drime" (subliniat denoi). Partidele care luptau alternativ pentru putereconsiderau luarea in sthpinire a acestui imens edificiude stat drept prada principalh a invinghtorului"(Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte",p. 98-99, ed. a 4-a, Hamburg, 1907)28.

Prin acest minunat rationament, marxismul a fácut unurias pas inainte fath de Manifestul Comunist". In Mani-festul Comunist", problema statului este push intr-un modinch foarte abstract, fiind formulath in notiuni i expresiidintre cele mai generale. In pasajul de mai sus, problemaeste push concret i concluzia trash este cit se poate deprecish, cit se poate de categorich, de practica,' si de pal-

toate revo1j4ii1ed& pira War& ii perfectionatmasina de stat, ea trebuie ins'a zdrobith, sfhrimath.

Aceasth concluzie este lucrul principal, fundamentalIn invAthtura marxisth despre stat. Si tocmai acest lucrufundamental nu e numai uitat cu totul de chtre partidelesocial-democrate oficiale dominante, dar e si de-a dreptuldenaturat (precum vom vedea mai jos) de chtre K. Kautsky,cel mai de seamh teoretician al Internationalei a II-a.

In Manifestul Comunist" se face un bilant general alistoriei, bilant care ne obligh s vedem in stat un organ aldominatiei de clash si care ne conduce la concluzia necesarhch proletariatul nu poate dobori burghezia farh a fi cuceritmai intii puterea politica, WI a fi obtinut dominatiapolitics, fArh a fi transformat statul in proletariat organi-zat ca clash dominanth", si c acest stat proletar, imediatduph victoria sa, va incepe s disparh treptat, cad insocietatea uncle nu existh contradictii de clash statul ede prisos i cu neputinth. Aici nu este puss problema in cetrebuie sh constea, din punctul de vedere al dezvolthriiistorice, aceasth inlocuire a statului burghez prin celproletar.

Tocmai aceasth problemh a pus-o si a rezolvat-o Marxin 1852. Credincios filozofiei sale, materialismul dialectic,

pabilg:

.


Marx ia ca bazg experienta istorieg a glorio§ilor ani airevolutiei din 1848-1851. Ca intotdeauna, invätgtura luiMarx constituie §i in. acest caz un bilant al experientei.luminat de o conceptie despre lume profund filozoficg side o bogatg cunoa§tere a istoriei.

Problema statului este push' in mod concret: cum aapgrut istorice§te statul burghez, ma§ina de stat necesargdominatiei burgheziei? Ce schimbgri a suferit ea? Cum aevoluat ea in decursul revolutiilor burgheze i in fataactiunilor de sine stgatoare ale claselor asuprite? Caresint sarcinile proletariatului in ceea ce prive0e aceastgmaOn g. de stat?

Puterea de stat centralizatg, proprie societgtii burgheze,a apgrut in epoca decgderii absolutismului. Doug institutiisint cele mai caracteristice pentru aceastä ma§ing de stat:birocratia §i armata permanentg. Marx §i Engels au argtatin repetate rinduri in operele lor cg aceste institutii sintlegate prin mii de fire de burghezie. Experienta f iecAruimuncitor invedereazg aceastg leggturg intr-un mod extraor-dinar de concret §i de sugestiv. Clasa muncitoare invatg pepropria sa piele sg cunoascg aceastg leggturg, §i de aceeasesizeazg atit de u§or si i§i insu§e0e atit de temeinic §tiintadespre caracterul de neinlgturat al acestei leggturi, §tiintape care democratii mic-burghezi fie cg o neagg din igno-rantg §i din uprintg, fie a o recunosc in general" cuo §i mai mare uprintg, uitind sg tragg concluziile practicecorespunzgtoare.

Birocratia §i armata permanentg sint ni§te paraziti"pe corpul societatii burgheze, paraziti ngscuti din contra-dictiile lguntrice care sfi§ie aceastg societate, §i anumeparaziti care astupg" porii ei vitali. Oportunismul kauts-kist, care doming acum in rindurile social-democratieioficiale, vede in conceptia despre stat, considerat ca unorganism parazitar , un atribut special §i exclusiv al anar-hismului. Desigur, aceastg denaturare a marxismului esteextrem de avantajoasg pentru filistinii care au dus socia-lismul ping la nemaipomenita ru§ine de a justifica§i prezenta in culori trandafirii rgzboiul imperialist,

4*

30 V. I. LENIN

folosind In acest scop notiunea de aph"rare a patriei",dar ea famine totusi o incontestabiM, denaturare.

In toate revolutiile burgheze, atit de numeroase, careau avut loc in Europa de la cklerea feudalismului, continuAdezvoltarea, perfectionarea si intkirea acestui aparatbirocratic si militar. In special tocmai mica burghezieeste atrasa' de partea marii burghezii, si aceasta din urmgo supune in mare nfasurä cu ajutorul acestui aparat, careofera päturilor de sus ale tklnimii, ale micilor meseriasi,ale negustorilor etc. locsoare relativ comode, linistite sionorabile, in virtutea ckora cei care le ocup5, se situeazadeasupra poporului. Ginditi-v6 de pild.a, la ceea ce s-aintimplat in Rusia in jumkatea de an care s-a scurs dupl27 februarie 191729: posturile publice, care inainte erauacordate cu precAdere ultrareactionarilor, au devenit unobiect de prad, al cadetilor, mensevicilor si socialistilor-revolutionari. Acestora nici prin gind nu le trecea, in fond,A inraptuiascl vreo reform/ serioas'a ; ei elutau O. aminereformele pia, la Adunarea constituantV, iar Adunareaconstituant6 s-o amine putin cite putin pin6 la sfirsitulrkboiului 1 Dar impktirea prAzii, ocuparea posturilor deministri, de ministri adjuncti, de guvernatori generalietc., etc., s-a facut flea, zlbava si fkl s'a, se astepte nicio Adunare constituantl! Jocul de-a combinatiile in ceea cepriveste componenta guvernului nu era in fond decit expre-sia acestei impktiri si reimpktiri a präzii", care se faceaatit sus cit si jos, in toafl tam, in toatl administratiacentral:A si locall. Bilantul, bilantul obiectiv al perioadeide jumltate de an, de la 27 februarie la 27 august 1917,este neindoielnic: reformele au fost aminate, impktireaposturilor publice a fost efectuatA, iar greselile" slvirsitecu prilejul impktirii au fost indreptate prin citeva reim-pktiri.

Dar cu cit au loc mai multe reimpártiri" ale aparatuluibirocratic intre diferitele particle burgheze si mic-burgheze(intre cadeti30, socialisti-revolutionari si mensevici, dug,lu/m exemplul Rusiei), cu atit mai limpede apare claselorasuprite si proletariatului, aflat in fruntea lor, antago-nismul ireductibil dintre ele si intreaga societate burghezl.

.


De aici decurge necesitatea pentru toate partidele burgheze,chiar §i pentru cele mai democratice, inclusiv cele demo-crat-revolutionare", de a intensifica represiunile impo-triva proletariatului revolutionar, de a infari aparatulde represiune, adick aceea§i ma§ink de stat. Aceastk des-f4urare a evenimentelor sile§te revolutia set concentrezetoate fortele de distrugere" impotriva puterii de stat, osilqte sk-§i punk nu sarcina imbunkatirii mainii de stat,ci pe aceea a distrugerii, a nimicirii ei.

Nu rationamente logice, ci dezvoltarea mall a evenimen-telor, experienta vie a anilor 1848-1851 a dus la acestmod de a pune problema. Cit de riguros se mentine Marxpe terenul faptelor furnizate de experienta istorick reiesedin aceea ck in 1852 el n-a pus Inca' In mod concret pro-blema: pr in ce trebuie sk fie inlocuitk aceastk ma0n5,de stat care urmeazI sk fie distrusk Experienta nu furni-zase Inca pe atunci materialul necesar pentru aceastkproblemk, pe care istoria n-a pus-o la ordinea zilei decitmai tirziu, in 1871. In 1852 se putea constata cu precizie§tiintifick doar faptul c'6. revolutia proletark ajunsesesk aibk in fata ei sarcina concentrkrii tuturor fortelor dedistrugere" impotriva puterii de stat, sarcina sfkrimkrii"mminii de stat.

Aici se poate na§te Intrebarea: este oare justk generali-zarea experientei, a observatiilor §i a concluziilor lui Marx,transpunerea lor pe un teren mai larg decit al acestor treiani din istoria Frantei, anii 1848-1851? Pentru a puteaanaliza aceastk problemk, vom aminti mai intii o observatiea lui Engels, iar apoi vom trece la examinarea datelor reale.

...Franta scria Engels in prefata la editia a3-a a lui Optsprezece brumar" este tara in care,de fiecare datk, luptele istorice dintre clase au fostduse, mai mult ca oriunde, pink la capkt, tara incare, prin urmare, i formele politice succesive incadrul ckrora se desfk§oark aceste lupte §i in carese concretizeazk rezultatele lor s-au conturat inmodul cel mai pregnant. Centru al feudalismuluiin evul mediu, de la Rena§tere Incoace tipul tkrii cu

3 2 V. I. LENIN

monarhie unitar& bazatA pe sarile sociale, Frantaa sfarimat in cursul marii revolutii feudalismul sia instituit dominatia purA a burgheziei intr-o form&atit de clasica, cum n-a fost atins6 in nici o alt& tar&din Europa. Dar si lupta proletariatului, care ridic&capul, impotriva burgheziei dominante imbrac& aicio form& acutl, necunoscut& altundeva" (p. 4, ed.1907)31.

Ultima observatie s-a invechit, intrucit dupa. 1871 asurvenit o intrerupere in lupta revolutionarA a proletaria-tului francez, desi aceastI intrerupere, oricit de lung& vafi fost ea, nu inlAtura de loc posibilitatea ca, in viitoarearevolutie proletarA, Franta sg, se manifeste ca tarn clasicla luptei de clasa duse hoarit ping, la cap&t.

Dar sa" aruncAm o privire general& asupra istoriei tArilorinaintate de la sfirsitul secolului al XTX-lea si inceputulsecolului al XX-lea. Vom vedea cg, mai lent, sub formemai variate, pe o arena mult mai largl, a avut loc acelasiproces, pe de o parte procesul form&rii puterii parlamen-tare", atit in t6rile republicane (Franta, America, Elvetia),cit si in cele monarhice (Anglia, intr-o anumitg m&sur&Germania, Italia, thrile scandinave etc.), pe de alt&parte procesul luptei pentru putere a diferitelor partideburgheze si mic-burgheze, care impArteau si reimphrteauintro ele prada" constind din posturi publice, temeliileorinduirii burgheze rAminind neschimbate, si, in sfirsit,procesul perfection&rii si inaririi puterii executive", aaparatului ei birocratic si militar.

Nu incape nici o indoial& cI aceste trAs&turi sint comuneintregii evolutii moderne a statelor capitaliste in genere.In decursul celor trei ani, 1848-1851, in Franta au avutloc intr-o forma pronuntatl, concentratA, intr-un ritmrapid procesele de dezvoltare care sint proprii intregiilumi capitaliste.

Dar in special imperialismul, epoca capitalului bancar,epoca monopolurilor capitaliste gigantice, epoca transfor-m&rii capitalismului monopolist in capitalism monopolistde stat, invedereaza in legAturb, cu intensificarea repre-


siunilor dezlantuite impotriva proletariatului atit in tgrilemonarhice, cit si in tgrile republicane cele mai libere oextraordinarg intgrire a masinii de stat", o nemaipomenitgumflare a aparatului ei birocratic si militar.

Istoria universalg ne apropie astgzi neindoielnic, pe oscarg incomparabil mai largg decit in 1852, de concen-trarea tuturor fortelor" revolutiei proletare in vedereadistrugerii" masinii de stat.

Prin ce va inlocui proletariatul masina de stat? Comunadin Paris a furnizat in aceastg privintg cel mai instructivmaterial.

3. CUM PUNEA MARX PROBLEMA IN 1852.

In 1907, Mehring a publicat in revista Nene Zeit"32(XXV, 2, 164) pasaje din scrisoarea lui Marx cgtre Weyde-meyer din 5 martie 1852. Aceastg scrisoare contine, printrealtele, uringtoarele remarcabile consideratii:

In ce mg priveste, nu-mi revine meritul de a fidescoperit nici existenta claselor in societatea mo-derng si nici lupta dintre ele. Cu mult inaintea mea,istoricii burghezi au expus dezvoltarea istoricg aacestei lupte de clad iar economistii burghezi ana-tomia economics a claselor. Ceea ce am Mout eunou este cg am dovedit: 1) ea' existenta claselor elegatg numai de anumite faze istorice de dezvoltarea productiei (historische Entwicklungsphasen derProduktion); 2) cg lupta de clasg duce in mod nece-sar la dictatura proletariatului; 3) cl aceasta die-taturg insgsi constituie numai trecerea la desfiin-tarea tuturor claselor si la o societate fild, clase..."33.

Prin aceste cuvinte, Marx a izbutit d, infgtiseze intr-unmod uimitor de expresiv, in primul rind, deosebirea prin-cipalg si radicalg dintre teoria sa si teoriile cugeatori-lor celor mai inaintati si mai profunzi ai burgheziei si, inal doilea rind, esenta invgtgturii sale despre stat.

Adiugat la editia a doua.

34 V. I. LENIN

Principalul in invAtAtura lui Marx este lupta de clasA.Asa se spune si se scrie foarte des. Dar asta este inexact.*i din aceastA inexactitate rezultA intotdeauna denaturareaoportunistA a marxismului, falsificarea lui intr-un modcare sa fie acceptabil pentru burghezie. Mei teoria lupteide clasI a fost creatA nu de Marx, ei de burghezie, inaintealui Marx, si este, in general vorbind, acceptabild pentruburghezie. Cine recunoaste numai lupta de clasg, acela nueste Inca marxist, acela poate s'a nu fi iesit Ina, din cadrulmodului burghez de a gindi, din cadrul politicii burgheze.A limita marxismul la teoria luptei de chs . inseamnA aciunti marxismul, a-1 denatura, a-1 reduce la ceea ceeste acceptabil pentru burghezie. Marxist este numai acelacare extinde recunoasterea luptei de clasA pinA la recunoas-terea dietaturii proletariatului. In aceasta constA deosebi-rea fundamentalA dintre un marxist si micul (ba chiar simarele) burghez de duzinA. Aceasta constituie piatra deincercare a adevdratei intelegeri si recunoasteri a marxis-mului. i nu este de mirare faptul cA, atunci cind istoriaEuropei a pus in mod practie clasa muncitoare in fata acesteiprobleme, nu numai toti oportunistii si reformistii, dar sitoti kautskistii" (oameni care oscileazA intro reformismsi marxism) s-au dovedit a fi niste jalnici filistini si demo-crati mic-burghezi, care neagd dictatura proletariatului.Brosura lui Kautsky Dictatura proletariatului", apArutAin august 1918, adicA mult timp dupA prima editie a cArtiide fatA, constituie un model de denaturare mic-burghezAa marxismului si de ticAloas1 renegare in tapt a marxismu-lui, imbinata cu recunoasterea fAtarnicA a acestuia in vorbe(vezi brosura mea: Revolutia proletarA si renegatulKautsky", Petrograd si Moscova 1918)*.

Oportunismul contemporan, intruchipat in persoanaprincipalului situ exponent, fostul marxist K. Kautsky,se incadreazA intru totul in caracterizarea pozitiei burghezefAcutA de Marx, deoarece acest oportunism limiteazA dome-niul recunoasterii luptei de clasA la domeniul relatiilorburgheze. (Iar in cadrul acestui domeniu, in limitele lui,

Vezi V. I. Lenin. Opera, vol. 28, Bucnrcçti, Editura politick 1959, p. 219-318Nolo red.

STATUL $1 ILEVOLUTIA 35

nici un liberal cult nu va refuza sA recunoascA principial"lupta de clasA 1) Oportunismul nu extinde recunoWerealuptei de clasA tocmai la faptul cel mai esential, la perioadade trecere de la capitalism la comunism, la perioada rdstur-ndrii burgheziei qi a completei ei desfiintigri. In realitate,aceastA, perioadA este in mod necesar perioada unei luptede clash nemaiintilnit de inver§unate, perioada unor formenemaiintilnit de ascutite ale acesteia, prin urmare cistatul acestei perioadc trebuie sA. fie in mod necesar unstat in chip nou democratic (pentru proletari si cei neavutiin genere) si in chip nou dictatorial (impotriva burgheziei).

Mai departe. Esenta invAtAturii lui Marx despre stat vi-ainsukiit-o numai acela care a inteles cA, dictatura uneisingure clase e necesarl nu numai oricArei societAti impAr-lite in clase in general, nu numai proletariatului care arAsturnat burghezia, ci .i pentru intreaga perioadd istoricace desparte capitalismul de societatea fArA clase", decomunism. Formele statelor burgheze sint extrem devariate, esenta lor este Ina aceea§i: intr-un fel sau altul,toate aceste state reprezintA, in ultima. analizA in modnecesar, o dictaturd a burgheziei. Trecerea de la capitalismla comunism nu poate sA nu dea, fire§te, o abundentA §i odiversitate enormA de forme politice, dar esenta lor va fiinevitabil aceea0: dictatura proletariatului34.

CAPITOLUL AL III-LEASTATUL SI REVOLUTIA.

EXPERIENTA COMUNEI DIN PARIS DIN 1871.ANALIZA LUI MARX

1. IN CE CONSTA EROISMUL INCERCARII COMUNARZILOR?

Se §tie cA cu citeva luni inaintea Comunei, in toamnaanului 1870, Marx a pus in gun. pe muncitorii parizieni,arAtindu-le cA Incercarea de a rAsturna guvernul ar fi oprostie dictaa, de desperare 35. Dar in martie 1871, cindmuncitorilor le fusese impusd lupta hotAritoare qi cind eau primit-o, and insurectia a devenit fapt, Marx, cu

36 V. I. LENIN

toate ck auspiciile erau defavorabile, salutk in modul celmai entuziast revolutia proletark. Marx nu s-a indArktnicitintr-o condamnare pedantk a misckrii inoportune", cuma procedat renegatul rus de tristk celebritate al marxis-mului, Plehanov, care in noiembrie 1905 a pledat in scrispentru incurajarea luptei rnuncitorilor si tkranilor, iardupk decembrie 1905 a strigat ca un liberal: nu trebuiask se punk mina pe arme"36.

Marx nu s-a limitat insk la a-si exprima entuziasmulfat& de eroismul comunarzilor, care, dup'a expresia lui,asaltaserk cerul"37. In aceastk miscare revolutionark demask, cu toate ck ea nu si-a atins telul, el a vkzut o expe-rientk istorick de uriask insemnktate, un anumit pas inainteal revolutiei proletare mondiale, un pas practic, mai impor-tant decit sute de programe si de rationamente. Sk anali-zeze aceastä experientk, s'a tragN, din ea invafaminte tac-tice, sk-si reexamineze pe baza ei teoria iatk sarcina pecare si-a fixat-o Marx.

Singura rectificare" la Manifestul Comunist" pe careMarx a socotit-o necesark a fost Melia de el pe baza expe-rientei revolutionare a comunarzilor parizieni.

Ultima prefatk la noua editie germank a ManifestuluiComunist", semnatk de ambii lui autori, poartk data de24 iunie 1872. In aceastk prefata, autorii, Karl Marx siFriedrich Engels, afirmá a programul ManifestuluiComunist" este astkzi pe alocuri invechit".

...Comuna a dovedit indeosebi continua eica «clasa muncitoare nu poate sa ia pur §i simpluin stapinire ma§ina de stat ap cum este tiii sa o pumain functiune pentru propriile ei seopuriD..."38

Cuvintele din acest citat puse in ghilimele interioare sintluate de cktre autori din opera lui Marx: Razboiul civildin Franta"39.

A§adar, unul dintre invätkmintele principale si funda-mentale ale Comunei din Paris a fost socotit de Marx siEngels de o atit de uriask insemnatate, inch 1-au introdusca o rectificare esentiala la Manifestul Comunist".


Extrem de caracteristic este faptul c tocmai aceastgrectificare esentialg a fost denaturatg de egtre oportunisti

cg sensul ei este fgrg doar i poate necunoscut pentrunoug zecimi, dacg nu chiar pentru nougzeci i noug la sutgdintre cititorii Manifestului Comunist". In cele ce ur-meazg, la capitolul consacrat in mod special denaturgrilor,vom vorbi mai ananuntit despre aceastg denaturare. Aicie suficient sg remarcgm cg intelegerea" vulgarg curentg acelebrelor cuvinte ale lui Marx reproduse in citatul de maisus pretinde cg Marx ar fi subliniat ideea dezvoltgrii lente,in opozitie cu ideea cuceririi puterii etc.

In realitate, lucrurile stau exact invers. Ideealui Marx este cg clasa muncitoare trebuie s zdro-beascd, sá sf grime masina de stat asa cum este",si nu sg se limiteze la simpla ei cucerire.

La 12 aprilie 1871, adicg tocmai in timpul Comunei,Marx i-a scris lui Kugelmann:

...Dacg vei citi ultimul capitol al lucrgrii mele«Optsprezece brumar», vei vedea cg eu consider cgviitoarea incercare a revolutiei franceze nu va maifi, ca ping acum, trecerea aparatului birocratic-militar dintr-o ming intr-alta, ci sfarimarealui" (subliniat de Marx; zerbrechen in original),si aceasta este conditia prealabilg a oricgrei adevgraterevolutii populare pe continent. Asta incearcgeroicii nostri tovarAsi din Paris" (p. 709, NeueZeit", XX, 1, 1901-1902)4°. (Scrisorile lui Marxcgtre Kugelmann au apgrut in ruseste in cel putindoug editii ; una dintre ele sub redactia mea i cuo prefatg a mea*.)

Cuvintele: sfgrimarea aparatului birocratic-militar destat" cuprind, exprimat pe scurt, principalul din ceea cene invatg marxismul cu privire la sarcinile proletariatuluiin revolutie in ceea ce priveste statul. Si tocmai acest invit-titmint nu numai cg este cu totul uitat, dar este de-a dreptuldenaturat de predominanta interpretare" kautskistg amarxismuluil

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 14, Bucure§ti, Editors politick 1963, ed. adoua, p. 384-392. Nola red.

si

a

si

38 V. I. LENIN

Cit priveste ref erirea lui Marx la Optsprezece brumar",am reprodus mai sus in intregime pasajul corespunzgtor.

Meritg sg fie subliniate indeosebi doug puncte din rationa-mentul lui Marx reprodus mai sus. In primul rind, el isilimiteazg concluzia la continent. Acest lucru era explica-bil in 1871, cind Anglia era Ind, un model de targ purcapitalistg, dar Hal militarism si in mare mgsurg fgrg biro-cratie. De aceea Marx a exceptat Anglia, in care o revolutie,si chiar o revolutie populark era pe atunci imaginabirgsi posibilg /gni conditia prealabilg a distrugerii masiniide stat asa cum este".

In prezent, in 1917, in epoca primului mare rgzboiimperialist, aceast a. limitare fg' cut& de Marx cade. AtitAnglia cit si America, cei mai de seamg si ultimii repre-zentanti in intreaga lume ai libertgtii" anglo-saxonein sensul absentei militarismului si birocratismului, aualunecat cu totul in mlastina murdarg si singeroasg a insti-tutiilor birocratice-militare specif ice intregii Europe,institutii care-si subordoneazg totul, ingbuse totul. Inprezent, in Anglia ca si in America, conditia prealabilga oricgrei adevgrate revolutii populare" este sfarinza-rea, distrugerea masinii de stat ap cum este"(care a atins in perioada 1914 1917, in aceste tgri, perfecti-unea europeang", imperialistg).

In al doilea rind, o deosebitg atentie meritg observatiaextrem de profundg a lui Marx c'a distrugerea masinii destat birocratice-militare este conditia prealabilg a oricg-rei adevgrate revolutii populare". Aceastg notiune de revo-lutie popularV pare ciudatS, in gura lui Marx, iar pleha-novistii si mensevicii rusi, acesti adepti ai lui Struve,care vor sg fie considerati marxisti, ar putea, desigur, sg cali-fice aceastS, expresie a lui Marx drept un lapsus". Ei auredus marxismul la o asemenea denaturare sgrAcgcios-liberalit, limit pentru ei nu exists. nimic in afarg de opo-zitia dintre revolutia burghezg si cea proletark dar chiarsi aceastg opozitie ei o inteleg cum nu se poate mairigid.

Dad, lugm drept exemplu revolutiile din secolul alXX-lea, atunci si revolutia din Portugalia si cea din Turcia

STATUL $1 REVOLUTIA 39

trebuie, desigur, considerate revolutii burgheze. DarpopularV n-a fost nici una, nici cealalfa, aci masa po-porului, majoritatea lui covir§itoare, nu prea s-a manifestatin mod activ, independent, cu propriile ei revendicarieconomice §i politice nici intr-una, nici in cealaltA. Dimpo-triv5,, revolutia burgheea rus5, din 1905-1907, de§i n-acunoscut succese atit de stalucite" ca cele inregistratein anumite momente de revolutia din Portugalia §i de ceadin Turcia, a fost, fgr5, indoialg, o adev'aratV revolutiepopularP, chci masa poporului, majoritatea lui, p'aturilesociale cele mai adinci, cele mai de jos", strivite de povaraasupririi §i a exploatArii, s-au ridicat in mod independent§i au imprimat intregului mers al revolutiei amprentarevendiarilor /or, a inceregrilor lor de a clAdi in felul loro nou'a societate in locul celei vechi, pe care o distrugeau..

In Europa anului 1871, proletariatul nu alch'tuia majori-tatea poporului in nici o tafa, de pe continent. 0 revolutiepopularg,", care s5, antreneze in mi§care intr-adev'ar majo-ritatea poporului, putea fi populail numai dacA cuprindeaatit proletariatul, cit §i grtinimea. Tocmai aceste dourt clasealcAtuiau atunci poporul". Aceste doug clase sint uniteprin aceea c5, ma§ina de stat birocratica-militarg" leasupre§te, le apas6, le exploateaza".. A zdrobi aceast6 ma§in'a,a o sfdrima iata care este adevAratul interes al po-porului", al majoriatii lui, a muncitorilor §i al majoriatiifaranilor, Wit care este conclitia prealabilA" a unei aliantelibere intre taranii s'araci §i proletari ; Med, o asemeneaaliantA democratia nu este trainic4 §i transformArile socia-liste sint irealizabile.

Tocmai spre o asemenea alianta i§i croia drum, precum se§tie, Comuna din Paris, care nu §i-a atins scopul, datorithunei serii de cauze cu caracter intern §i extern.

Prin urmare, vorbind despre o adevkath revolutiepopularP, Marx, Meg a uita citu§i de putin particulari-tätile micii burghezii (despre acestea, adesea el a vorbitpe larg), a tinut seama in mod riguros de raportul realdintre clase din majoritatea statelor continentale dinEuropaanului 1871. Iar pe de altA parte, el a constatat e5, sfAri-marea" ma§inii de stat este impus5, de interesele atit ale

40 V. I. LENIN

muncitorilor cit si ale thranilor, ch ea ii uneste pe acestia,punindu-le in fath sarcina comunh a inlAturhrii parazi-tului" si a inlocuirii lui prin ceva nou.

Prin ce anume?

2. PRIN CE SA FIE iNLOCUITA. MASINA DE STAT SFAR3MATA?

La aceasth intrebare, Marx a dat in 1847, in ManifestulComunist", .un rhspuns care era inch cu totul abstract,mai bine zis un rhspuns care indica sarcinile, dar nu simijloacele pentru realizarea lor. Organizarea proletaria-tului ca clash' dominanth", cucerirea democratiei" vortrebui sh inlocuiasch masina de stat sfArimath acestaa fost rhspunsul dat in Manifestul Comunist"41.

nil a se lAsa furat de utopii, Marx a asteptat ca expe-rienia mischrii de mash sh dea rhspuns la intrebarea ceforme concrete va lua aceasth organizare a proletariatuluica clash dominanth, in ce mod anume aceasth organizarese va imbina cu o cit mai deplinh si mai consecventhcucerire a demoeratiei".

Experienta Comunei, desi nu prea mare, a fost supushde Marx, in Rhzboiul civil din Franta", celei mai atenteanalize. Vom cita cele mai importante pasaje din aceastalucrare:

In secolul al XIX-lea s-a dezvoltat, avindu-sioriginea inch in evul mediu, puterea de stat centra-lizath, cu organele ei omniprezente armath per-manenth, politie, birocratie, cler, magistraturh".0 data cu dezvoltarea antagonismului de clashdintre capital si munch, puterea de stat chphtatot mai mult caracterul unei puteri publice in vede-rea asupririi muncii, caracterul unui instrument aldominatiei de clash. Duph fiecare revolutie carernarcheazh un progres al luptei de clash, caracterulpur asupritor al puterii de stat se manifesth tot maifhtis". Duph revolutia din 1848-1849, puterea destat devine un instrument national in rhzboiul capi-talului impotriva munciP. Cel de-al doilea Imperiuconsolideazh aceasth situatie.

STATUL 51 REVOLUTIA 41

Comuna a fost antiteza direct& a imperiului".Ea era forma specifier a unei republici care urmasg inlature nu numai forma monarhica a dominatieide clasg, ci insa§i dominatia de clasg..."

In ce anume a constat forma specifier a republiciiproletare, socialiste? Cum era statul pe care ea incepusesag faureascg?

...Primul decret al Comunei a suprimat armatapermanenta, inlocuind-o cu poporul inarmat..."

Aceasta revendicare figureaza astazi in programeletuturor partidelor care vor sa se denumeasca socialiste.Dar cit valoreaza programele acestor partide o dovede§tecum nu se poate mai bine comportarea sociali§tilor-revolu-tionari §i a mensevicilor no§tri, care tocmai dupg revolutiadin 27 februarie au renuntat in fapt la realizarea acesteirevendicari!

...Comuna era alcatuitg din consilieri municipaliale§i prin vot universal in diferitele arondismenteale Parisului. Ei erau rgspunzatori §i oricind revo-cabili. Cei mai multi dintre ei erau, bineinteles,muncitori sau reprezentanti recunoscuti ai claseimuncitoare...

...Politia, care pia, atunci era un instrument alguvernului central, a fost imediat despuiata de toateatributele ei politice §i transformata intr-un organeaspunzator al Comunei §i oricind revocabil...la fel §i functionarii din toate celelalte sectoare admi-nistrative... Incepind cu membrii Comunei §i pinala ultimul slujba§, functiile publice trebuiau inde-plinite in schimbul unui salariu de muncitor. Privi-legiile inaltilor demnitari §i cheltuielile lor de repre-zentare au disparut o data cu ace§ti demnitari...Dupg inlgturarea armatei permanente §i a politiei,instrumente ale puterii materiale a vechii cirmuiri,Comuna a trecut imediat la srarirnarea instrumen-

42 V. I. LENIN

tului de asuprire spiritualg, puterea popilor... Magis-tratii si-au pierdut independenta aparentg... de aiciinainte ei aveau sg, fie alesi si deveneau rgspunzgtorisi revocabili...42

Asadar, s-ar 'Area ea' Comuna a inlocuit masina de statsfgrimatg, numai" cu o democratie mai depling: desfiin-tarea armatei permanente, eligibilitatea si revocabilitateadepling a tuturor functionarilor. In realitate hied, acestnumai" inseamng o opera uriasg de inlocuire a unui gende institutii prin institutii principial diferite de primele.Constafam aici tocmai unul din cazurile de transformarea cantifatii in calitate": democratia, infgptuitg, in modulcel mai complet si mai consecvent ce se poate inchipui, setransformg din democratie burghezg in democratie prole-targ, din stat (= fortg specialg de reprimare a unei anumiteclase) in ceva ce nu mai este propriu-zis stat.

Reprimarea burgheziei si a impotrivirii ei continua Inasg fie necesarg. In cazul Comunei, acest lucru a fost deo-sebit de necesar, si una din cauzele infringerii ei estefaptul cg ea n-a facut acest lucru intr-un chip destul dehotgrit. Dar, in acest caz, organul de reprimare il constituiemajoritatea populatiei, si nu minoritatea ei, cum a fostintotdeauna, si in timpul sclavagismului, si in timpuliobggiei, si in timpul robiei salariate. *i, din moment cemajoritatea poporului reprimg ea ins4i pe asupritorii ei,n u mai e nevoie de o fortg specialV pentru repri-mare 1 In acest Bens, statul ineepe sti dispard treptat. Inlocul institutiilor speciale ale unei minoritgti privilegiate(birocratia privilegiatg, cadrele de comandg ale armateipermanente), majoritatea insi poate indeplini direct acestefunctii, si pe mgsurg ce functiile puterii de stat ajung sgfie indeplinite de cgtre intregul popor, puterea aceastadevine tot mai putin necesarg.

Deosebit de remarcabilg este in aceastg privintg o milsurga Comunei subliniatg de Marx: desfiintarea tuturor indem-nizatiilor de reprezentare, desfiintarea tuturor privilegiilorbgnesti ale functionarilor, reducerea lefurilor tuturor deting-torilor de functii publice ping la nivelul salariului unuimuneitor". Tocmai acest fapt vgdeste cit se poate de limpede


cotitura de la democratia burgheza la dernocratia prole-tara, de la democratia asupritorilor la democratia claselorasuprite, de la stat ca fold speciale de reprimare a uneianumite clase la reprimarea asupritorilor prin forla gene-rahl a majoritatii poporului, a muncitorilor i taranilor.Si tocmai in acest pullet deosebit de convingatorin problema statului, poate chiar cel mai insemnatinvatamintele lui Marx sint in cea mai mare mama uitate !Comentariile cu caracter de popularizare al caror numare nesfirsit nu contin nimic in acest sens. Se obisnuieste"ca acest lucru sa, fie trecut sub tacere, ca o naivitate"perimattt, tot asa cum crestinii, atunci cind crestinismula devenit religie de stat, au dat uitarii" naivitrttile"crestinisrnului primitiv, cu spiritul lui democrat-revo-lutionar.

Reducerea lefurilor functionarilor de stat superiori parea fi pur i simplu" o revendicare a democratismului naiv,primitiv. Unul dintre fondatorii" celui mai recent opor-tunism, fostul social-democrat Ed. Bernstein, s-a indelet-nicit nu o data cu repetarea vulgarelor ironii burgheze laadresa democratismului primitiv". Ca toti oportunistii,ca si kautskistii de astazi, el n-a inteles de loc, in primulrind, ca trecerea de la capitalism la socialism e cu nepu-tivpi fIr o oarecare ,.revenire" la democratismul primi-tiv" (caci altfel cum s-ar putea trece la exercitarea functiilorstatului de catre majoritatea populatiei si de catre absoluttoata populatia?) si, in al doilea rind. ca democratismulprimitiv" pe baza capitalismului si a culturii capitalistenu e tot una cu democratismul primitiv din vremurilestravechi sau din perioada precapitalista. Cultura capi-talista a creat marea productie, fabricile, caile ferate,posta, telefonul etc., si pe aceasta bazá marea majoritatea functiilor vechii puteri de stat" s-au simplificat atit demult si pot fi reduse la operatii de inregistrare, de inscriere,de control atit de simple, incit aceste functii vor devenipe deplin accesibile tuturor oamenilor stiutori de carte,ele vor putea fi intru totul indeplinite in schimbul unuiobisnuit salariu de muncitor" si se va putea (si va trebui)86. fie luata acestor functii ()rice 'Irma de privilegiu, de sefie".


si,

44 V. I. LENIN

Deplina eligibilitate, revocabilitatea in mice moment atuturor detingtorilor de functii publice, fgrg exceptie,reducerea lefurilor acestora la un obi§nuit salariu demuncitor", aceste mAsuri democratice simple §i de la sineintelese", care imbing pe deplin interesele muncitorilor cucele ale majoriatii tgranilor, constituie in acelmi timp opunte de trecere de la capitalism la socialism. Acestemgsuri se referg la reconstruirea statalg, la reconstruireapur politicg a socientii, dar se intelege cg, ele capgtg totsensul §i insemngtatea lor numai in leggturg cu exproprie-rea expropriatorilor", aflatg in curs de infgptuire sau depreggtire, adicg in leggturg cu transformarea proprietAtiiprivate capitaliste asupra mijloacelor de productie inproprietate socialg.

Comuna scria Marx a infgptuit lozincatuturor revolutiilor burgheze cirmuire iefting ,suprimind cele doug mari capitole de cheltuieli:armata i birocratia"43.

Din rindurile tArgnimii, ca §i din rindurile altor pgturiale micii burghezii, numai o minoritate infimg parvine",ajunge in rindul oamenilor" in sensul burghez, adicg setransformg fie in oameni cu stare, in burghezi, fie in func-tionari bine plgtiti ci privilegiati. Majoritatea covircitoarea tgrAnimii din orice targ capitalistg, in care existg tgrg-nime (ci aceste tgri capitaliste constituie majoritatea), easupritg de regim i dorecte doborirea lui, este dornicg deo cirmuire ieftinV. Acest lucru 11 poate infgptui numaiproletariatul §i, infgptuindu-1, el face totodatg un pas sprereconstruirea socialistg a statului.

3. DESFIINTAREA PARLAMENTARISMULUI

Comuna scria Marx trebuia sg fie nu unorganism parlamentar, ci un organism activ, atitexecutiv cit §i legislativ...

...In loc sg hotgrascg o datg la trei sau la case anicare membru al clasei dominante sg reprezinte ci sgcalce in picioare (ver-und zertreten) poporul in parla-


ment, votul universal urma sg serveascg poporului,constituit in comune, pentru a-si alege muncitorii,supraveghetorii si contabilii, qa cum votul individualserveste oricg'rui alt patron sg si-i aleagg pentruintreprinderea lui"44.

Aceastg minunatg critid, a parlamentarismului, formu-latà in 1871, face si ea parte acum, datoritg dominatieisocial-sovinismului si oportunismului, din cuvinteleuitate" ale marxismului. Ministrii si parlamentarii deprofesie, trgdgtorii proletariatului si socialistii practi-cisti" din zilele noastre au lgsat in intregime critica parla-mentarismului pe seama anarhistilor si, pe acest motivuimitor de judicios, au declarat orice critid a parlamenta-rismului drept anarhism" 1 1 Nu e nimic ciudat in faptulcg anarho-sindicalismul, desi frate bun cu oportunismul,se bucura tot mai frecvent de simpatia proletariatului dintgrile parlamentare inaintate", scirbit de socialisti" deteapa lui Scheidemann, David, Legien, Sembat, Renaudel,Henderson, Vandervelde, Stauning, Branting, Bisso-lati & Co.

Pentru Marx insg, dialectica revolutionarg n-a fost nici-odatg o frazg goalg la modg, o judzie, cum a devenit ea laPlehanov, Kautsky si altii. Marx a stiut sl rupg fgrg mill cuanarhismul din cauza incapacitgtii acestuia de a utilizachiar si grajdul" parlamentarismului burghez, mai alesatunci cind e vgdit &I nu existg o situatie revolutionarg ;in acelasi timp insg, Marx a stiut sg facg si o criticg cuadevgrat revolutionar-proletarg parlamentarismului.

A hotgri o data la citiva ani care membru al clasei domi-nante va oprima si va ealca in picioare poporul in parla-ment iatg adevgrata esentg a parlamentarismului bur-ghez nu numai in monarhiile constitutionale parlamentare,ci si in republicile cele mai democratice.

Dar, dad, punem problema statului, dacg privim parla-mentarismul ca una din institutiile statului, din punctulde vedere al sarcinilor proletariatului in acest domeniu,care este atunci calea de iesire din parlamentarism? cumne putem lipsi de el?

5*

46 V. I. LENIN

Trebuie 8-0 spunem inch si inch o data: invgthminteletrase de Marx pe baza studierii Comunei, au fost in asamgsurg uitate, incit social-democratur din zilele noastre(citeste: trg.d.gtorul de azi al socialismului) e de-a dreptulincapabil sg, inteleagg alt g. criticg a parlamentarismuluiin afara celei anarhiste sau a celei reactionare.

Ca lea de iesire din parlamentarism nu constg, fireste, indesfiintarea institutiilor reprezentative si a principiuluieligibilitgtii, ci in transformarea institutiilor reprezen-tative din locuri de pgravrhgealg in institutii active".Comuna trebuia sh, fie nu un organism parlamentar, ciun organism activ, atit executiv cit si legislativ".

Nu un organism parlarnentar, ci un organism activ"hill o afirmatie care-i nimereste in plin pe parlamentariide azi si pe cgtelusii lor de salon", parlamentarii social-democrati! Luati oricare targ parlarnentarg, incepind cuAmerica si ping la Elvetia, incepind cu Franta si ping laAnglia, Norvegia etc.: adevgrata activitate de stat" sedesfilsoarg in culise, ea este efectuath de departamente,cancelarii, state-majore. In parlament se pglgvrggestedoar, urmgrindu-se in mod special scopul de a inselagloata". Lucrul acesta e atit de adevgrat, incit chiar siin republica rush, republic-6 burghezo-democraticg, incginainte ca ea sg fi izbutit sh creeze un adevgrat parlament,au si inceput sg se manifeste toate aceste pgcate ale parla-mentarismului. Eroii filistinismului putred, toti acestiSkobelevi si Tereteli, Cernovi si Avksentievi, au izbutitsg pinggreascg si Sovietele, pretheindu-le in locuri depalgvfagealg de tipul celui mai respinghtor parlamenta-rism burghez. In Soviete, domnii ministri socialisti"insalg, pe tgranii creduli prin frazeologie si rezolutii. Inguvern se joacg un permanent cadril, pe de o parte, pentruca un numar cit mai mare de socialisti-revolutionari simensevici sg se infrupte pe rind din cascavalul" slujbelorrentabile si onorabile, pe de alth parte, pentru a abateatentia" poporului. Iar in cancelarii, in statele-majore sedesflsoarg,' activitatea de stat"!

Nu de mult, Delo Naroda"45, organul partidului deguverngmint al socialistilor-revolutionari", a recunoscut


intr-un articol redactional cu acea franchete fgrg seamana oamenilor din lumea bung", unde toti" se Indeletnicesecu prostitutia politicg cg ping si in ministerele careapartin socialistilor" (pardon de expresie !), ping si inacestea intregul aparat birocratic continug In esentg sgrIming eel vechi, functioneazg dupg vechile obiceiuri, sabo-teazg in mod absolut liber" initiativele revolutionare ! ichiar dacg ar fi lipsit aceastg mgrturisire, oare istoria realga participgrii socialistilor-revolutionari si a men§evicilorla guvern nu dovedeste acest lucru? Caracteristic este inacest caz numai faptul cg, aflindu-se in cirdgsie ministerialgen cadetii, domnii Cernovi, Rusanovi, Zenzinovi si cei-lalti redactori de la Delo Naroda" si-au pierdut pingintr-atit rusinea, incit nu se jeneazg sg relateze in modpublic, ca despre o nimica toatg, fiirg sg roseascg mgcar,faptul c'g la ei" in ministere totul a rilmas asa cum a fost !!Frazeologie democrat-revolutionarg pentru a amggi peprostgnacii de la targ §i tgraggnealg birocraticg de cance-larie pentru a face pe placul" capitalistilor iatg esentacinstitei" coalitii.

Comuna inlocuieste parlamentarismul corupt §i putredal societatii burgheze prin institutii in care libertatea deopinie si de discutie nu degenereazg in inselgciune, cgciparlamentarii trebuie sg lucreze ei insisi, sg aplice eiinsisi legile intocmite de ei, A, controleze ei inOsi rezul-tatul practic al acestor legi, sil rgspundg ei insisi direct infata aleggtorilor lor. Institutiile reprezentative rgmin, darparlamentarismul, ca sistem special, ca separare a activi-tgtii legislative de cea executivg, ca situatie privilegiatga deputatilor, nu existd aici. Fail institutii reprezentativenu putem concepe democratia, nici chiar cea proletarg ;farg parlamentarism putem si. trebuie s-o concepem, dacgcritica societgtii burgheze nu rgmine pentru noi o vorbggoalk dacg nazuinta de a dobori dominatia burghezieieste din partea noastrg, o lazuintli serioas5; si sincerA, si nuo frazeologie electoralV in scopul de a pescui voturilemuneitorilor, asa cum procedeazit mensevicii si socia-listii-revolutionari, alde Scheidemann si Legien, Sembatvi Vandervelde.

48 V. I. LENIN

Este extrem de instructiv faptul cg, vorbind desprefunctiile aparatului functiongresc de care are nevoie atitComuna cit si democratia proletarg, Marx ia ca termen decomparatie pe salariatii oricgrui alt patron", adicg ointreprindere capitalist), obisnuitg cu muncitori, supra-veghetori i contabili".

La Marx nu existg nici urmg de utopism in sensul ca elinventeze noua" societate, ca aceasta s fie un produs

al fanteziei sale. Nu, el studiazg nafterea noii societgtid i n cea veche, formele de trecere de la cea veche la ceanoug ca pe un proces istoric-natural. El ia experienta realga miscgrii proletare de masg, strAduindu-se sg tragg dinea invgfaminte practice. El Invatg" de la Comung, asacum toti marii ginditori revolutionari nu s-au temut suiinvete din experienta marilor miscgri ale clasei asuprite,neluind niciodatg fatg de ele o atitudine pedanth demoralist" (ca, de pildg, Plehanov: nu trebuia BA se pungmina pe arme", sau Tereteli: o clasg trebuie sg se auto-limiteze").

Nu poate H vorba de desfiintarea dintr-o clan, pretu-tindeni, ping la capgt a birocratiei. Ar fi o utopie. Dar

sfaritni dintr-o data vechea masing birocraticg si siincepi s clgdesti imediat una noun, care sa." permitg desfiin-tarea treptatg a oricgrui birocratism, aceasta nu este outopie; aceasta este experienta Comunei, este sarcinadirect i imediatg a proletariatului revolutionar.

Capitalismul simplificg functiile conducerii de stat",permite ca sefia" sg fie inlAturatg, si ca totul sg fie redusla o organizare a proletarilor (ca clasg dominantg), care,in numele intregii societgti, angajeazg muncitori, supra-veghetori, contabili".

Noi nu sintem utopisti. Noi nu visgm" sg ne lipsimdintr-o data de orice conducere, de orice subordonare :aceste visuri anarhiste, bazate pe neintelegerea sarcinilordictaturii proletariatului, sint absolut strgine marxismuluisi nu servesc in realitate cleat la aminarea revolutiei socia-liste ping in ziva in care oamenii se vor H schimbat. Nu,noi vrem revolutia socialistg cu oameni asa cum sint ei

sA

Big


astAzi, care nu se vor putea dispensa de subordonare, decontrol, de supraveghetori si de contabili".

Dar subordonarea trebuie sA existe 141 de avangardainarmatA a tuturor celor ce muncesc si shit exploatati,fatA de proletariat. Poate si trebuie sA fie inceputA deindatA, de la o zi la alta, inlocuirea sefiei" specifice afunctionarilor de stat prin functii simple de supraveghetorisi de contabili", prin functii care sint de pe acum intru totulaccesibile nivelului de dezvoltare al orAsenilor in generalsi care pot fi intru totul indeplinite in schimbul unui sala-riu de muncitor".

SI organizh'm marea productie pornind de la ceea cea fost deja creat de capitalism, s-o organizAm noi imine,muncitorii, sprijinindu-ne pe experienta noastrA muncito-reascA, f turbid disciplina cea mai severA, o discipling, defier, sustinutA de puterea de stat a muncitorilor inarmati,sA reducem pe functionarii de stat la rolul de simpli execu-tori ai insArcinh'rilor noastre, la rolul de supraveghe-tori si de contabili" (bineinteles, cu tot felul de tehnicienide diferite specialitati, de diferite categorii si ranguri)rAspunzAtori, revocabili, modest plAtiti iatg, sarcinanoastrd proletarA, iata cu ce putem si trebuie sit incepematunci cind infAptuim revolutia proletarA. Un asemeneainceput, care se bazeazA pe marea productie, duce de la sinela disparitia" treptatA a oricArei birocratii, la faurireatreptatA a unei ordini ordine fArA ghilimele, ordine caresA nu semene cu robia salariatA , a unei ordini in carefunctiile de supraveghere si de contabilitate, din ce ince mai simplificate, vor fi indeplinite pe rind de toatAlumea, vor deveni apoi o deprindere si vor dispArea, incele din urmA, ca functii speciale ale unei pAturi specialede oameni.

Un social-democrat german spiritual din deceniul al8-lea al secolului trecut a spus ca po0a e un model de gos-podarie socialistA. Acest lucru este foarte just. Postaeste acum o intreprindere organizatg, dupA tipul monopo-lului capitalist de stat. Imperialismul transformA treptattoate trusturile in organizatii de acest tip. Deasupra oame-nilor muncii simpli", coplesiti de muncA si fläminzi, se

50 V. I. LENIN

situeazg aici aceeasi birocratie burghezA. Dar mecanismulgospodgririi sociale e aici deja gata format. S'a easturnilmpe capitalisti, s zdrobim cu mina de fier a muncitorilorinarmati impotrivirea acestor exploatatori, sr), sfrixim'ammasina birocraticrt a statului contemporan vom aveain fata noastea un mecanism inzestrat cu o tehnie'a supe-rioar i eliberat de parazit", un mecanism pe care insisimuncitorii uniti il pot pune foarte bine in miscare, anga-jind tehnicieni, supraveghetori, contabili, retribuind mun-ca tuturor acestora, ca si in general munca tuturor functio-narilor de star, printr-un salariu de muncitor. Iata sar-cina concrea, practica, imediat realizabill in ceea cepriveste toate trusturile, sarcinA care izblveste pe oameniimuncii de povara exploafarii si care tine seama de expe-rienta practicrt deja inceputii (mai ales in domeniul con-structiei statului) de Care Comung.

Intreaga economic nationa15. organizaa dupil chipulpostei, i anume in asa fel incit tehnicienii, supraveghe-torii, contabilii, ea si toti cei ce detin vreo functie&A nu primeasa o leafit mai mare decit Un salariu demuncitor", sub controlul i conducerea proletariatuluiinarmat iatri telul nostru cel mai apropiat. Iata ce felde stat, lath ce fel de bazrt economicA a statului ne trebuie.Iafa, ce va rezulta din desfiintarea parlamentarismuluidin mentinerea institutiilor reprezentative, iatiti ce va izbàviclasele de oameni ai muncii de prostituarea acestor insti-tutii de erttre burghezie.

I. ORGANIZARLA LNITATII NATIUNII

...In schita sumar5, a organizArii nationale, pecare Comuna n-a avut rAgazul s-o elaboreze mai pelarg, se spune categoric c5, Comuna urmeaz5,... sui fieforma politiert chiar si a celui mai mic sat"... Totcomunele urmau ssa aleag i delegatia nationalg"de la Paris.

...Putinele, dar foarte importantele functii caremai rgmineau guvernului central nu urmau srt fiedesfiintate afirmatiile in acest sens constituiau

§i

public!

§i


un fals cu buna stiintg, , ci incredintate unor func-tionari comunali, strict raspunzatori...

...Unitatea natiunii nu urma sa fie distrusa, ci,dimpotriva, sa fie organizata pe baza orinduirii Co-munei. Unitatea natiunii avea sa devina o realitateprin nimicirea puterii de stat, care pretindea ellintruchipeaza aceasta unitate, dar care voia sa fieindependentti de natiune si sa se situeze deasupra ei,desi nu era cleat o excrescenta parazitarg, pe corpulacesteia... Sarcina era de a amputa organele pur repre-sive ale vechii puteri de stat, iar functiile legitimeale acestei puteri, care avea pretentia ca se situeazadeasupra societatii, sa-i fie luate si trecute in minaunor slujitori rasplinztitori ai societa4iigc46.

In ce masurg, n-au inteles adica, mai bine zis, n-auvrut sa inteleaga oportunistii social-democratiei contem-porane aceste consideratii ale lui Marx o dovedeste cumnu se poate mai bine cartea de faima herostratica a renega-tului Bernstein: Premise le socialismului si sarcinilesocial-dernocratiei". Referindu-se tocrnai la cuvintele luiMarx citate mai sus, Bernstein scrie ca acest program,prin continutul sau politic, prezinta in toate trasaturilesale esentiale cea mai mare asemanare cu federalismul luiProudhon... Cu toate celelalte divergence existente intreMarx si (imic-burghezub Proudhon (Bernstein pune cuvin-tul mic-burghez" in ghilimele, care ar trebui, dupg, parerealui, sa exprime ironic), ideile lor sint in aceasta privintafoarte apropiate". De bung,' seama, continua Bernstein,insemnatatea municipalitatilor creste, dar mie mi se pareindoielnic cg, prima sarcina a democratiei ar consta intr-olichidare (textual Auflosung desfiintare, dizolvare) astatelor contemporane si intr-o depling,' transformare(Umwandlung) a organizarii lor, asa cum si-o reprezintaMarx si Proudhon constituirea adunarii nationale dindelegatii adunarilor provinciale sau regionale, care, larindul lor, sg, fie alcatuite din delegati ai comunelor, astfelincit intreaga forma de ping, acum a reprezentantelor natio-

.52 V. I. LENIN

nal e sh disparh, cu deshvIrsire" (Bernstein, Premisele",p. 134 si 136, editia germanh din 1899).

E de-a dreptul monstruos sh confunzi conceptiile luiMarx cu privire la nimicirea puterii de stat parazitare"cu federalismul lui Proudhon ! Dar acest lucru nu este Intim-plAtor, pentru c oportunistului nici prin gind nu-i trecech Marx are In vedere aici nu federalismul In opozitie cucentralismul, ci sParimarea vechii masini de stat burgheze,care exist& In toate thrile burgheze.

Oportunistului Ii vine In minte numai ceea ce vede injurul shu, In mediul filistinismului mic-burghez si al stag-nhrii reformiste", adich numai municipaliatile" ! CItprivcste revolutia proletariatului, oportunistul s-a dezvh-tat pIn sh se si gindeasch la asia. ceva.

E ridicol. Dar este semnificativ ch, In ceea ce privesteacest punct, Bernstein n-a fost combhtut. Bernstein afost combhtut de multi mai ales de Plehanov In litera-tura rush, de Kautsky In cea europeanh, totusi despreaceasid denaturare a lui Marx de chtre Bernstein nu auvorbit nici unul, nici

Oportunistul s-a dezvhtat intr-atit sh, cugete In spiritrevolutionar i sh' reflecteze asupra revolutiei, incit elatribuie lui Marx ideea de federalism", confundindu-1 peMarx cu Proudhon, intemeietorul anarhismului. Iar Kautsky

Plehanov, care doresc sh, fie marxisti ortodocsiapere invhthtura marxismului revolutionar, tree sub thcereacest lucru I Aici se aflh, una din rAd'acinile extremei vulga-rizhri a conceptiei despre deosebirea dintre marxism sianarhism, vulgarizare proprie atit kautskistilor citoportunistilor i despre care vom mai avea prilejul s.vorbim.

Nici urm ii. de federalism nu existh In rationamentele luiMarx asupra experientei Comunei, citate mai sus. Marx areacelasi punct de vedere ca si Proudhon tocmai intr-o chestiunepe care oportunistul Bernstein nu o vede. Marx e In dez-acord cu Proudhon tocmai Intr-o chestiune In care Bernsteinvede o asemAnare Intro ei.

Marx are acelasi punct de vedere ca si Proudhon insensul ch, amIndoi shit pentru sflrimarea" masinii de

celhdalt.

si

ei ei sit

si


stat contemporane. Aceastrt asemgnare a marxismuluicu anarhismul (atit cu Proudhon cit si cu Bakunin) nu vors-o vadg nici oportunistii, nici kautskistii, deoarece eis-au indepartat de la marxism in acest punct.

Marx e in dezacord i cu Proudhon si cu Bakunin tocmaiIn chestiunea federalismului (Wit sg mai vorbim de dicta-tura proletariatului). Federalismul rezultg in mod principialdin conceptiile mic-burgheze ale anarhismului. Marx e cen-tralist. *i in rationarnentele lui pe care le-am citat nu exist5,nici o abatere de la centralism. Numai niste oameni imbibaticu credinta superstitioasr mic-burghezg in stat pot lua ni-micirea masinii burgheze drept nimicire a centralismului !

intr-adevgr, dacg proletariatul i tgrgnimea sgracg,vor lua in miinile lor puterea de stat, se vor organiza inmod absolut liber in comune i vor reuni actiunea tuturorcomunelor pentru a lovi in capital, pentru a sfgrima impo-trivirea capitalistilor, pentru a trece chile ferate, fabricile,pgmintul etc. din miinile proprietarilor privati in proprie-tatea ntregii natiuni, a intregii societgti, oare acesta nuva fi centralisirj nu va fi acesta oare cel mai consecventcentralism democratic? si Inch un centralism proletar?

Lui Bernstein nici nu-i poate trece prin cap cg ar fi cuputintg un centralism liber consimtit, unirea liber consim-titg a comunelor in natiune, contopirea liber consimtith acomunelor proletare in actiunea de nimicire a dominatieiburgheze si a masinii de stat burgheze. Lui Bernstein,ca i oricgrui filistin, centralismul ii apare ca ceva ccpoate fi impus i mentinut numai de sus, numai prin apa-ratul birocratic i militar.

Previlzind parcg posibilitatea denaturgrii conceptiilorsale, Marx subliniazg dinadins eh a invinui Comuna eh eaar fi vrut sh nimiceascg unitatea natiunii, sh desfiintezeputerea centralg, inseamng a comite cu bung stiintg tinfals. Marx a intrebuintat dinadins expresia a organizaunitatea natiunii" pentru a opune centralismul proletar,democratic, constient centralismului burghez, militarbirocratic.

Dar... mai rgu decit orice surd e cel ce nu vrea sg audg.oportunistii social-democratiei contemporane tocmai ch

Si,

si

Si

64 V. I. LENIN

nici nu vor sa auda de nimicirea puterii de stat, de ampu-tarea parazitului.

5, NIMICIREA STATULUI PARAZIT

Am citat deja cuvintele respective ale lui Marx, iaracum ne famine sa le completam.

...Este soarta obisnuita a noilor creatii istoricescria Marx de a fi considerate In mod gresit dreptsimilare unor forme mai vechi si chiar perimate alevietii sociale, cu care noile institutii seamana In oare-care masuriti. Asa si aceasta noua Comuna, carezdrobeste (bricht sparge) puterea de stat contem-porana, a lost privita' ca o reInviere a comunelormedievale... drept o uniune de state mici (Montesquieusi drept o forma exagerata a vechiilupte impotriva centralizarii excesive...

...Sistemul Comunei... ar fi redat organismului socialtoate fortele pe care pima atunci le inghitea exeres-centa parazitara numita «stat», care se hraneste pesocoteala societatii, stinjenindu-i libertatea de mis-care. Chiar i numai acest fapt ar fi fost suficient pen-tru a duce la renasterea Frantei...

...Comuna ar fi pus pe producatorii rurali sub con-ducerea spirituala a capitalelor departamentelor,asigurindu-le, prin muncitorii de la orase, reprezen-tanti firesti ai intereselor lor. Chiar i numai exis-tenta Comunei implica, ca pe un lucru de la sineInteles, autoadministrarea locala, dar de asta datanu ca o contrapondere a puterii de stat, devenita acumde prisos"48.

Nimicirea puterii de stat", care a fost o excrescentaparazitara", amputarea" ei, distrugerea" ei ; putere destat devenita acum de prisos" iata ce expresii a folositMarx atunci cind vorbea despre stat, apreciind si analizindexperienta Comunei.

Toate acestea au fost scrise acum aproape o jumatate desecol, iar astazi, pentru a face sil patrundil in constiinta

--


maselor largi marxismul nedenaturat, trebuie s5, fie intre-prinse adev6rate s5,pa.turi arheologice. Concluziile trase dinconstatgrile flicute cu privire la ultima mare revolutie pecare a trAit-o Marx au fost uitate tocmai atunci cind seapropia perioada unor noi mari revolutii ale proletaria-tului.

...Diversitatea interpretitrilor citrora le-a dat nas-tere Comuna si diversitatea intereselor care si-auggsit expresia in ea dovedesc c5, ea constituia o form5,politicg elastia prin excelentk in timp co toatevechile forme de guvernare aveau in esent5, un carac-ter asupritor. AdevAratul ei secret era acesta: ea era inesenta un guvern al clasei muncitoare, rezultatul lup-tei clasei produatoare impotriva clasei acaparatoare,forma politia in sfirsit descoperit5,, in cadrul cAreiaputea fi infliptuith eliberarea economic5, a muncii...

F4r5, aceast5, din urm5, conditie, Comuna ar fi fosto imposibilitate si o am5gire..."49

Utopistii s-au indeletnicit cu descoperirea" formelorpolitice in cadrul crixora trebuia sA aibA loc transformareasocialistil a societ4ii. Anarhistii an abandonat cu totulproblema formelor politice. Oportunistii social-democratieicontemporane au acceptat formele politice burgheze alestatului democrat parlamentar ca o limith dincolo de carenu se poate trece, si-au fäcut cucuie pe frunte inchinindu-sein fata acestei icoane" si au declarat anarhism oricetendintA de a skirima aceste forme.

Marx a dedus din toatil istoria socialismului si a lupteipolitice cil, statul va trebui srt dispark ch. forma de trecerespre disparitia hii (trecerea de la stat la nestat) va fi pro-letariatul organizat ca clasil dominantV. Marx n-a pureesins5, la descoverirea formelor politice ale acestui viitor. Els-a marginit s5, cerceteze atent istoria Frantei, s-o anali-zeze si sa,' trag5, concluzia la care ducea anul 1851: lucrurilemerg spre distrugerea masinii de stat burgh eze.

i, atunci cind s-a dezrantuit miscarea revolutionarg demas6 a proletariatului, cu....tot esecul acestei misdri, cu

66 V. I. LENIN

toatl durata ei scurtg si cu toata släbiciunea ei evident6,Marx a inceput sA studieze formele pe care aceasta miscarele-a seos la iveall I.

Comuna iat5, forma care a fost in sfirsit descoperita"(le atre revolutia proletarg, forma In cadrul creia poateavea loc dezrobirea economicI a muncii.

Comuna a fost prima Incercare a revolutiei proletare dea sf iirima masina de stat burgheza si forma politia insfirsit descoperitg," prin care poate si trebuie sci fie inlocuiteeea ce a fost sfarimat.

Vom vedea In expunerea care urnmazil ca, revolutiileruse din 1905 si 1917 continu'a, in alte imprejufari si inalte conditii, opera Cumunei, confirmind geniala analizilistoricA fAcuta,' de Marx.

CAPITOLUL AL IV-LEACONTINUARE. LA.MURIRILE SUPLIMENTARE

ALE LUI ENGELS

Marx a expus esentialul in problema insemnatrytiiexperientei Comunei. Engels a revenit In repetate rinduriasupra acestei teme, lAmurind analiza si concluziile luiMarx, tratind uneori cu atita claritate si forfA alte laturiale problemei, incit trebuie sA ne oprim In mod specialasupra acestor lAmuriri.

1. PROBLEMA LOCUINTELOR"

In lucrarea sa consacrafa problemei locuintelor (1872) 5°,Engels tine deja seama de experienta Comunei, oprindu-sefle citeva ori asupra sarcinilor revolutiei in ceea ce privestestatul. Este interesant faptul c6, In legAtura cu aceasfatemg concrefa, sint scoase la iveal5, In mod plastic, pede o parte, trils'aturile de asemAnare dintre statul proletarsi statul actual, trgaturi care indreptiltesc at se vorbeasain ambele cazuri despre stat, si, pe de altg, parte, trlsa-turile de deosebire sau trecerea la desfiintarea statului.


Cum trebuie rezolvaa problema locuintelor? Insocietatea moderng ea se rezolvg la fel ca oricare altgproblenag socialg: prin echilibrarea economia trep-tatg a cererii si ofertei, solutie care genereazg eainsgsi in permanentg problema si care, deci, nu esteo solutie. Modul in care revolutia socialg va rezolvaaceastg problemg va depinde nu numai de impreju-rgrile respective, ci si de probleme mult mai com-plexe, printre care una dintre cele mai importanteeste desfiintarea opozitiei dintre oraq si sat. Intrucitnoi nu ne ocupgm de elaborarea unor sisteme utopicede organizare a viitoarei societgti, ar fi mai multdecit inutil sg ne oprim asupra acestui lucru. Un fapteste cert: in marile orase existg Inca de pe acum destulecase de locuit pentru ca, prin folosirea lor rationala,sa se poatg rezolva imediat adevarata «lipsd de-locuinte». Acest lucru va fi posibil, fireste, numa idata actualii proprietari vor fi expropriati, iar incasele respective vor fi mutati muncitorii fgril lo-cuintg sau cei care stau in locuinte absolut neincapg-toare. De indata ce proletariatul va cuceri putereapoliticg, o asemenea nagsurg, dictata de intereselebinelui obstesc, va fi tot atit de usor de infaptititca oricare alta expropriere sau incartiruire dee-tuata de &are statul modern" (p. 22, editia germangdin 1887)51.

Aici nu se examineaza schimbarea formei puterii destat, ci numai continutul activitgtii ei. Exproprieri sirechizitiongri de locuinte au loc si in baza dispozitiilorstatului actual. Din punctul de vedere formal al problemei,statul proletar va dispune" si el sg fie rechizitionatelocuinte si expropriate case. Este Ina limpede ca vechiulaparat executiv, birocratia legatg de burghezie, ar fi pursi simplu incapabil sa traducg in viatg dispozitiile statuluiproletar.

...Trebuie A constatam cg «luarea efectivg instgpinire» a tuturor uneltelor de muncg, a intregiiindustrii de cgtre poporul muncitor este tocmai

58 V. I. LENIN

opusul «rascurnpitrarii» proudhoniste. In acest dinurma, caz, fiecare muncitor in parte devine proprie-tarul locuintei, al gospodariei táranesti, al unelteide munca ; in primul caz, «poporul muncitor» amineproprietar colectiv al caselor, fabricilor si uneltelorde munca. si este greu de presupus c, eel putin inperioada de trecere, uzufructul lor va fi Fasat unorpersoane sau societati fara o rambursare a cheltuie-lilor. Intocmai cum desfiintarea proprietatii fun-ciare nu inseamna desfiintarea rentei funciare, citrecerea ei, fie chiar si intr-o forma, modificata, inmiinile societatii. Asadar, luarea efectiva in stapi-nire a tuturor uneltelor de munca de catre poporulmuncitor nu exclude nicidecum mentinerea siste-mului de inchiriere" (p. 68)52.

Problerna atinsa in cele expuse mai sus, si anurne pro-blema temeiurilor econornice ale disparitiei treptate astatului, o vom cerceta in capitolul urmator. Engels seexprima extrem de prudent, spunind ca, este greu depresupus statul proletar va lsa cel putin in perioadade trecere" sa se imparta locuinte fail plata. Faptullocuintele care apartin intregului popor vor fi inchiriatecu plata diferitelor familii presupune atit incasarea acestei

cit i un anumit control si o anumita, reglementarea repartizarii locuintelor. Toate acestea cer o anumitaforma de stat, dar nicidecum un aparat militar i birocraticspecial, cu o situatie speciala privilegiata pentru detina-torii de functii publice. Cit priveste trecerea la situatiacind locuintele vor putea fi date Para plata, aceasta estelegata de disparitia" depling, a statului.

Vorbind de trecerea blanquistilor53, dupa Comuna si subinriurirea experientei acesteia, pc pozitia principiala, amarxismului, Engels formuleag in treacat aceasta pozitieastfel:

...Necesitatea activitatii politice a proletariatuluisi a dictaturii lui ca forma de trecere la desfiintareaclaselor si, o data cu acestea, a statului..." (p. 55)54.

cVcg,

plrrti,

STATUL SI REVOLUTIA fin

Unii amatori de criticg buchereascg sau distrugrttori airnarxismului" din laggrul burghez vor ggsi, poate, c e ocontradictie intre aceastg admitere a desfiintarii statului"si combaterea acestei formule ca fiind anarhistrt in pasajulcitat din Anti-Diihring". N-ar fi de mirare dacrt oportu-nistii 1-ar include si pe Engels printre anarhisti". crtcias-Uzi in rindurile sociallovinistilor devine tot mai rgs-pindit obiceiul de a aduce internationalistilor acuzatia deanarhism.

Marxismul ne-a invgtat intotdeauna crt o data cu desfiin-tarea claselor va fi desfiintat i statul. In cunoscutul pasajdin Anti-Dahring" cu privire la disparitia treptatrt a sta-tului" se aduc invinuiri anarhistilor nu pur si simplupentru c sustin desfiintarea statului, ci pentru crt propo-vgduiesc cg ar fi cu putinfa desfiintarea statului de azipe miine".

Dat fiMd c, doctrina social-democratg", care domingin prezent, denatureazg cu desgvirsire atitudinea marxis-mului fatg de anarhism in problema desfiintarii statului,va fi deosebit de util sg amintim o polemia pc care aupurtat-o Marx si Engels cu anarhistii.

2. POLEMICA CU ANARHISTII

Aceastg polemicg a avut loc in 1873. Marx si Engelsau publicat intr-un almanah socialist italian articoleindreptate impotriva proudhonisti1or55, autonomistilor"sau antiautoritaristilor" ; aceste articole au apgrut intraducere germang abia in 1913, in Neue Zeit"50.

...Dacg lupta politicg a clasei muncitoare iaforme revolutionare a scris Marx bgtindu-si jocde anarhisti si de negarea de &are acestia a politicii

dacg in locul dictaturii burgheziei muncitoriiinstaureag dictatura lor revolutionarg, ei sgvirsescoribila crimg de a profana principiile, deoarece,pentru satisface jalnicele i vulgarele nevoizilnice, pentru a infringe rezistenta burgheziei,muncitorii dau statului o formg revolutionarti trecg-

6

a-5i

60 V. I. LENIN

toare in loc sg depung armele §i sg desfiinteze statul..."(Neue Zeit", 1913-1914, anul 32, vol. I, p. 40)57.

Iatg impotriva cgrui fel de desfiintare" a statului s-aridicat exclusiv Marx, cornbgtindu-i pe anarhi§ti! El n-afost nicidecum impotriva faptului cg statul va dispgreao data cu disparitia claselor sau a va fi desfiintat odata cu desfiintarea lor, ci impotriva faptului ca mun-citorii sg renunte la folosirea armelor, la violenta organi-zatg, adied la statul care trebuie sg serveascg scopului:Infringerea rezistentei burgheziei".

Marx subliniazg intr-adins pentru ca adevgratul sensal luptei sale impotriva anarhismului sg nu fie denaturat

forma revolutionarg §i treeittoare" a statului neeesarproletariatului. Proletariatul are nevoie de stat numai inmod vremelnic. Noi nu sintem nicidecurn in divergentii cuanarhi0ii in problema desfiintgrii statului ca seop. Noiafirmgm cg pentru atingerea acestui scop e necesarg folo-sirea vrernelnicg a instrumentelor, mijloacelor ,i metodelorputerii de stat impotriva exploatatorilor, dupg cum pentrudesfiintarea claselor e necesarg dictatura vremelnicg aclasei asuprite. Marx alege cel mai categoric §i mai limpedemod de a pune problema impotriva anarhi§tilor: doborindjugul capitalistilor, muncitorii trebuie sg depung armele"sau trebuie sg le foloseascg impotriva capitali§tilor pentrua infringe impotrivirea acestora? *i ce este folosirea siste-maticg a armelor de cgtre o clasg impotriva altei clasedacg nu o forma trecgtoare" a statului?

Sg se intrebe fiecare social-democrat: cqa a pus el pro-blema statului in polemica cu anarhistii? qa a pus aceastgproblemg imensa majoritate a partidelor socialiste of icialedin Internationala a II-a?

Aceleasi idei, Engels le expune intr-un mod i mai amg-nuntit, §i mai popular. El ridiculizeazg inainte de toatecaracterul confuz al ideilcr proudhoni§tilor, care se inti-tulau antiautoritari§ti", adicg negau orice autoritate,orice subordonare, orice putere publicg. Luati o fabricg,luati cgile ferate, luati un vas care se aflg in largul mgrii,

STATUL I REVOLUTIA 61

spune Engels ; nu e oare limpede c fara o anumita subor-donare, (loci fara o anumita autoritate sau putere, e

functionarea vreunuia din aceste stabilirnente teh-nice complexe, bazate pe folosirea masinilor i pe colabo-rarea sistematica a numeroase persoane?

...Ori de cite ori scrie Engels expun ase-menea argumente celor mai inversunati antiauto-ritaristi, ei nu pot raspunde decit: «Da! Este adevarat,dar aici nu este vorba de autoritatea cu care investimpe delegatii nostri, ei de o instireinareb Acesti domniisi inchipuie ca au schimbat obiectul schimbind denu-mirea lui..."58

Dupa ce Engels arata astfel c autoritatea i autonomiashit notiuni relative, ca domeniul aplicarii lor se schimbao data cu diferitele faze ale dezvoltarii sociale, citi ar fiabsurd ca ele sa fie luate ca ceva absolut, dupa ce adaugaca domeniul de folosire a masinilor si a marii productiise largeste mereu, el trece de la consideratiile generaleasupra autoritatii la problema statului.

...Daca autonomistii scrie el s-ar multumisa spuna organizarea sociala a viitorului va res-tringe autoritatea numai in cadrul acelor limite incare conditiile productiei ar face-o inevitabila, s-armai putea ajunge la o intelegere cu ei; ei sint ingtiorbi in fata tuturor realitatilor care fac necesaraautoritatea i obiecteaza numai impotriva cuvintuluica atare.

De ce nu se multumese antiautoritaristii voci-fereze impotriva autoritatii politico, impotriva sta-tului? Teti socialistii sint de acord ca statul politic,

o data cu el autoritatea politica, vor disparea caurmare a viitoarei revolutii sociale ; aceasta inseamna

functiile publice isi vor pierde caracterul politicsi se vor transforma in simple functii administrative,care apara interesele sociale. Dar antiautoritaristiicer ca statul politic sa fie desfiintat dintr-o data,

6.

cit

sa

cit

impo-sibilii

62 V. I. LENIN

Meg inainte de a fi desfiintate conditiile socialecare 1-au generat. Ei cer ca primul act al revolutieisociale s'a fie desfiintarea

Au vAzut oare vreodatii, acesti domni o revolutie?0 revolutie este, Wit mndoia1, lucrul eel mai auto-ritar posibil. Revolutia este actul prin care o partedin populatie impune vointa ei celeilalte p'arti cu ajuto-rul pustilor, baionetelor i tunurilor, deci cu ajutoruleelor mai autoritare mijloace ; iar dad, partidul victo-rios nu vrea ca lupta lui sit fi fost zadarnica, trebuie

mentin4 dominatia prin frica pe care armelesale o inspirg reactionarilor. S-ar fi mentinut Comunadin Paris mAcar o singurA zi dacA ea nu ar fi recursimpotriva burgheziei la aceasta autoritate a poporu-lui inarmat? N-ar trebui oare, dimpotrivA, i sereproseze Comunei cg nu a recurs in suficienth ma-sur5, la aceastä autoritate? Asadar, una din dou'a:ori antiawtoritaristii nu stiu ce spun, si in acest cazseamäng doar confuzie, ori stiu ce spun, si in acestcaz tradeaa, miscarea proletariatului. $i intr-un cazsi in ceralalt ei slujesc reactiunea" (p. 39)59.

In acest rationarnent slut atinse problemele care trebuies'a", fie cercetate in leg-A-tura', cu tema corelatiei dintre politicsi economic in procesul disparitiei treptate a statului(acestei teme ii este consaerat capitolul urmg,tor). Acesteprobleme sint: problema transformgrii functiilor socialedin functii politico in simple functii administrative siproblema statului politic". Aceastg din urma expresie,care poate in mod special s dea loc la nedumeriri, se ref erlla procesul disparitiei treptate a statului: in procesuldisparitiei sale treptate, statul poate fi numit, pe o anu-mit a acestei disparitii treptate, stat nepolitic.

Cea rnai remarcabila parte a acestui rationament al luiEngels este iargsi modul in care este push problema impo-triva anarhiOilor. Social-democratii, care dorese sA seconsidere discipoli ai lui Engels, au polemizat de la 1873incoace de milioane de ori cu anarhi§tii, dar n it au pole-mizat de loc in felul In care pot §i trebuie sh' polemizeze

autorith'tii.

sh-si

sh

treapth


marxistii. Conceptia anarhistA asupra desfiinrii statuluie confuz6 i nerevolutionarii iatl cum a pus Engelsproblema. Ceea ce nu vor anarhistii s vadti, e tocmairevolutia in procesul ei de aparitie si de dezvoltare, inlumina sarcinilor ei specifice cu privire la violent& laautoritate, la putere, la stat.

Social-democratii de astäzi au redus critica curentti aanarhismului la o pur6 banalitate mic-burghez'a: noi

. zic ei admitem statul, pe cind anarhistii nu!" Seintelege c o astfel de banalitate nu poate ea, nu inspirerepulsie muncitorilor care gindesc cit de cit si care sintrevolutionari. Engels spune alteeva: el subliniazg, c totisocialistii admit disparitia statului ca o urmare a revolu-tiei socialiste. El pune apoi in mod concret problemarevolutiei, tocmai problema pe care, din oportunism, social-democratii o ocolesc de obicei, Mind, ca sit zicem asa,elaborarea" ei exclusiv in seama anarhistilor. Si, punindaceastit problem& Engels ia taurul de coarne: oare n-ar fitrebuit Comuna sa", se serveasa mai mull de puterea revolu-tionarei a statului, adicA a proletariatului inarmat, organizatca clasa. dominanta ?

De obicei, social-democratia of icial, dominantA caut5,sg se descotoroseasCa de problema sarcinilor concrete aleproletariatului in revolutie fie, pur i simplu, prin ironiifilistine, fie, in cazul cel mai bun, prin fraza evazivAsofisticA: vom vedea noi atunci". Si anarhistii au apAtatdreptul s spuna% c o asemenea social-democratie tr'a' dead),sarcina ce-i incumbti de a educa pe muncitori in spiritrevolutionar. Engels foloseste experienta ultimei revolutiiproletare tocmai pentru a studia in modul cel mai concretce si cum trebuie ea, facA proletariatul atit in ceea cepriveste bncile, cit si in ceea ce priveste statul.

3. SCRISOAREA CATRE BEBEL

Unul din rationamentele cele mai remarcabile, dac 'a. nuchiar cel mai remarcabil, din operele lui Marx si Engelscu privire la problema statului e cuprins in urmatorulpasaj din scrisoarea lui Engels dare Bebel din 1828 martie 187560. Aceasta scrisoare, in parantezA fie zis, a

si

64 V. I. LENIN

fost, dup4 cite stim, publicaa pentru prima oar4 deBebel in volumul al doilea al memoriilor sale (Din viatamea"), ap&rut In 1911, adicg la 36 de ani dup6 ce a fostscris i expediatl.

Engels, criticind acelasi proiect al Programului de laGotha pe care-1 critic4 si Marx in vestita scrisoare atreBracke" i referindu-se indeosebi la problema statului,i-a scris lui Bebel urmAtoarele:

...Statul popular liber s-a transformat In statliber. in acceptia gramatical& a acestor cuvinte, statliber inseamn4 un stat care este liber fat5, de centenii

prin urmare un stat cu o formA de guvern4mintdespotia. Ar trebui s4 fie lasat4 la o parte toat&fleareala despre stat, mai ales de la ComunA incoace,care nu a mai fost un stat In adevAratul inteles alcuvIntului. Destulne-au scos ochii anarhistii cu «statulpopular», desi inc4 In lucrarea lui Marx Impotrivalui Proudhon62 i apoi In «Manifestul Comunist»se spune de-a dreptul, c4, o data en instaurarea orin-duirii sociale socialiste, statul se dizolv& de la sine(sich auflost) si dispare. Intrucit statul nu este decito institutie treatoare, folosia in luptg, in revolutie,pentru a-i reprima prin violent& pe adversari, esteo curatil absurditate s4, se vorbeasc4 despre st-rtulpopular liber: atita timp eft proletariatul mai arenevbie de stat, el are nevoie de acesta nu in interesul

ci in vederea reprimArii adversarilorsi de indat6 ce va putea fi vorba de libertate, statulca atare va inceta sa. mai existe. Noi am propunedeci ca in loc de stat s4 se spun4 peste tot « comuni-tate» (Gemeinwesen), minunat cuvint german vechicare corespunde cuvintului francez «commune»"(p. 321-322 a originalului german)63.

Trebuie s4 se aib5, in vedere c aceasta scrisoare se refee&la programul de partid pe care 1-a criticat Marx intr-oscrisoare scris4 doar cu citeva AptAmini mai tirziu (seri-soarea lui Marx din 5 mai 1875) si c4 Engels locuia atunci

säi,

hbertatii, sad,


la Londra impreunti cu Marx. De aceea, folosind in ultimafraza cuvintul noi", Engels propune, far indoialä, innumele sau si al lui Marx, conducatorului partidului munci-toresc german, sic scoatii din program cuvintul stat"sa-1 inlocuiasca prin cuvintul comunitate".

Daca liderilor marxismului" de astazi, falsificat pentruuzul comod al oportunistilor, Ii s-ar propune o astfel deindreptare a programului, ei ar tipa, desigur, ca asta in-sea 1,na anarhism"!

N-au decit s ripe. Burghezia ii va lauda pentru aceasta.Noi insa ne vom continua opera noastra. Cu prilejul

revizuirii programului partidului nostru, va trebui shtinem neaparat seama de sfatul lui Engels si al lui Marxpentru a fi mai aproape de adevar, pentru a restabili mar-xismul, curatindu-1 de denaturari, pentru a indruma maijust lupta clasei muncitoare pentru eliberarea ei. Printrebolsevici nu se vor gasi, desigur, oameni care sa nu fie deacord cu sfatul lui Engels si Marx. Greutatea va consta,cred, numai in alegerea termenului. In limba germanaexista doua cuvinte pentru notiunea de comunitate",dintre care Engels a ales pe acela care nu inseamna o coma-nitate luata aparte, ci totalitatea lor, sistemul comunitati-bor. In limba russ nu exista un astfel de cuvint, i vatrebui, poate, A, fie ales cuvintul francez commune",desi sit acesta isi are inconvenientele lui.

Comuna nu a mai fost un stat in adevaratul intelesal cuvintului" iata o afirmatie a lui Engels extrem deimportanta din punct de vedere teoretic. Dupa cele expusemai sus, aceasta afirmatie e cit se poate de limpede. Comunainceta de a mai fi stat in masura in care ea avea de re-primat nu majoritatea populatiei, ci minoritatea ei (exploa-tatorii) ; ea sfarimase masina de stat burgheza; in loculunei puteri represive speciale intrase in scena insasi popu-

Toate acestea au fost abateri de la ceea ce este statulin adevaratul inteles al cuvintului. i daca Comuna s-arfi statornicit, urmele statului ar fi disparut treptat" dela sine si ea n-ar fi avut nevoie sa desfiinteze" institutiilelui: acestea ar fi incetat s functioneze pe masura ce arfi devenit inutile.

latia.

si

66 V. I. LENIN

Anarhistii ne scot ochii cu «statul popular »" ; spunindacest lucru, Engels are in vedere in primul rind pe Bakuninsi atacurile lui impotriva social-democratilor germani.Engels admite justetea acestor atacuri in másura in carestatul popular" este si el o absurditate si o abatere de lasocialism, ca si statul popular liber". Engels se strAduiestes6 aducA lupta social-democratilor germani impotrivaanarhi0ilor pe un Rigas just din pullet de vedere principial,s-o curete de prejudeatile oportuniste en privire la stat".Dar, vai! Scrisoarea lui Engels a fost tinua sub obroc timpde 36 de ani. Vom vedea mai jos eh si dupg publicareaacestei scrisori Kautsky repetil cu incApatinare, in fond,aceleasi greseli impotriva arora ne-a pus in gard5, Engels.

Bebel i-a rilspuns lui Engels prin scrisoarea sa din21 septembrie 1875, in care scria, intre altele, crt este intrutotul de acord" cu observatiile lui Engels asupra proiec-tului de program si c'a i-a reprosat lui Liebknecht faptulde a fi fAcut concesii (p. 334, editia german'a a memoriilorlui Bebel, vol. II). Dar dacii, ham brosura lui BebelTelurile noastre", intilnim in ea rationamente cu totulgresite asupra statului.

Statul trebuie sti fie transformat dintr-un stat bazat pc dominafiade deed intr-un slat popular" (Unsere Ziele", 1886, p. 14).

Asa scrie in editia a 9-a (a noua!) a brosurii lui Bebel!Nu e de mirare a rationamentele oportuniste cu privirela stat, atit de insistent repetate, au pAtruns adinc inrindurile social-democratiei germane, mai ales in conditiilein care Mmuririle revolutionare ale lui Engels erau tinutesub obroc, iar toate conditiile de viatrt dezvalau" pentrumult5, vreme de revolutie.

4. CRITICA PROIECTULUI DE PROGRAM DE LA ERFURT

Critica proiectului de Program de la Erfurt", trimisA decgtre Engels lui Kautsky la 29 iunie 1891 si publicatlabia dup5, zece ani in Neue Zeit", nu poate fi ocolittiatunci cind se analizeazg inv44ittura marxist6 despre stat,deoarece ea e consacratä, in primul rind, tocmai criticii


conceptiilor oportuniste ale social-democratiei in problernelestructurii statului.

Remarcgm in treacgt cg Engels art si in problemeleeconomice o indicatie extrem de pretioasg, care aratg cucitg atentie i cu citg, profunzime urmgrea el tocmai schirn-baffle pe care le suferea capitalismul contemporan, si cuma stint el sg anticipeze anumitá nigsurg problemeleepocii noastre, ale epocii imperialiste. Iata aceastg indi-catie: cu privire la cuvintele lipsg de plan" (Planlosigkeit),intrebuintate in proiectul de Progam pentru caracteri-zarea capitalismului, Engels scrie:

...Dacg trecem de la societgtile pe actiuni latrusturi, care isi subordoneaz i monopolizeazgramuri intregi ale industriei, apoi aici inceteazg nunumai productia privatg, ci si lipsa de plan" (NeueZeit", anul 20, vol. 1, 1901-1902, p. 8)65.

Avem aici elementul cel mai esential in aprecierea teo-retied, a capitalismului contemporan, adicg a imperialis-mului, si anume transformarea capitalismului in capita-lism monopolist. Penultimul cuvint trebuie subliniat,deoarece cea mai rgspinditti gresealg este afirmatia burghe-zo-reformistg potrivit cgreia capitalismul monopolist saumonopolist de stat nu mai este capitalism, cg poate fidenumit socialism de stat", s.a.m.d. Desigur, trusturilen-au oferit, nu oferg nici acum si nu pot oferi o planificaredepling. Dar, desi in ele existg planificare, desi magnatiicapitalului calculeazg dinainte volumul productiei pe scargnationalg sau chiar internationalg, desi ei reglementeazgproductia dupg un plan, räminem totusi in cadrul capi-talismului, ce-i drept intr-un stadiu nou al lui, dar indiscu-tabil in cadrul capitalismului. Apropierea" dintre unasemenea capitalism si socialism trebuie sg constituie pentruadevgratii reprezentanti ai proletariatului un argument infavoarea apropierii, usurintei, posibilifatii de infgptuire,iminentei revolutiei socialiste, si nicidecum un argument infavoarea unei atitudini inggduitoare fatg de negarea acesteirevolutii si fatg de prezentarea in culori trandafirii a

intr-o

CS V. I. LENIN

capitalismului, lucru cu care se indeletnicesc toti refor-mi,tii.

Dar sg ne intoarcem la problema statului. in citatulde mai sus Engels dg trei feluri de indicatii extrem depretioase: In primul rind, In problema republicii; in aldoilea rind, cu privire la leggtura dintre problema nationalgsi structura statului; in al treilea rind, cu privire la autoad-ministrarea localg.

In ceea ce priveste republica, Engels a facut din aceastgproblemg punctul central al criticii fgcute de el proiectuluide Program de la Erfurt. *i dacg ne amintim de importantape care a aptItat-o Programul de la Erfurt in intreagasocial-democratie internationarg, de faptul a el a devenitun model pentru intreaga Internationarg a II-a, se poateafirma MA exagerare cg Engels criticg In acest caz oportu-nismul intregii Internationale a II-a.

Revendicgrile politice ale proiectului scrieEngels au o mare lipsg. Tocmai ceea ce trebuiaspa na figureazd aeolo" (subliniat de Engels)66.

*i el aratg mai departecg constitutia germang este defapt o copie fiderg a constitutiei profund reactionare din1850, cg Reichstagul este, precum s-a exprimat WilhelmLiebknecht, doar o frunzg de vit./ a absolutismului", cga voi sg infgptuiesti transformarea tuturor uneltelor demuncg In proprietate obsteascr, In baza unei constitutiicare a consfintit existenta micilor state si a uniunii micilorstate germane, constituie o absurditate evidentg".

E primejdios sg abordezi aceastg temV adauggEngels, care stia foarte bine cg In Germania revendi-carea republicii nu putea figura in mod legal Inprogram. Dar Engels nu se impacg pur si simplucu acest considerent evident, cu care se multumestetoatg lumea". Engels continug: 8i totusi, intr-unfel sau altul, ea trebuie atacatg. Acest lucru este cuatit mai necesar acum, cind oportunismul pgtrundetot mai mult (einreissende) intr-o mare parte a presei


social-democrate. De teama unei reintroduceri a legiiimpotriva socialiOilor67 sau amintinduli unele de-claratii premature f Acute atunci cind aceastg, lege erain vigoare, se pretinde acum ca partidul s considereactuala ordine legal/ din Germania ca fiind suficient/pentru a putea realiza pe cale pasnicg toate revendi-cgrile sale...68

Faptul c social-dernocratii germani au adoptat aceastIatitudine de teama reintroducerii legii exceptionale, acestfapt esential este pus de Engels pe primul plan §i denumitfarg, inconjur oportunism; el declar/ cà, tocmai datoritg,faptului cg, In Germania lipsesc i republica, §i libertatea,visurile referitoare la calea papicg," sint cu totul absurde.Engels e destul de prudent pentru a nuli lega miinile.El admite c. in rile cu regim republican sau cu o foartelargl libertate ne putem Inchipui" (numai inchipui"!)o dezvoltare pa§nicg, spre socialism;

...a proclama ins/ a§a, ceva in Germania repet/el , §i Inca, f/r/ ca aceasta sg, fie necesar, In Ger-mania, unde guvernul e aproape atotputernic, iarReichstagul i toate celelalte institutii reprezentativesint lipsite de o putere realk inseamng, sä srnulgiabsolutismului frunza de vita, acoperindu-i goliciuneacu tine Insuti..."69.

Majoritatea covigitoare a condueltorilor of iciali aiPartidului social-democrat german, care a pus In sertar"aceste indicatii, au dovedit In realitate c ei acoperg abso-lutismul.

... 0 asemenea politic/ nu poate decit sg duck incele din urmk partidul pe un drum gre§it. Pe primulplan sint impinse probleme politice generale, abstracte,fiind astfel disimulate problemele concrete imediate,care la primele evenimente mari, la prima crizg,politic/ se pun de la sine la ordinea zilei. De aicinu poate rezulta nimic alteeva decit cg, In mornentul

70 V. I. LENIN

hotAritor partidul se va pomeni deodata dezorientat,ca In partid va domni confuzia i lipsa de unitatein problemele hotaritoare, fiindca aceste problemen-au fost niciodata discutate...

Aceasta uitare a considerentelor esentiale, funda-mentale, de dragul intereselor de moment ale zilei,aceasta goana dupa succese de moment si luptapentru dobindirea lor fara a se tine seama de urmari,aceasta sacrificare a viitorului miscaril de dragulprezentului ei pot sa ailia la baza" motive «cinstite».Dar asta este si famine oportunism, iar oportunismul«cinstit» e poate cel mai primejdios....

Tin lucru este neindoielnic: partidul nostru i clasamuncitoare pot ajunge la putere numai in cadrul uneiforme politice cum e republica democraticA. Aceastadin urma este chiar forma specifica a dictaturii pro-letariatului, dup'a cum a demonstrat-o marea revolutiefranceza...""

Engels repetrt aici intr-o forma deosebit de pregnantitideea fundamentala care strithate ca un fir rosu toate operelelui Marx, si anume cb", republica democratica este treapta ceamai apropiata spre dictatura proletariatului. Deoarece oasemenea republica, desi nu fur-a-tura citusi de putin domi-natia capitalului i, prin urmare, nici asuprirea maselornici lupta de clash' , duce inevitabil la o asemenea largire,dezvoltare, dezvaluire i ascutire a acestei lupte, incit,indata ce se iveste posibilitatea satisfacerii intereselorfundamentale ale maselor asuprite, aceasta posibilitate serealizeaza inevitabil i exclusiv In cadrul dictaturii pro-letariatului, In cadrul conducerii acestor mase de catreproletariat. Pentru Intreaga Internationala a 11-a acesteashit tot cuvintele uitate" ale marxismului, i uitarea lora fost scoasa la iveala in mod deosebit de evident de istoriapartidului mensevic in primele sage luni ale revolutieiruse din 1917.

Cu privire la problema republicii federative in leaturacu compozitia nationala a populatiei, Engels a scris:

si


Ce urmeazg sg ia locul Germaniei de azi ?" (cuconstitutia ei monarhicg reactionarg §i cu Impgrtireaei, tot atit de reactionarg, in state mici, impArtirecare eternizeazg specificul prusac" in loc sit le dizolveintr-o Germanie ca un tot intreg). Dupg pgrereamea, proletariatul poate folosi numai forma republiciiunice si indivizibile. Republica federativg mai este

asth'zi, in linii mari, o necesitate pe teritoriulimens al Statelor Unite, desi in tinuturile lor rgsgri-tene ea a §i devenit o piedicg. Ea ar reprezenta unpas inainte in Anglia, unde pe cele doug insule trgiescpatru natiuni i unde, desi existg un singur parla-ment, fiinteazit de pe acum concomitent trei sistemede legislatie. In mica Elvetie, republica federativg adevenit de mult o piedick i dacg acolo republicafederativg mai poate fi suportatg, e numai pentruElvetia se multumeste sh' fie un membru absolut pasival sistemului statelor europene. Pentru Germania,o federalizare de tip elvetian ar fi un imens pasinapoi. Doug lucruri deosebese statul federativ destatul absolut unitar: faptul cá fiecare stat confederat,fiecare canton isi are propria lui legislatie civilg,penalg, propria lui justitie, i faptul cg. algturi deCamera reprezentantilor poporului existg si o Camerga reprezentantilor statelor, in fiecare canton voteazgca atare, indiferent dacg e mare sau mic". In Ger-mania confederatia reprezintg trecerea la un statabsolut unitar, si revolutia de sus" din 1866 si1870 nu trebuie sh. fie anulatg, ci trebuie completataprintr-o miscare de jos"71.

Engels nu numai ci nu manifest'', indiferentg fatg deproblema formelor statului, ci, dimpotrivg, caut CU ominutiozitate exceptionalg sä analizeze tocmai formele detrecere, pentru a stabili, in functie de particularitkileistorice concrete ale fiecgrui caz in parte, de la ce anumela ce anume se trece prin forma de trecere respectivg.

Ca ci Marx, Engels sustine, din punctul de vedere alproletariatului si al revolutiei proletare, centralismul

si

ch

si

72 V. I. LENIN

democratic, republica unitara si indivizibila. Republicafederativa este considerata de el fie ca o exceptie si o piedica,in calea dezvoltarii, fie ca o trecere de la o monarhie larepublica centralista, ca un pas inainte" In anumiteconditii speciale. *i printre aceste conditii speciale figu-reaza problema nationall.

La Engels, ca si la Marx, cu toata critica lor necruta-toare Indreptata impotriva reactionarismului statelor micisi impotriva mascarii in anumite cazuri concrete a acestuireactionarism prin problema nationala, nu exista nicaierinici urma de tendinta de a ocoli problema nationala, ten-dinta prin care pacatuiesc adesea marxistii olandezi sipolonezi, pornind de la lupta absolut legitima impotrivanationalismului ingust mic-burghez al statelor lor" mici.

Chiar si In Anglia, unde si conditiile geografice, sicomunitatea de limba, si istoria multor Bute de ani s-arpa'rea ca au pus capat" problemei nationale din micilesubimpartiri ale Angliei, chiar si aici Engels tine seama defaptul vadit ca, problema nationala nu este Inca lichidata,si de aceea considera republica federativa, drept un pasinainte". Se intelege ca aici nu exista nici urma de renun-tare la critica neajunsurilor republicii federative si la ccamai hotarita propaganda si lupta pentru republica unitaracentralist-democratica.

Dar Engels nu intelege nicidecum centralismul democraticin sensul birocratic In care utilizeaza aceasta notiuneideologii burghezi si mic-burghezi, 'si printre acestia dinurnia si anarhistii. Pentru Engels centralismul nu excludecitusi de putin o larga autoadministrare locala, care, Inconditiile sustinerii liber consimtite a unitatii statului decatre comune" si regiuni, inlatura incontestabil oricebirocratism si orice comandti" de sus.

....Asadar, republica unitara, scrie Engels, dez-voltind conceptiile programatice ale marxismului cuprivire la stat , dar nu In sensul actualei RepubliciFranceze, care nu reprezinta altceva decit imperiulintemeiat In 1798, doar MA, imparat. Din 1792 pinain 1798 fiecare departament francez, fiecare tomuna'


(Gemeinde) se buoura de o deplina, autoadministraredupa, modelul american, ceea ce trebuie sa avemnoi. Cum trebuie organizata autoadministrarea si cumo putem scoate la capat fr birocratie, acest lucruni 1-au dovedit America si prima Republica Franceza,cj ni-1 mai dovedese si astazi Canada, Australia sialte colonii engleze. Si o astfel de autoadministrareprovinciala (regionala) i comunala este o institutiemult mai libera" decit, de pilda, federalismul elvetian,in care cantonul este, ce-i drept, foarte independentfata de Bund" (adica fata de statul federal in intre-gime), dar si fata de district (Bezirk) si de comuna.Guvernele cantonale numesc guvernatori (Statthal-teri) si prefecti, lucru inexistent in Wile de limbaenglez i pe care in viitor va trebui sa binevoim.sa-1 inlaturam si la noi cu tot atita hotarire ca si peLandratii si Regierungsratii prusaci" (comisarii,sefii de politie, guvernatorii, in general functionariinumiti de sus). Engels propune in consecinta ca punc-tul de program privitor la autoadministrare sa fieformulat astfel: Autoadministrare deplina in pro-vincii" (gubernii sau regiuni), districte si comune,exercitata de catre functionari alesi prin vot uni-versal ; desfiintarea tuturor autoritatilor locale siprovinciale numite de stat"72.

In ziarul Pravda"73 (nr. 68 din 28 mai 1917), interzisde guvernul lui Kerenski si al celorlalti ministri socialisti",am mai avut prilejul s arat cum in aceasta chestiune sifireste c nici pe departe numai in aceasta chestiune re-prezentantii nostri asa-zisi socialisti ai asa-zisei democratiiasa-zis revolutionare au savirsit abateri flagrante de lademocratism* . Se intelege ca oamenii care s-au legat princoalitie" cu burghezia imperialista au ramas surzi laaceste indicatii.

Este foarte important de notat faptul ca Engels coin-bate, pe baza faptelor concrete si a unui exemplu foarte

Vezi V. /. Lenin. Opera complete, vol. 32, Buoureiti, Editura politick 1901, ad-s doua, p. 232-235. Mhz red.

74 V. I. LENIN

precis, prejudecata deosebit de rA'spindita, mai ales inrindurile democratiei mic-burgheze, cum eh' republicafederativk inseamna neapkrat mai multk libertate decitcea centralistk. E o pkrere greOtk. Faptele citate de Engelscu privire la republica centralistk francezA din 1792-1798§i la republica federativk' elvetianii dezmint aceastti pkrere.Mai multa libertate a dat in realitate republica dernocratickcentralistk cleat cea federativk. Sau, cu alte cuvinte, ceamai mare libertate localk., regional:á etc. cunoscutil inistorie a fost datii de republica centralistii, i nu de ceafederativA.

Acestui fapt, ca i in general intregii probleme a republiciifederative §i centraliste, precum §i a autoadministrkriilocale, nu i s-a dat §i nu i se clk destulk atentie in pro-paganda §i agitatia noastrk de partid.

5. INTRODUCEREA DIN 1891LA LI CRAREA LUI MARX RAZBOIUL CIVIL"

In prefata la editia a 3-a a lucrgrii Razboiul civil dinFranta" prefatk datatk 18 martie 1891 §i publicatàpentru prima oark in revista Nene Zeit" , Engels, pelingk uncle observatii interesante, fitcute in treackt, cuprivire la probleme legate de atitudinea fatk de stat, facetin deosebit de sugestiv bilant al invAtAmintelor Comunei74-Acest bilant, imbogktit de intreaga experientil a perioadeide 20 de ani care despkrtea pe autor de Comun i indreptatin special impotriva credintei superstitioase in stat"rkspindite in Germania, poate fi considerat pe bunk drep-tate ultimul eurint al marxismului in problema pe care oexaminkm.

In Franta observg Engels dup6 fiecare revo-lutie muncitorii erau inarmati; de aceea, pentruburghezii aflati la cirma statului, cea dintli porunckera dezarmarea muncitorilor. De aceea, fiecare revo-lutie infilptuitk de muncitori era urmatk de o nouri,luptil, care se termina cu infringerea muneitori-lor..."75.

STATUL $1 REVOLUT1A 75

Bilantul experientei revolutiilor burgheze este pe citde scurt, pe atit de elocvent. Esenta chestiunii printrealtele si in ceea ce priveste problema statului (c 1 as aasupritii posedli ea arme?) este sesizatAaici in mod magistral. Tocmai aceasth' esenta este ocolith,cel mai frecvent atit de profesorii care se aflh, sub influentaideologiei burgheze, cit si de democratii mic-burghezi.In revolutia rush din 1917, mensevicului", pseudomar-xistului" Tereteli i-a revenit onoarea (onoare de Cavaignac)de a Pam s'a-i scape acest secret al revolutiilor burgheze.In cuvintarea sa istorich" din 11 iunie, Tereteli, luindu-1gura pe dinainte, a dat in vileag hothrirea adoptath deburghezie de a dezarma pe muncitorii din Petrograd, pre-zentind, bineinteles, aceasth, hothrire atit ca fiMd a saproprie, cit si in general ca pe o necesitate de stat" !"

Cuvintarea istorich din 11 iunie a lui Tereteli va con-stitui, desigur, pentru orice istoriograf al revolutiei din1917 una dintre cele mai concrete ilustrhri ale moduluiin care blocul socialistilor-revolutionari si al mensevicilor,condus de domnul Tereteli, a trecut de partea burgheziei,impotriva proletariatului revolutionar.

0 alth observatie Mouth in treacht de Engels, tot inleghturh cu problema statului, se referh la religie. Se stiech, pe mhsurh ce intra in putrefactie, devenind tot maioportunistä, social-democratia germanh, aluneca tot maides spre rhstAlmhcirea filistinh, a celebrei formule: decla-rarea religiei drept o chestiune privath". i anume: aceasthformula era astfel interpretath ca si cum problema religieiar fi o chestiune privath i in ceea ce privefte partidulproletariatului revolutionar!! Tocmai impotriva acesteicomplete trhdhri a programului revolutionar al proleta-riatului s-a ridicat Engels, care, observind in 1891. in par-tidul shu numai foarte slabi germeni ai oportunismului,s-a exprimat de aceea eft se poate de prudent:

Intrucit membrii Comunei erau aproape numaimuncitori sau reprezentanti recunoscuti ai munci-torimii, i hoth'ririle lor aveau un caracter net pro-letar. Ei decretau ref orme pe care burghezia republi-


7 6 V. I. LENIN

cang numai din la§itate nu le Inthptuise, dar careconstituiau o temelie necesarg pentru libertatea deactiune a clasei muncitoare, cum ar fi aplicareaprincipiului cg In ceea ce prive#e statul religia esteo chestiune privatg; sau Comuna adopta hotgriri Ininteresul direct al clasei muncitoare, care In parteloveau adinc In vechea ordine socialg...""

Engels a subliniat intentionat cuvintele In ceea ceprive§te state', cgartInd s loveascg In plin oportunismulgerman, care declara religia o chestiune privatg In ceea ceprivefte partidul, coborind astfel partidul proletariatuluirevolutionar la nivelul celui mai vulgar filistinism libercugetgtor", care e gata s admitg cg se poate rgmine inafara religiei, dar care se dezice de sarcina luptei partiniceImpotriva opiului religios care proste§te poporul.

Cel care va scrie In viitor istoria social-democratiei ger-mane qi va auta cauzele profunde ale falimentului eiru§inos din 1914 va ggsi destul material interesant In legg-turg cu aceasth problemg, Incepind cu declaratiile evazivedin articolele lui Kautsky, conducgtorul ideologic alpartidului, declaratii care deschideau larg ufp, oportunis-mului, §i terminInd cu atitudinea partidului fath de Los-von-Kirche-Bewegung" (miparea pentru despktirea debiseria) din 191378.

Dar sg vedem acum in ce fel facea Engels, la dougzecide ani dupg, Comung, bilantul invAthmintelor acesteiapentru proletariatul luptgtor.

Iatg ce Invgthminte punea Engels pe primul plan:

...Tocmai forta represivg a regimului centralizatde ping atunci armata, politia politicg, birocratia

pe care Napoleon o crease In 1798 qi pe care deatunci fiecare nou regim o preluase ca pe un instru-ment bine venit, folosind-o Impotriva adversarilorlui, tocmai aceastg forth urma sg, fie desfiintatg pestetot, ala cum a fost desfiintata la Paris.

Comuna a trebuit sg recunoasa din capul loculuicg clasa muncitoare, odatg ajunsg la putere, nu putea


continua sg gospodgreascg cu vechea ma§ing de stat;cg, pentru a nu pierde propria ei dominatie, abiacuceritg, aceastg clasg muncitoare trebuia, pe de oparte, sg. inlgture vechea maOng de represiune folo-sitg ping atunci impotriva ei, iar pe de altg partesg se asigure impotriva propriilor ei deputati sifunctionari, declarindu-i, Meg nici o exceptie, revo-cabili in orice moment...""

Engels subliniazg o data mai mult cg nu numai intr-omonarhie, ci 7., in republica democraticd statul rgmine stat,adicg if,4i pästreazg trgsgtura specificg esentialg: a trans-forma pe detingtorii functiilor publice, slujitorii societg-Ili", organele societAtii, in stitpini ai acesteia.

...Impotriva acestei transformgri, inevitabilg intoate statele care au existat ping acum, a statului §ia organelor de stat din slujitori ai societgtii in stgpiniai socientii, Comuna a folosit doug mijloace infaili-bile. In primul rind, ea a incredintat toate functiileadministrative, judecgtore§ti, didactice unor per-soane alese pe baza principiului votului universal,care puteau fi revocate in orice moment de cgtrecei care le-au ales. In al doilea rind, orice functie

fie superioarrt, fie inferioarg era retribuitgcu salarii egale cu salariile celorlalti muncitori.Salariul cel mai ridicat pe care il plgtea in genereComuna era de 6 000 de franci*. In felul acestaerau stavilite in mod eficace carierismul §i arivismul,chiar facind abstractie de mandatele imperative aledelegatilor in institutiile reprezentative, introduse,in afarg de aceasta, de cgtre Comung...""

Engels se apropie aici de interesanta limitg unde demo-cratia consecventg, pe de o parte, se transforma in socialismi, pe de altg parte, cere socialismul. Cgci pentru desfiin-

Nominal aoeasti sumi reprezinti aproape 2 400 de ruble, iar la oursul actual oiroa6 000 de ruble. fatr-un mod au totul de neiertat prooedeazi aoei bolsevioi care propun,de exemplu, pentru oonsilieril dumelor orisenesti un ealariu de 9 000 de ruble, In loc dea propune introduoorea pe tot cuprinsul statului a unui salariu de maximum 6 000 de ruble

sunlit sutioienti".

7*

78 V. I. LENIN

tarea statului este necesarg transformarea functiilor publicein operatii de control si de evidentg atit de simple, incitsg fie accesibile §i la indemina imensei majoritgti a popula-tiei, iar apoi absolut intregii populatii. Tar Inlgturareacompletg a carierismului cere ca onorabila" slujbg destat, fie ea chiar ci nerentabilg, sg n u poatg servi drepttrambuling pentru a sari in functiile foarte rentabile dincadrul bancilor §i al socientilor pe actiuni, cum se intimpllde regulci in toate tgrile capitaliste, chiar cj In cele mai libere.

Dar Engels nu face gre§eala pe care o sgviqesc, de pildg,alti marxisti In problema dreptului natiunilor la auto-determinare : se pretinde cg acest drept ar fi in regimulcapitalist cu neputintg, iar In socialism de prisos. 0 atareafirmatie, spiritualg in aparentg, dar greOtg in realitate,ar putea fi repetatg referitor la oricare din institutiiledemocratice, inclusiv la retribuirea modestg a functiona-rilor, cci democratismul consecvent ping la capgt este cuneputintg in capitalism, iar in socialism va dispeirea treptatorice democratie.

Acesta este un sofism care seamgng cu vechea glumg: vadeveni oare cineva chel dacg va avea cu un fir de pgr maiputin?

Dezvoltarea democratiei pmn la caplit, cgutarea formelorunei atari dezvoltgri, verificarea acestora in practices' etc.,toate acestea alcgtuiesc una dintre sarcinile integrante aleluptei pentru revolutia social. Luat izolat, nici un felde democratism nu va aduce socialismul, dar in viatg demo-cratismul nu va fi niciodatg luat izolat", ci va fi luatimpreung", va exercita influentg qi asupra economiei, vastimula transformarea acesteia, va suferi influenta dez-voltárii economice etc. Aceasta e dialectica istoriei vii.

Engels continua:

...Aceastg aruncare In aer (Sprengung) a puteriide stat de ping acum ci inlocuirea ei printr-una noug,cu adevgrat democraticg, este descrisg In mod amg-nuntit in capitolul al treilea din «Razboiul civil».A fost totu0 nevoie sg mai insistam aici pe scurtasupra unor trasaturi ale ei, tocmai pentru ca in

STATUL $I REVOLUTIA 79

Germania credinta superstitioasg in stat a trecutdin f ilozofie in con§tiinta generalg a burgheziei sichiar a multor muncitori. Potrivit reprezentgrii filo-zofice, statul este «realizarea ideii», sau, tradus Inlimba filozofilor, impgrAtia domnului pe pgmint,domeniul in care se realizeazg sau trebuie sg se reali-zeze adevgrul etern §i dreptatea eterng. Iar de aicirezultg o venerare superstitioasa a statului ci a totceea ce are vreo legAturg cu statul, venerare care seinrgdgeineazg cu atit mai ucor cu eit oamenii s-audeprins din copilgrie sg-ci inchipuie cg treburile siinteresele comune ale intregii societgti nu ar puteafi rezolvate altfel decit an fost rezolvate ping inprezent, adicg de cgtre stat ci funetionarii lui bineplgtiti. Oamenii cred cg, dad, s-au eliberat de cre-dinta In monarhia ereditarg ci devin adepti ai republi-eii democratice, au fgcut un pas nespus de indrgznet.In realitate insg, statul nu este alteeva deeit o masingpentru reprimarea unei clase de atre altA clash, inrepublica democraticg nu mai putin ca in monarhie,iar In eel mai bun caz el nu-i decit o racilg lgsatgmovtenire proletariatului care a invins in luptapentru dominatia de clasg; proletariatul victorios,la fel ea si Comuna, va trebui imediat sg reteze latu-rile cele mai rele ale acestei racile, ping ce o generatiecrescutg in conditii sociale noi, libere, va fi in staresg se descotoroseascg de intreaga vechiturg pe care oreprezintg statul"82.

Engels a pus in gard'a pe germani ca, in cazul inlocuiriimonarhiei prin republick sa, nu uite principiile socialis-mului in problema statului in general. Avertismentele luipot fi considerate acum ca o lectie data direct domnilorTereteli ci Cernovi, care au manifestat in practica lorde coalitie" o credintg superstitioasg in stat i o veneraresuperstitioasg a acestuia 1

Inca doug observatii: 1) Dacg Engels afirmg eg in republi-ca democraticg statul este nu mai putin" ca in monarhieo macing pentru asuprirea unei clase de cgtre altg clasg",

i

80 V. I. LENIN

acest lucru nu inseamng citusi de putin cg forma de asu-prire ar fi indiferentg proletariatului, asa cum predicg"unii anarhisti. 0 f or ma mai largg, mai liberg, mai fgtisga luptei de clasg si a asupririi de clasg constituie pentruproletariat o inlesnire uriasg in lupta pentru desfiintareaclaselor in general.

2) De ce numai o noug generatie va fi in stare sg sedescotoroseasa de toatg, aceastg vechiturg pe care o repre-zintg statul? Aceastg problemg este legatg de cea a inlä-turgrii democratiei, la care trecem acum.

6. ENGELi3 DESPRE INIATURAREA DEMOCRATIEI

Engels a trebuit sg se pronunte in aceastg problemg inleggturg cu inexactitatea din punct de vedere f tiinfilic adenumirii de social-democrat".

In prefata scrisl la o culegere de articole ale sale din1870-1880, cuprinzind diferite teme cu un continut incea mai mare parte international" (Internationales ausdem «Volksstaat»"), prefatg datatg 3 ianuarie 1894 si scrisg,prin urmare, cu un an si jumgtate inainte de moartea sa,Engels argta cg in toate articolele sale este folosit cuvintulcomunist", si nu social-democrat", pentru cg social-de-mocrati isi ziceau pe atunci proudhonistii in Franca silassalleenii in Germania83.

...De aceea continua Engels , lui Marx simie ne-a fost pur si simplu cu neputintg sg ggsimo expresie care sg fie atit de elasticg incit sg oglin-deascg punctul nostru special de vedere. Astgzilucrurile stau altfel, si cuvintul acesta (social-democrat") ar putea A meargg (mag passieren), ori-eft ar rgmine el de nepotrivit (unpassend), pentruun partid al cgrui program economic nu este numaisocialist in general, ci de-a dreptul comunist, pentruun partid al cgrui tel politic final este desfiintareaintregului stat, deci si a democratiei. Dar denumirileadevaratelor (subliniat de Engels) partide politice nuli se potrivesc niciodatg pe de-a-ntregul; partidul sedezvoltg, numele famine"84.


La apusul vietii sale, dialecticianul Engels aminecredincios dialecticii. Noi, Marx i cu mine, spune'el, amavut pentru partid t denumire minunatk exactA din punctde vedere §tiintific, dar n-a existat un partid adevgrat,adic a. un partid proletar de masg. Acum (la sfirqitul seco-lului al XIX-lea) existg un partid adevgrat, dar denumirealui este inexactg din punct de vedere ctiintific. Nu-i nimic,o s meargg", numai sá se dezvolte partidul, numai sa, nu-iaming ascunsg lui ins* inexactitatea §tiintificg a denu-mirii sale i sg nu-I impiedice sg se dezvolte In directiajustAl

Se prea poate ca vreun om cu haz s vrea sg ne conso-leze §i pe noi, bo1evieii, a§a cum face Engels: avem unpartid adevgrat, care se dezvoltà foarte bine; o stt meargg,"chiar i un cuvint atit de pocit §i lipsit de Bens cum ecuvintul bolpvic", care nu exprimg absolut nimic altcevain dart% de faptul pur intimplgtor a la Congresul de laBruxelles-Londra din 1903 noi am avut majoritatea85...Poate acum, cind prigoana dezlgntuitg in iulie §i augustimpotriva partidului nostru de cgtre republicani ci decgtre democratia revolutionarV mic-burghezg a fgcut cacuvintul bolsevic" sg se bucure de stima intregului poporci dud prigoana a mai marcat, pe lingg aceasta, un atitde uriac pas istoric inainte sgvircit de partidul nostruin dezvoltarea lui reald, poate cg §i eu ac covgi in leggturgcu propunerea mea din aprilie de a schimba denumireapartidului nostru*. Poate cg a§ propune tovarg§ilor meiun compromis": s ne numim partici comunist i sg lgsgmin parantezg, cuvintul

Dar problema denumirii partidului este incomparabilmai putin importantg decit problema atitudinii proleta-riatului revolutionar fatg de stat.

In rationamentele obienuite asupra statului se comitemereu o grepalg impotriva cgreia Engels ne pune in gardgaici §i pe care noi am mentionat-o, in treacgt, in expunereade mai sus. Anume: se uitg mereu faptul cg desfiintarea

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 31, Buourelti, Editura politick 1964, ed.a doua, p. 103, 112, 118. NW; red.

bolsevici...

82 V. I. LENIN

statului inseamng, in acelasi timp, si desfiintarea 'demo-cratiei; cg disparitia treptat g. a statului inseamng disparitiatreptatg a democratiei.

La prima vedere, o asemenea afirmatie pare foarte ciudatgsi de neinteles ; s-ar putea chiar ca la unii sä se nascgtemerea: nu cumva as-Lep-ram ivirea unei ordini sociale incare nu va fi respectat principiul supunerii minoritAtiifatg, de majoritate, dat fiind di democratia constituietocmai recunoasterea acestui principiu?

Nu. Democratia n u este identicg, cu supunerea minori-tgtii fatg de majoritate. Democratia este un stat care re-cunoaste supunerea minorifatii fatg de majoritate, adicg, oorganizatie pentru constringerea sistematicg a unei clasede cgtre altg, clash' , a unei pgrti din populatie de cgtrecealaltg.

Noi ne punem ca scop final desfiintarea statului, adicga oricgrei constringeri organizate si sistematice si, ingeneral, a oricgrei constringeri a oamenilor. Noi nu astep-tgm ivirea unei ordini sociale in care nu va fi respectatprincipiul supunerii minoritAtii fa-0, de majoritate. Dar,tinzind spre socialism, noi sintem convinsi cg, acesta se vatransforma in comunism, iar legat de aceasta va dispgreain general orice necesitate de a recurge la constringereaoamenilor, orice necesitate de subordonare a unui omfatg de altul, a unei pgzti a populatiei fatg, de alta,deoarece oamenii se vor deprinde sg respecte conditiileelementare ale vietii sociale feird constringere i /cirri sub-ordonare.

Tocmai pentru a sublinia acest element al deprinderii,Engels vorbeste de o noun generalie, care, crescutg inconditii sociale noi, libere, va fi in stare sg se descoto-roseascg, de intreaga vechiturg pe care o reprezintg statul"86,sg se descotoroseascg de orice stat, inclusiv de statuldemocrat-republican.

Pentru a lgmuri acest lucru este necesar sg analizg,mproblema bazelor economice ale disparitiei treptate astatului.


CAPITOLUL AL V-LEABAZELE ECONOMICE

ALE DISPARITIEI TREPTATE A STATULUI

Marx elucideaza complet aceastä problema in CriticaProgramului de la Gotha" (scrisoarea catre Bracke din5 mai 1875, publicata abia in 1891 in Neue Zeit", IX, 1si apzuta in ruseste in brosura)87. Partea polemica' aacestei remarcabile lucrari, constind in critica lassalle-anismului, a pus, ca sa zicem asa, in umbra partea ei pozi-tiva, si anume analiza legaturii dintre dezvoltarea coma-nismului si disparitia treptata a statului.

1. CUM PUNE MARX PROBLEM A

Comparia superficial scrisoarea lui Marx din 5 mai1875 catre Bracke cu scrisoarea examinata mai sus a luiEngels catre Bebel din 28 martie 187588, s-ar parea caMarx e mult mai etatist" decit Engels si ea deosebireadintre conceptiile celor doi scriitori cu privire la stat estefoarte insemnata.

Engels ii propune lui Bebel a lase cu desavirsire la oparte vorba'ria despre stat, sa elimine complet cuvintulstat din program, inlocuindu-1 prin cuvintul comunitate";Engels declara chiar a Comuna nu a mai fost un stat inadevaratul inteles al cuvintului. Marx insa vorbeste chiarde viitorul stat al societatii comuniste", ca si cum arrecunoaste necesitatea statului chiar si in comunism.

Dar o asemenea parere ar fi fundamental gresita. 0cercetare mai atenta arata ca' vederile lui Marx si Engelscu privire la stat si cu privire la disparitia lui treptatacoincid intru totul si ca expresia lui Marx citata mai susse refera, tocmai la acest stat in curs de disparitie.

E limpede ca nici vorba nu poate fi de fixarea momen-tului viitoarei disparitii", mai ales ca ea reprezinta inmod evident tin proces indelungat. Deosebirea aparentadintre Marx 0 Engels se explica prin deosebirea dintretemele pe care le-au tratat, dintre sarcinile pe care sile-au pus. Engels si-a propus A arate lui Bebel intr-unmod concret, izbitor si sugestiv town,' absurditatea prejude-

84 V. I. LENIN

cAtilor curente (impArtAsite in mare mAsurA qi de Lassa. lle)cu privire la stat. Marx atinge aceasta problemA numaiIn treacat, interesindu-se de o altA temA: dezvoltarea socie-tAtii comuniste.

Intreaga teorie a lui Marx constituie aplicarea la capita-lismul contemporan a teoriei dezvolarii in forma ei ceamai consecventA, mai completA, mai adinc ginditA §i maibogatA in continut. Fire Oe cA Marx §i-a pus problemaaplicArii acestei teorii §i la prAbuOrea inzinentii a capita-lismului, §i la viitoarea dezvoltare a viitorului comunism.

Pe baza cAror date InsA poate fi pusA problema viitoareidezvoltAri a viitorului comunism?

Pe baza faptului cA acesta 10 are obiria in capitalism,cA se dezvoltA istorice0e din capitalism, cA este rezultatulactiunii unei forte sociale chreia i-a dat naftere capitalismul.Nu existA la Marx nici urmA de incercare de a nAscociutopii, de a ghici in van ceea ce nu se poate trti. Marx puneproblema comunismului ap cum ar pune un cercetAtoral naturii problema dezvoltArii, de pildA, a unei noi varie-tAti biologice, despre care ctim cA a apArut in cutare kticutare mod 0 cg, se modificA in cutare §i tutare directiedeterminatA.

Marx inlAturA, in primul rind, confuzia introdusA de Progra-mul de la Gotha in problema corelatiei dintre stat §i societate.

...Societatea actualA scrie el este societateacapitalistA care existA, in toate tArile civilizate,societate mai mult sau mai putin eliberatA de rAm'A-0tele medievale, mai mult sau mai putin modificatAdatoritA particularitAtilor dezvoltArii istorice a He-ard tAri, mai mult sau mai putin dezvoltatA. «Statulactual*, dimpotrivA, se schimb6, de indatA ce trecifrontiera. In imperiul germano-prusac este cu totulaltul decit in Elvetia, in Anglia cu totul altul decitIn State le Unite. «Statul actual* este, deci, o fictiune.

Totu0, in pofida diversitAtii lor ca formA, diferitelestate ale diferitelor thri civilizate au toate comunfaptul cA la baza lor se all& societatea burghez4 mo-dernA, mai mult sau mai putin dezvoltath sub raport


capitalist. De aceea au anumite caracteristici esen-tiale comune. In acest Bens se poate vorbi de «statulactual» in opozitie cu cel viitor, in care actuala luirgdlicing, societatea burghezg, va fi dispgrut.

Se naste atunci intrebarea: ce fel de modificgri vasuferi statul in societatea comunistg? Cu alte cuvinte,ce functii sociale, analoge cu actualele functii alestatului, vor mai rgmine? La aceastg intrebare sepoate rgspunde numai in mod stiintific, si, in oricitemii de feluri am imbina cuvintul upopor» cu cuvintul«stat», aceasta nu ne va apropia citusi de putin derezolvarea problemei..."89

BAtindu-si joc in felul acesta de toate discutiile referi-toare la statul popular", Marx indicg modul de a puneproblema, parcg avertizindu-ne cg, pentru a da un rgspunsstiintific la aceastg problemg, trebuie sg operezi numai cudate stiintif ice bine stabilite.

Primul f apt stabilit in mod absolut precis de intreagateorie a dezvoltgrii si, in general, de intreaga stiintg sicare a fost uitat de utopisti si este uitat de oportunistii deazi, care se tem de revolutia socialistg este acela cg dinpullet de vedere istoric trebuie neapgrat sg existe un stadiudeosebit sau o etapg deosebitg de trecere de la capitalismla comunism.

2. TRECEREA DE LA CAPITALISM LA COMCNISM

...Intre societatea capitalistg si cea comunistgcontinua, Marx se aflg perioada transformgrii

revolutionare a celei dintii in cea de-a doua. Acesteiperioade ii corespunde si o perioadg de tranzitiepoliticg, al arei stat nu poate fi altul decit dictatura Irevolulionard a proletariatului...""

Aceastg concluzie se bazeazg la Marx pe analiza roluluipe care-I joacg proletariatul in societatea capitalistg con-temporang, pe datele privitoare la dezvoltarea acesteisocietgti si la caracterul de neimpgcat al intereselor anta-goniste ale proletariatului si ale burgheziei.

86 V. I. LENIN

Inainte problema era push astfel: pentru a se elibera,proletariatul trebuie s rästoarne burghezia, s cucereaschputerea politick, s instaureze dictatura sa revolutionarh.

Acum problema este push intrucitva altfel: trecerea dela societatea capitalisla, care se dezvolth spre comunism,la societatea comunisth e cu neputinth Mfg o perioadh detranzitie iar statul acestei perioade nu poate fidecit dictatura revolutionarh a proletariatului.

8i care e atitudinea acestei dictaturi fath, de democratic?Am vhzut c Manifestul Comunist" pune pur i simplu

alhturi douh notiuni: ridicarea proletariatului la rangulde clash dominantr si cucerirea democratiei"91. Pe bazacelor expuse mai sus se poate stabili mai exact cum semodifich democratia in cursul trecerii de la capitalism lacomunism.

In societatea capitalisth, in conditiile de dezvoltarecele mai favorabile ale ei, avem un democratism mai multsau mai putin deplin in republica democratich. Dar acestdemocratism este intotdeauna ingrildit de cadrul strimt alexploathrii capitaliste, si de aceea el famine intotdeauna,in fond, un democratism pentru o minoritate, numaipentru clasele avute, numai pentru cei bogati. Libertateasociethtii capitaliste este intotdeauna aproximativ aceeasica i cea din republicile grecesti antice: libertate pentruproprietarii de sclavi. Datorith conditiilor exploathriicapitaliste, sclavii salariati din vremurile noastre antatit de aphsati de shrhcie si de nevoi, incit nu le ardede democratie", nu le arde de politicr, incit atunci cindevenimentele se desfhsoarh in mod pasnic, obisnuit, majo-ritatea populatiei este inlhturath de la participarea laviata

Justetea acestei afirmatii este confirmath, poate, inchipul cel mai vhdit in Germania, tocmai pentru c inacest stat legalitatea constitutionalli s-a mentinut uimitorde mult si de stabil, timp de aproape o jumktate desecol (1871-1914), in care social-democratia a stiut shse foloseasch de legalitate" mult mai mult decit in altethri i sh realizeze intr-o proportie mai mare decit oriundeorganizarea muncitorilor intr-un partid politic.

politicA'",

social-politicA.


Cit de mare este insa aceasta proportie cea mai maredintre cele observate in societatea capitalista a sclavilorsalariati activi si constienti din punct de vedere politic?Un milion de membri ai partidului social-democrat din15 000 000 de muncitori salariati! Trei milioane de mun-citori organizati in sindicate din 15 000 000!

Democratic pentru o minoritate infima, democratiepentru cei bogati, iata democratismul societatii capi-taliste. Examinind mai indeaproape mecanismul demo-cratiei capitaliste, se poate vedea peste tot, atit in ama-nuntele m'grunte", asa-zis márunte, ale dreptului de vot(durata domiciliului stabil, excluderea femeilor etc.), eftsi in tehnica institutiilor reprezentative, atit in piedicilereale puse dreptului de intrunire (edificiile publice nu-spentru saraci"!), cit si in organizarea pur capitalista apresei zilnice etc. etc., peste tot se pot vedea numai ingra-din si iar ingradiri ale democratismului. Aceste ingradiri,exceptaxi, excluderi, piedici pentru cei shraci par mgrunte,mai ales in ochii aceluia care n-a stiut el insusi niciodatace este saracia si n-a fost aproape de viata claselor asupritein masa lor (si in aceasta situatie sint noua, din zece, dad,nu nougzeci si noua la suta din publicistii si politicieniiburghezi); luate insa in totalitatea lor, aceste ingradiriexclud, inlatura saracimea din politica, de la o participareactiva la democratic.

Marx a sesizat admirabil aceasta esenfa a democra-tiei capitaliste, spunind atunci cind a analizat experientaComunei: cei asupriti sint lgsati sg hotarasca o data lacitiva ani care anume din reprezentantii clasei asupritoareii va reprezenta si ii va calca in picioare in parlament 192

Dar dezvoltarea acestei democratii capitaliste, inevitabillimitate, care inlatura pe ascuns saracimea si care dinaceasta cauz a. este pe de-a-ntregul mincinoasa si ipocrita,nu are loc in mod simplu, drept si neted, spre o democra-tic din ce in ce mai larga", cum isi inchipuie profesoriiliberali si oportunistii mic-burghezi. Nu. Mersul inainte,adica spre comunism, trece prin dictatura proletariatului,si altfel nici nu se poate, caci nimeni altcineva, si nici

88 V. I. LENIN

pe alt6 cale, nu poate sfdrima impotrivirea exploatatorilorcapitali§ti.

Iar dictatura proletariatului, adicA organizarea avan-gArzii celor asupriti in clasA dominantA pentru reprimareaasupritorilor, nu poate da na§tere numai unei simplelArgiri a democratiei. Alaturi de o uria§A lArgire a democra-tismului, care devine pentru prima oard un,democratism pentru cei sAraci, un democratism pentrupopor, kii nu un democratism pentru cei bogati, dicta-tura proletariatului aduce, totodatA, o aerie de ingrAdiriale libertAtii pentru asupritori, exploatatori, capitali§ti.Pe ace§tia trebuie sA-i reprimAm pentru a elibera omenireade robia salariatA, impotrivirea lor trebuie s-o sfArimAm prinfortA, §i este limpede cA, acolo unde existA reprimare,unde existA violentA, nu existA libertate, nu existA demo-cratie.

Engels a exprimat minunat acest lucru in scrisoarea sacAtre Bebel, spunind, dupA cum i§i amintqte cititorul:atita timp cit proletariatul mai are nevoie de stat, el arenevoie de acesta nu in interesul libertatii, ci in vedereareprimArii adversarilor sAi, ci de indatA ce va putea fivorba de libertate, statul ca atare va inceta sa, mai existe"93., Democratie pentru imensa majoritate a poporului qireprimarea prin fortA, adicA excluderea de la democratie,a exploatatorilor ci a asupritorilor poporului, iatA ince constA schimbarea pe care o suferA democratia in perioadade trecere de la capitalism la comunism.

Numai in societatea comunistA, cind impotrivirea capi-talhAilor va fi fost cu desAvircire sfArimatA, cind capita-lictii vor fi dispArut, cind nu vor mai exista clase (adicAatunci cind nu vor mai exista deosebiri intre membriisocietAtii in ce prive§te pozitia lor fata de mijloacelesociale de productie), numai atunci va dispArea statulci va putea fi vorba de libertate". Numai atunci va fi posi-bilA §i va fi infAptuitA democratia cu adevArat depling,cu adevArat fArA nici un fel de ingrAdiri. i numai atuncidemocratia va incepe sci dispard, datoritA simplei impre-jurAri eA, eliberati de robia capitalistA, de ororile, sAlbAti-ciile, absurditAtile, mircAviile fArA numAr, care constituie


atribute ale exploatarii capitaliste, oamenii se vordeprinde treptat s respecte regulile elementare deconvietuire, cunoscute de secole, repetate de mii de aniin toate -preceptele, sg le respecte fr A. sa fie constrinsi laaceasta prin violenta, farg subordonare, fdra apa-ratul special de constringere care se numeste stat.

Expresia statul dispare treptat" este foarte reusit aleasa,deoarece ea indica atit caracterul treptat cit i caracterulspontan al procesului. Numai deprinderea poate exercita,si va exercita far& indoialg, o asemenea influentg, datfiind cg in jurul nostru observgm de milioane de ori citde usor se deprind oamenii sa respecte regulile de convie-tuire ce le slut necesare dacg nu exista exploatare, dacg nuexista nimic care s le stirneascg indignarea, sg provoaceprotest si revoltg, sa facg necesara reprimarea.

Asadar, In societatea capitalistg avem de-a face cu odemocratie ciuntitg, saracicioasa, falsg, cu o democratienumai pentru cei bogati, pentru o minoritate. Dictaturaproletariatului, perioada de trecere la comunism, va danastere pentru prima oarg democratiei pentru popor, pentrumajoritate, paralel cu reprimarea necesarg a minoritatii,a exploatatorilor. Numai comunismul e in stare sa aduca odemocratic cu adevarat depling, 1 cu cit mai depling vafi aceasta, cu atit mai repede va deveni ea de prisos, vadispgrea de la sine.

Cu alto cuvinte, in capitalism avem de-a face cu statulIn adevgratul inteles al cuvintului, cu o masing specialapentru reprimarea unei clase de cgtre alta, i Inca a majori-tätii de catre minoritate. Se intelege cg, in vederea asigu-rarii succesului unei astfel de actiuni cum e reprimareasistematicg a majoritatii exploatate de catre minoritateaexploatatorilor, e nevoie de o cruzime extrema, de represiunisMbatice, e nevoie de mgri de singe, mad prin care ome-nirea Ii urmeazg calea in starea de sclavie, de iobagie,de robie salariata.

Mai departe, in perioada de trecere de la capitalism lacomunism, reprimarea mai este incd necesara, insa de astadata este necesarg reprimarea minoritatii exploatatorilorde catre majoritatea exploatata. Un aparat special,

90 V. I. LENIN

o masina specialA de reprimare, statul", mai este inctinecesar, dar acesta este acum un stat de tranzitie, el numai este un stat in adevAratul inteles al cuvintului, cilcireprimarea minoritatii exploatatorilor de catre majori-tatea robilor salariati de ieri este un lucru relativ atit deusor, de simplu si de firesc, incit va costa mult mai putinsinge decit reprimarea rascoalelor sclavilor, iobagilor simuncitorilor salariati, va costa mult mai ieftin omenirea.Si ea este compatibira cu extinderea democratiei asupraunei majoritati atit de covirsitoare a populatiei, incitnecesitatea unei mgini speciale de reprimare incepe Adisparsa. Exploatatorii, fireste, nu sint in stare A reprimepoporul fara o masina foarte complicata menita A inde-plineasca aceasta sarcina, dar poporul poate reprima peexploatatori chiar si cu o masina" foarte simpla, aproapefara nici o masina", fara vreun aparat special, prin simplaorganizare a maselor inarmate (in felul Sovietelor de depu-tati ai muncitorilor si soldatilor vom observa noi cuanticipatie).

In sfirsit, numai comunismul creeaza conditiile in carestatul devine cu totul inutil, deoarece nu exist& nimenicare sa fie reprimat, nimeni" in intelesul de clad, inintelesul de lupfa, sistematica impotriva unei anumiteparti a populatiei. Noi nu sintem utopisti si nu negam deloc posibilitatea si inevitabilitatea unor excese individu-ale, nici necesitatea reprimárii unor asemenea excese. Darin primul rind, pentru acest lucru nu este nevoie de omasina speciala, de un aparat special de reprimare; acestlucru va fi facut de ins* poporul inarmat, cu aceeasisimplitate si usurintA cu care chiar si in societatea de aziun grup de oameni civilizati desparte pe cei care s-au luatla bAtaie sau nu ingaduie folosirea violentei fag), de ofemeie. Iar in al doilea rind, noi stim ca fundamentalacauzA socialg a exceselor care constau in inalcarea regulilorde convietuire sociala este exploatarea maselor, saraciasi mizeria acestora. 0 data cu inlaturarea acestei cauzeprincipale va incepe in mod inevitabil dispariga treptalli"a exceselor. Nu stim cit de repede si cu ce gradatie vor


dispgrea acestea; §tim ins5, cg ele vor dispgrea treptat.paralel cu disparitia lor va disparea treptat §i statul.

Tgrg a se lansa in utopii, Marx a stabilit mai ardanuntitceea ce se poate stabili de pe acum cu privire la acest viitor,si anume deosebirea dintre faza (treapta, etapa) inferioarg§i oea superioarg a socientii comuniste.

3. PRIMA FAZA A SOCIETATU COMUMaTE

Critica Programului de la Gotha", Marx combateamgnuntit ideea lui Lassa lle dupg care In socialism munci-torii vor primi produsul neciuntit", sau produsul inte-gral al muncii lor". Marx aratg a din toatg munca socialga intregii societilti trebuie sg se scan, un fond de rezervg,un fond in vederea lrgirii productiei §i ceea ce este necesarpentru inlocuirea ma§inilor uzate" etc., iar apoi dinbunurile de consum un fond pentru cheltuiclile de adminis-tratie, pentru §coli, spitale, aziluri de bgtrini etc.

In locul frazeologiei nebuloase, neclare i generale alui Lassa Ile (produsul integral al muncii sg reving munci-torului"), Marx stabile§te in mod lucid felul in care va finevoitil s'a gospodgreascg societatea socialistg. Marx trecela analiza concretit a conditiilor de viatg ale unei asemeneasocienti In care nu va mai exista capitalism, spunind:

Avem de-a face aici" (la analizarea programuluipartidului muncitoresc) nu cu o societate comunistgcare s-a dezvoltat pe propria-i bazg, ci, dimpotrivg,cu una care abia se na0e din societatea capitalistg§i care, de aceea, mai poartg din toate punctele devedere economic, moral, spiritual pecetea vechiisociefati din sinul cgreia s-a ngscut"94.

Aceastg societate comunistg, care abia a ie0t la luminazilei din sinul capitalismului §i care in toate privintelemai poartg pecetea societgtii vechi, Marx o denume§teprima" fazg sau faza inferioarg a societgtii comuniste.

Mijloacele de productie au incetat de a mai fi proprie-tatea privatg a unor persoane particulare. Mijloacele deproductie apartin Intregii societAti. Fiecare membru al

8

In

92 V. I. LENIN

societAtii, indeplinind o anumitA parte din munca social-mente necesarl, capAtA din partea societAtii o dovadA cAa indeplinit cutare cantitate de muncA. El prime§te inbaza acestei dovezi, din depozitele publice de bunuri deconsum, o cantitate corespunzAtoare de produse. Dupit cea fost scAzutri, cantitatea de muna ce int% in fondul social,fiecare muncitor prime§te, apdar, de la societate tot atitcit i-a dat el.

Domnqte, s-ar pArea, egalitatea".Dar atunci cind, avind in vedere asemenea rinduieli

sociale (numite de obicei socialism, iar la Marx purtinddenumirea de prima fazA a comunismului), Lassa lle afirmAcA, aceasta constituie o repartitie dreaptl", cA, aceastareprezintA, dreptul egal al fiecAruia la produsul egal almuncii", el se inplA, §i Marx explicA, gre§eala lui.

Avem aici intr-adevar, spune Marx, drept egal", daracesta este i n cit dreptul burghez", care, ca orice drept,presupune inegalitate. Orice drept este apli-carea aceleiafi mitsuri la dif er /Ai oameni, carein realitate nu sint la fel, nu sint egali intre ei; de aceeadreptul egal" inseamnA incAlcarea egalitAtii, inseamnAnedreptate. Intr-adevAr, dupA ce doi oameni au efectuat ace-ea§i parte din munca socialA, fiecare prime§te o parte egalldin produsul social (minus scAzAmintele arAtate mai sus).

Dar oamenii nu sint egali unul cu altul: unul este maiputernic, altul mai slab ; unul este cAsAtorit, altul nu ;unul are mai multi copii, altul mai putini etc.

...La o muncA egalA, conchide Marx qi, prinurmare, la o participare egall la fondul social deconsum, unul prime§te, de f apt, mai mult cleat altul,unul este mai bogat deck altul etc. Pentru a evitatoate aceste neajunsuri, dreptul ar trebui sA fie nuegal, ci inegal..."95

Prin urmare, in prima fazA a cornunismului nu poateexista inca dreptate §i egalitate: deosebirile in ceea ceprive0e bogAtia, deosebiri nedrepte, rAmin, dar exploatareaomului de cAtre om e cu neputintA, deoarece mijloacele


de produclie, fabricile, masinile, pgmintul etc., nu mai potfi acaparate si trecute In proprietate privatg. DemonstrIndinconsistenta frazeologiei confuze mic-burgheze a lui Las-sane cu privire la egalitate" si dreptate" in general,Marx ne aratg mersul dezvoltarii societgtii comuniste, carela Inceput este nevoita sg desfiinteze numai o nedreptate",acapararea mijloacelor de productie de cgtre persoaneparticulare, si care nu e in stare sg desfiinteze dintr-o datasi cealaltg nedreptate, repartitia obiectelor de consumdupg munch" (si nu dupg nevoi).

Economistii vulgari, inclusiv profesorii burghezi, in-clusiv Tugan al nostru", reproseaz5, mereu socialistilor cguitg inegalitatea dintre oameni, visInd" s-o desfiinteze.Acest repros dovedeste, dupg cum vedem, doar totalaignorantg a domnilor ideologi burghezi.

Marx nu numai cg, tine seama in modul cel mai precisde inegalitatea inevitabilg dintre oameni, dar el tineseama si de faptul cg numai trecerea mijloacelor de produc-tie in proprietatea comung, a Intregii socienti (socialis-mul" in acceptia obisnuitg a cuvintului) n u inlaturaInch neajunsurile repartitiei si inegalitgtii dreptului bur-ghez", care continua sa domine In mgsura In care produselese impart dupg munch".

...Dar aceste neajunsuri continua Marxsint inevitabile in prima fazg a societgtii comuniste,In forma In care s-a ngscut, dupg Indelungate dureriale facerii, dirt societatea capitalista. Dreptul nupoate fi niciodatg superior orinduirii economice sidezvoltarii culturale a societgtii determinate deaceastg orinduire..."96

In felul acesta, in prima fazg , a societittii comuniste(denumitá de obicei socialism), dreptul burghez" n u estedeci desfiintat In Intregime, ci numai In parte, numai inmgsura In care a fost infgptuitg revolutia economicg, adicgnumai In ceea ce priveste mijloacele de productie. Dreptulburghez" le recunoaste pe acestea din urmg drept proprie-tate privatg, a unor persoane particulare. Socialismul trans-

8*

94 V. I. LENIN

formg mijloacele de productie in proprietate comma. Inaceastii mlisurg si numai In aceastg nasurg dreptulburghez" este desfiintat.

Dar el subzistg, totusi, in cealaltg parte a lui, rAmIne caregulator (factor determinant) al repartitiei produseloral repartizärii muncii intre membrii societgtii. Cine numunceste sg, nu mgnince" acest principiu socialist estedeja infgptuit ; la o cantitate egalg de munch, o cantitateegalg de produse" si acest principiu socialist este dejainfäptuit. Dar aceasta nu este Ina comunism si nu inlg-turg Inc dreptul burghez", care acordg unor oameniinegali, in schimbul unei cantitgti inegale de munch (Me-gale in f apt), o cantitate egalg, de produse.

Acesta este un neajuns", spune Marx, dar el este inevi-tabil In prima fazg a comunismului, cgci nu ne puteminchipui, fgrg a deveni utopisti, cg, doborind capitalismul,oamenii se vor deprinde dintr-o data sa lucreze pentrusocietate farci nici un fel de norme de drept, §i in afarg deaceasta desfiintarea capitalismului nu creearei dintr-o datiinici premisele economice ale unei astfel de schimbgri.

Alte norme in afarg de dreptul burghez" nu existg. SiIn aceastg mgsurg continug Inca sa fie nevoie de Stat, care,apgrInd proprietatea comung asupra mijloacelor de produc-tie, trebuie sg. apere, totodatg, §i egalitatea muncii i egali-tatea repartitiei produselor.

Statul dispare treptat In mgsura in care nu mai exist&capitalisti, nu mai existg clase si, prin urmare, nu maipoate fi reprimatil nici o clod.

Dar statul n-a dispgrut inch complet, cgci rgmine ocro-tirea dreptului burghez", care consfinteste inegalitateaIn f apt. Pentru ca statul sg, disparg complet este necesargInfgptuirea comunismului deplin.

4. FAZA SUPERIOARA A SOCIETATII COMUNISTE

Marx continua :

...In faza superioarg a societrgii comuniste, dupgce va disp'grea subordonarea inrobitoare a indivi-zilor fatg de diviziunea muncii si, o datg cu ea, opo-

ai


zitia dintre munca intelectual i munca fizicg; cindmunca va inceta s5, mai fie numai un mijloc de exis-tenth si va deveni ea insgsi prima necesitate vitalg;cind algturi de dezvoltarea multilateralg a indivi-zilor vor creste i fortele de productie, iar toateizvoarele avutiei colective vor tisni ca un torentabia atunci limitele inguste ale dreptului burghezvor putea fi cu totul depäsite i societatea va puteainscrie pe stindardele ei: «De la fiecare dupg capaci-

fiecgruia dupg nevoi»"97.

Abia acum putem aprecia Intreaga justete a observatiilorpe care le-a Mout Engels atunci cind bgtut joc fgrgcrutare de absurditatea Imbingrii cuvintelor: libertate"si stat". Atita timp cit existg stat, nu existil libertate.Cind va exista libertate, nu va mai exista stat.

Baza economicg a disparitiei complete a statului o con-stituie un grad atit de Ina lt de dezvoltare a comunismului,incit dispare opozitia dintre munca intelectualg i ceaIfizicg, dispare, prin urmare, unul din principalele izvoareale inegalitgtii sociale de astgzi, i anume un izvor carenu poate fi inlgturat dintr-o data numai prin trecerea mij-loacelor de productie In proprietate ob0eascg, numai prinexproprierea capitalistilor.

Aceastg expropriere va face cu putinfet o urias5, dezvoltarea fortelor de productie. i, vgzind cit de mult Impiedicáincg de pe acum capitalismul aceast5, dezvoltare, vgzinclcit de mari progrese s-ar putea realiza pe baza niveluluideja atins al tehnicii moderne, sintem indreptatitiafirmgm cu cea mai mare certitudine c exproprierea capi-talistilor va determina inevitabil o uria.§5, dezvoltare afortelor de productie ale societgtii omenesti. Dar cit derepede se va desfgpra aceastg dezvoltare, cit de repede vaajunge ea la faza suprimgrii diviziunii muncii, a InIgturgriiopozitiei dintre munca intelectua1 i cea fizic5 a transfor-&Aril muncii in prima necesitate vitalg", lucrul acestanu-1 §tim i nici nu-1 putem eti.

De aceea sintem in drept s vorbim numai despre dispa-ritia inevitabilg a statului, subliniind caracterul de lungg

§

tgti,

si-a

sS

96 V. 1. LENIN

durata al acestui proces, dependenta lui de rapiditateacu care se va dezvolta laza superioard a comunismului §iMind deschisa problema termenelor sau a formelor con-crete ale disparitiei lui, caci date in vederea rezolvariiacestor probleme nu existd.

Statul va putea s dispara complet atunci cind socie-tatea va infaptui principiul: de la fiecare dupa capa-citati, fiecaruia dupa nevoi", cu alte cuvinte atunci cindoamenii se vor obi§nui atit de mult cu respectarea regulilorfundamentale ale convietuirii sociale §i cind munca lorva fi atit de productiva, incit ei vor munci de bunavoie,dupd capacitate. Limitele inguste ale dreptului burghez",care 11 sileTte pe om s calculeze cu duritatea lui Shylock98ca nu cumva s lucreze cu o jumatate de org, mai mult decitaltul, ca nu cumva sa primeasca o plata mai mica decitaltul, aceste limite inguste vor fi atunci depa§ite. Repar-titia produselor nu va necesita atunci reglementarea decatre societate a cantitatii de produse pe care o are deprimit fiecare: fiecare va lua in mod liber dupa nevoie".

Din punctul de vedere burghez este 4or s. declari cao astfel de orinduire sociala este o pura utopie" §i sa faciironii in sensul c sociali§tii fagaduiesc fiecaruia dreptulde a primi de la societate, fara nici un control al munciifiecarui cetatean in parte, orice cantitate de trufe, deautomobile, de piane etc. Cu astfel de ironii se eschiveazapink in ziva de azi majoritatea savantilor" burghezi,tradind astfel atit propria lor ignoranta, cit §i faptulapara in mod interesat capitalismul.

Ignoranta, caci nici unui socialist nu i-a trecut prinminte sa fagaduiascr venirea fazei superioare de elezvol-tare a comunismului, iar previziunea marilor sociali§ti ca,aceasta faza va veni nu presupune nici productivitatea deastazi a muncii §i nici pe filistinul de astdzi, in staresparga Ma nici un scop" la fel ca §i seminari§tii luiPomealovski* depozitele de bunuri publice §i s cearaimposibilul.

Este vorba de opera seriitorului rue Pomealovski Amintiri din seminar". Nola brad.

c6,

s6.


Pin5, la faza superioaa" a comunismului, socialistiicer co societatea si statul sA controleze in modul eel mairiguros cuantumul muncii §i cuantumul consumului; acestcontrol insa trebuie sd inceapii cu exproprierea capitalisti-lor, cu controlul muncitorilor asupra capitalistilor si dilfie exercitat nu de statul birocratic, ci de statul munci-torilor inarmati.

Apkarea interesatI a capitalismului de atm ideologiiburghezi (0 de cAtre ciracii lor de teapa domnilor Tereteli,Cernovi & Co.) const& tocmai in faptul a ei substituiediscutiile si controversele referitoare la viitorul indepktatproblemei arzkoare si actuale a politicii de azi: expro-prierea capitalistilor, transformarea tuturor cetkenilor inlucrAtori §i functionari ai unui singur mare sindicat",si anume ai statului intreg, si subordonarea complet4 aintregii activitki a acestui sindicat statului cu adevsaratdemocratic, statului Sovietelor de deputafi ai muneitorilorfi soldatilor.

Atunci cind profesorul savant, si dupl el si filistinul,iar in urma acestuia domnii Tereteli si Cernovi vorbescde utopiile absurde, de fAgAduielile demagogice ale bolse-vicilor, de imposibilitatea introducerii" socialismului, eiau de fapt in vedere tocmai etapa sau faza superioara acomunismului, pe care nu numai a nimeni n-a fggkluits-o introducV, dar nici nu s-a gindit mkar la ass, ceva,pentru c5, in general ea nu poate fi introdusV.

*i am ajuns aici la problema deosebirii stiintif ice dintresocialism si comunism, pe care a atins-o Engels in conside-ratiile mentionate mai sus asupra caracterului gresit aldenumirii de social-democrati". Din punct de vederepolitic, deosebirea dintre prima fag, sau faza inferioarAa comunismului si cea superioar6, va deveni cu timpul,probabil, uriasa., dar ar fi ridicol s-o stabilim de pe acum,in conditiile existentei capitalismului; pe primul plan pots-o pun6, doar unii dintre anarhisti (in cazul in care au mairImas printre anarhisti oameni care n-au 111N/tat nimicin urma metamorfozei plehanoviste" a unor oameni caKropotkin, Grave, Cornelissen ci a celorlalti asi" ai anar-hismului, deveniti social-covinicti sau anarhicti de trancee,

98 V. I. LENIN

precum s-a exprimat Ge, unul dintre putinii anarhigticare gi-au mai pAstrat cinstea gi conTtiinta).

Deosebirea gtiintifica dintre socialism gi comunism estehuh% clara. Ceea ce de obicei este denumit socialism poartala Marx denumirea de prima" faza sau faza inferioara asocietatii comuniste. In masura in care mijloacele de pro-ductie devin proprietate cornunet, in aceeagi masura cuvintulcomunism" poate fi folosit gi in acest caz, fara a uita ins&ca acesta nu e comunismul deplin. Marea insemnatate atrunuririlor lui Marx consta in faptul ca el apnea gi aiciin mod consecvent dialectica materialista, teoria dezvol-tarii, vazind in comunism ceva ce se dezvolta din capita-lism. In locul definitiilor scolastice nascocite, ticluite"gi in locul discutiilor sterpe in jurul unor cuvinte (ce estesocialismul gi ce este comunismul), Marx face o analizaa ceea ce s-ar putea denumi treptele maturitatii economicea cornunismului.

In prima faza, pe prima lui treapta, comunismul. nupoate fi Inca economicegte cu totul matur, cu totul elibe-rat de traditiile sau de urmele capitalismului. De aici gifenomenul atit de interesant al mentinerii in prima fazaa comunismului a limitelor inguste ale dreptului burghez".In ceea ce privegte repartltia produselor de consum, dreptulburghez presupune, desigur, in mod inevitabil gi un statburghez, deoarece dreptul nu reprezinta nimic fara unaparat in stare sd impund prin constringere respectareanormelor de drept.

Rezulta ea in comunism continua A, se mentina un anumittimp nu numai dreptul burghez, ci chiar gi statul burghez

M.A. burghezie!Acest lucru poate liana paradoxal sau pur gi simplu un

joc mintal dialectic, invinuire deseori adusa marxismuluide catre unii oameni care nu gi-au dat citugi de putin oste-neala de a studia continutul lui extrem de profund.

In realitate Irma, viata arata la fiecare pas, atit in naturaeft gi in societate, existenta in cadrul noului a ramagitelorvechiului. i Marx n-a introclus in mod arbitrar in comunismo farima de drept burghez", caci a luat ceea ce este inevi-

STATUL $I REVOLUTIA 99

tabil din punct de vedere economic i politic in societateacare iese din sinul capitalismului.

Democratia are o uriasa, insemnatate in lupta dusa declasa muncitoare impotriva capitali§tilor in vedereaeliberarii sale. Dar democratia nu constituie nicidecum olimita dincolo de care nu se poate trece, ci numai una dintreetapele drumului de la feudalism la capitalism si de lacapitalism la comunism.

Democratie inseamna egalitate. Se intelege deci ce uriastiinsemnatate are lupta proletariatului pentru egalitate silozinca egalitatii daca aceasta este just inteleasa insensul desfiintarii claselor. Dar democratia inseamnanumai o egalitate formald. Si, de indata ce a fost infaptuitgegalitatea tuturor membrilor societatii in ceea ce privqtestgpinirea mijloacelor de productie, adica egalitatea muncii,egalitatea salariului, se va pune in mod inevitabil in fataomenirii problema de a pasi mai departe, de la egalitateaformala la cea de fapt, adica la infaptuirea principiului:de la fiecare dupg capacitati, fiechruia dupg nevoi".Prin ce etape, pe calea caror masuri practice va p4i ome-nirea spre acest scop superior, nu stim §i nu putem sti.Este insg important 0, fim lamuriti asupra falsitatii totalea conceptiei burgheze obisnuite, dupg care socialismul esteceva mort, anchilozat, dat o data pentru totdeauna, atuncicind de fapt abia o data cu socialismul va incepe in toatedomeniile vietii sociale si personale un progres rapid,adevgrat, cu caracter real de masa, cu participarea majori-tdtii populatiei si, apoi, a intregii populatii.

Democratia este o forma a statului, una dintre varieta-tile statului. Prin urmare, ea reprezintg, ca orice stat,aplicarea organizata, sistematica, a constringerii fata deoameni. Aceasta pe de o parte. Pe de altg parte Ina, eainseamna recunoasterea formala a egalitatii dintre cetäteni,a dreptutui egal al tuturor de a participa la stabilirea formeide organizare a statului qi la conducerea lui. Iar acest lucrueste legat, la rindul sau, de faptul ca, ajungind la o anumitatreapta de dezvoltare, democratia uneste in primul rindproletariatul, clasa revolutionara, impotriva capitalis-mului, dindu-i acesteia posibilitatea sä sfarime, sa fad,

100 V. I. LENIN

tAndlri, sA steargA de pe fata pAmintului masina de statburghezI, fie ea §i burghezo-republicang armata perma-nentA, politia t;si birocratia , sA le inlocuiascA printr-omasinA de stat mai democraticA, dar totusi Ina masinlde stat, intruchipatA in masele muncitoresti inarmate,inlocuitA apoi cu participarea totalA a poporului la militie.

Aici cantitatea se transforms fn calitate": o asemeneatreaptA a dernocratismului este legatA de iesirea din cadrulsocietAtii burgheze, de inceputul transformArii socialistea societAtii. Din moment ce la conducerea statului ia parteintr-adevAr toatii lumea, capitalismul nu se mai poatementine. *i dezvoltarea capitalismului creeazI, la rindulei, premisele necesare pentru ca Intr-adevAr toatA lumea"sli poald lua parte la conducerea statului. Din aceste premisefac parte insusirea stiintei de carte de cAtre fntreaga popu-latie, lucru care a si fost infAptuit Intr-un sir de OH capita-liste mai inaintate, apoi instruirea si disciplinarea"milioanelor de muncitori cu ajutorul vastului si complica-tului aparat socializat al po§tei, al cMlor ferate, al marilorfabrici, al marelui comert, al bAncilor etc. etc.

in conditiile existentei acestor premise economice estepe deplin posibil, dup& ce capitalistii si birocratii vor fifost doboriti, sA se treacA imediat, de la o zi la alta, lainlocuirea acestora fn domeniul controlului productieisi repartitiei, In domeniul evidentei muncii si a produselor

cu muncitorii fnarmati, cu poporul fnarmat in totali-tatea lui. (Nu trebuie confundatA problema controluluisi a evidentei cu problema personalului cu pregAtire stiin--tificA ingineri, agronomi etc.: acesti domni lucreazAastAzi supunindu-se capitalistilor, si vor lucra si mai binemiine supunindu-se muncitorilor Inarmati.)

EvidentA si control iatA lucrul principal necesarpentru organizarea", pentru buna functionare a societAtiicomuniste in prima ei fazd. Toti cetAtenii devin acum sluj-basi salariati ai statului, care este constituit din insisimuncitorii inarmati. Toti cetAtenii devin acum functionarisi muncitori ai unui singur sindicat" de stat, care cuprindeIntregul popor. Totul constA acum in aceea ca ei sA lucrezedeopotrivA, respectind cu exactitate cuantumul muncii,


qi sA fie retribuiti deopotrivl. In acest domeniu, evidenta§i controlul shit extrem desimplificate de capita-lism §i reduse ping la neobi§nuit de simple, accesibile ori-carui om cu §tiin t5. de carte, operatii de supraveghereqi de inregistrare, la cunoa§terea celor patru operatii arit-metice qi la eliberarea unor chitante corespunzgtoare*.

Atunci cind majoritatea poporului va incepe sg, tina inmod de sine 8n-titter §i pretutindeni o astfel de evidentk

exercite un astfel de control asupra capitali§tilor (deve-niti acum salariati) §i asupra domnilor intelectuali carei§i vor mai fi pästrat apuaturile capitaliste, atunci contro-lul acesta va deveni intr-adevgx universal, general, exer-citat de intregul popor, atunci in nici un chip nu va fi cuputin tg. nici o eschivare de la el, va fi imposibil s scapide el".

Intreaga societate va fi un singur birou ci o singurg,fabricg, in care ci munca, §i salarizarea vor fi egale.

Dar aceastg, discipling. de fabricr, pe care proletaria-tul care a invins pe capitali§ti ci a doborit pe exploatatorio va extinde asupra intregii societAti, nu este nicidecumidealul nostru, nici scopul nostru final, ci numai o treaptdnecesarg, in vederea curktirii radicale a societktii de mir§a,-viile §i ticalo§iile generate de exploatarea capitalistg, sprea putea Ai mai departe.

Din momentul in care toti membrii socieatii sau celputin marea lor majoritate vor fi inv4at sg, conducg, ei

treburile statului, vor fi luat ei incici in miinile loraceastg, treabk vor fi organizat" controlul asupra

infime a capitali§tilor, a domnicorilor care dorescpAstreze apueaturile capitaliste, a muncitorilor care

au fost puternic corupti de capitalism, din acest momentva incepe sit disparg, necesitatea oricArei guverngri ingeneral. Cu cit mai deplinA, devine democratia, cu atit maiapropiat devine momentul in care ea devine inutilL Cucit mai democratic e statul" alatuit din muncitori filar-mati ci care nu mai este un stat in adevkatul inteles al

Clod statul este redus In funotiile sale prinoipale plait la asemenea operatii de evidentisi de control Indeplinite de nitre munoitorii Insisi, el Inoeteazil de a mai fi un ,,stat politio"funotiile sociale transformlndu-se din funotii politice In simple functii administrative"(of., In cola se preoed, nap. IV, § 2 , polemics lui Engels ou anarhistii)".

s.

.

insioi

sg-si

102 V. I. LENIN

cuvintului", cu atit mai repede incepe sA, dispara treptatorice stat.

Deoarece atunci cind toaid lumea va invsata sAcondua §i va conduce realmente in mod de sine statátorproductia socialA, cind toatg, lumea in mod de sine statAtorva tine evidenta si va exercita controlul asupra trintorilor,a coconasilor, a escrocilor si a celorlalti pazitori ai tra-ditiilor capitalismului", eschivarea de la aceast a. evi-dentg, si acest control, inf Aptuite de intregul popor, va deveniinevitabil atit de anevoioas5,, va deveni o exceptie atit derail, va fi insotit5, probabil de o sanctionare atit de rapidIsi de aspr6 (cAci muncitorii inarmati sint oameni ai vietiipractice, si nu intelectuali sentimentali, si e cert cii, nu voringAdui sri, se glumeascrt cu dinsii), incit necesitatearespectarii regulilor simple, fundamentale ale oriarei convie-tuiri umane va deveni foarte repede o deprindere.

Si atunci se va deschide larg drumul spre trecerea de laprima faz'a a sociefatii comuniste la faza superioara' aacesteia si, totodata, spre disparitia deplin4 a statului.

CAPITOL UL AL VI-LEA

VULGAR1ZAREA MARXISMULU1DE CATRE OPORTUNI5TI

Problema raportului dintre stat 9i revolutia sociara §iilintre revolutia sociaM §i stat i-a preocupat foarte putinpe cei mai de seamA teoreticieni si publicisti ai Interna-tionalei a II-a (1889-1914), ca de altfel F3i problema revo-lutiei in general. Dar faptul cel mai caracteristic in procesulcresterii treptate a oportunismului, care a dus in 1914 lafalimentul Internationalei a II-a, este acela c5,, chiar atuncicind aceast6 problemA se punea pe tapet, ei Mutat s-oocoleasca sau s5, n-o observe.

Se poate spune, in general, cri, din tendinfa de a ocoli pro-blema raportului dintre revolutia proletarii, si stat, tendinfacare era in avantajul oportunismului si care 11 alimenta, aizvorit denaturarea marxismului si completa lui vulgarizare.


Pentru a caracteriza, cel putin pe scurt, acest trist pro-ces, sg lugm pe cei mai de seamg teoreticieni ai marxis-mului, pe Plehanov gi pe Kautsky.

1. POLEMICA LUI PLEHANOV CU ANARHI$TII

Plehanov a consacrat problemei atitudinii anarhismuluifatg de socialism o brogurg specialg: Anarhism gi socia-lism", care a apgrut in limba germang in 1894.

Plehanov a reugit sg trateze aceastg temg ocolind corn-plet ceea ce era mai actual, la ordinea zilei, gi mai esentialdin pullet de vedere politic in lupta impotriva anarhis-mului, gi anume raportul dintre revolutie gi stat gi ingeneral problema statului 1 Brogura lui poate fi impgrtitgin doug pgrti: una, istoricg-literarg, cuprinzind un mate-rial pretios asupra istoriei ideilor lui Stirner, Proudhonetc., iar a doua, filisting, cuprinzind consideratii de prostgust pe tema a nu poti deosebi pe un anarhist de un bandit.

Este o imbinare extrem de amuzantl gi cit se poate decaracteristicg pentru intreaga activitate a lui Plehanovdin ajunul revolutiei gi din cursul perioadei revolutionaredin Rusia: aga s-a gi manifestat Plehanov intre 1905 gi1917 semidoctrinar, semifilistin, tirindu-se pe tgrimpolitic in coada burgheziei.

Am vgzut cg Marx gi Engels, polemizind cu anarhigtii,au lgmurit foarte minutios conceptiile lor in ceea ce pri-vegte raportul dintre revolutie gi stat. Publicind in 1891Critica Programului de la Gotha" a lui Marx, Engelsscria cg pe atunci nu trecuserg nici doi ani de la Con-gresul de la Haga al Internationalei Po noi (adicgEngels gi Marx) ne aflam in toiul luptei cu Bakunin gianarhigtii lui"101.

Tocmai Comuna din Paris incercaserg anarhigtii s-odeclare, ca sg zicem aga, a lor", s-o prezinte ca o confir-mare a invgfaturii lor ; dar ei n-au inteles citugi de putininvgtgmintele Comunei gi analiza acestor invgtgmintefacutg de Marx. Anarhismul n-a dat nimic care sg se apro-pie, mgcar cu aproximatie, de adevgr in problemele politiceconcrete: trebuie oare set; fie sleirimatei vechea maging destat? gi cu ce trebuie inlocuitg?

104 V. I. LENIN

Dar a vorbi despre anarhism si socialism" ocolindintreaga problemA a statului si neobservind intreaga dezvol-tare a marxismului inainte si dupg. ComunA insemna aaluneca inevitabil spre oportunism. CAci oportunismului iie necesar, mai mult decit orice, tocmai ca cele douh, pro-bleme mentionate de noi mai sus sA nu fie puse de fel.Acest lucru inseamnI deja victoria oportunismului.

2. POLEMICA LUI KAUTSKY CU OPORTUNISTII

In literatura russ existA, Mil indoiaM,, un numAr incom-parabil mai mare de traduceri din operele lui Kautskydecit in oricare alta. Nu in zadar unii social-democratigermani au lansat gluma ch', in Rusia Kautsky e mult maicitit decit in Germania (in parantezA fie zis, aceastA glum/are un continut istoric mult mai profund decit bAnuiescaceia care au lansat-o: in rindurile muncitorilor rusi aexistat in 1905 o cerere extraordinar de mare, fArg, prece-dent, pentru cele mai bune opere ale celei mai bune lite-raturi social-democrate din lume si, obtinind un numArde traduceri si de editii ale acestor opere nemaiintilnitin alte tAri, au transplantat, ca sh, zicem asa, in modaccelerat experienta uriasI a tArii vecine, mai inaintate,pe terenul proaspAt al miscArii noastre proletare).

Kautsky e foarte cunoscut la noi nu numai prin expunereamarxismului intr-o formA popularA, ci si prin polemica hicu oportunistii, in frunte cu Bernstein. Un fapt este insAaproape necunoscut, si acest fapt nu poate fi ocolit atuncicind ne propunem sarcina de a urmAri modul in care aalunecat Kautsky pinA la o neinchipuit de rusinoash, dez-orientare si pinA la apArarea sociallovinismului in timpuluriasei crize din 1914.1915. Acesta este tocmai faptul cA,inainte de a fi luat atitudine impotriva reprezentantilorcelor mai de seamA ai oportunismului din Franta (Mille-rand si Jaurès) si din Germania (Bernstein), Kautsky adat dovadA de foarte mari sovAieli. Revista marxistAZarea"102, care a aph'rut in 1901-1902 la Stuttgart sicare apAra conceptiile proletare revolutionare, a fostnevoila sd polemizeze cu Kautsky, sA dea denumirea derezolutie de cauciuc" rezolutiei prezentate de dinsul la

STATUE $1 REVOLUTIA 105

Congresul socialist international de la Paris care a avutloc in 1900103, rezolutie echivocA, evazivA, ImpAciuitoarefatA de oportunkti. In literatura germang au fost publi-cate scrisori de-ale lui Kautsky in care el a dat dovadA denu mai putine §ovAieli inainte de a fi pornit campaniaimpotriva lui Bernstein.

0 semnificatie mult mai profundA are InsA faptulIn insA§i polemica lui Kautsky cu oportuni0ii, in felullui de a pune §i de a trata problema observAm acum, cindstudiem istoria celei mai recente trAdAri de cAtre el a mar-xismului, o abatere sistematicA spre oportunism tocmaiin problema statului.

luAm prima lucrare vastA a lui Kautsky impotrivaoportunismului, cartea sa Bernstein §i programul social-democrat". Kautsky combate cu meticulozitate pe Bern-stein. Dar iatA un fapt caracteristic.

In cartea sa de faima herostraticA Premise le socialis-mului", Bernstein aduce marxismului acuzatia de blan-quism" (acuzatie repetatA de mii de ori de atunci incoacein Rusia de cAtre oportuni§ti §i burghezii liberali impotrivareprezentantilor marxismului revolutionar, bolpvicii). Cuacest prilej, Bernstein se opre§te in mod special asupraoperei lui Marx RAzboiul civil din Franta", incercind,dupg. cum am vgzut, intr-un mod cit se poate de nereu§itsA identifice punctul de vedere al lui Marx cu privire lainvAtAmintele Comunei cu punctul de vedere al lui Prou-dhon. 0 deosebith atentie acordA Bernstein concluziei luiMarx pe care acesta a subliniat-o in prefata din 1872 laManifestul Comunist" qi care glAsuie§te: clasa munci-toare nu poate sa ia pur §i simplu in stApinire ma§ina destat a§a cum este §i s-o pung In functiune pentru pro-priile ei scopuri"104.

Lui Bernstein i-a plAcut" atit de mult aceastA formula,incit el o citeazA in cartea lui de cel putin trei ori, inter-pretind-o In sensul cel mai denaturat §i mai oportunist.

Marx, dupA cum am vAzut, vrea sA spunA c clasa munci-toare trebuie sd zdrobeascci, s4 arunce n aer(Sprengung, explozie, expresie intrebuintatA de Engels)intreaga ma§inA de stat. Dupil Bernstein rezultA insA

cg

S.

cg.

sldrime, sl

106 V. I. LENIN

prin aceste cuvinte Marx ar fi pus in gardg clasa munci-toare impotriva unui revolutionarism exagerat in momentulcuceririi puterii.

0 denaturare mai grosolang §i mai nerqinatg a ideiilui Marx nici cg se poate imagina.

*i cum a procedat oare Kautsky, combgtind cu meti-culozitate bernsteiniadaF05

El s-a eschivat sg cerceteze in toatg, profunzimea ei dena-turarea marxismului de cgtre oportunism in aceasta, pro-blemg. Reproducind din prefata lui Engels la Räzboiulcivil" al lui Marx fragmentul citat mai sus, Kautsky aafirmat cg, dupg Marx, clasa muncitoare nu poate sg iapur i simplu in stápinire maOna de stat aa cum este, ingeneral insg o poate lua in stapinire, §i atita tot. Cg Bern-stein a atribuit lui Marx o idee exact contrardadevgratei idei a lui Marx, a incepind din 1852 Marx aformulat ca sarcing a revolutiei proletare sfgrimarea"ma§inii de stat106, despre toate acestea nu gitse0i nici uncuvint la Kautsky.

Rezultatul a fost cg, deosebirea esentialg dintre marxismci oportunism in problema sarcinilor revolutiei proletarea fost escamotatg' de Kautskyl

Rezolvarea problemei dictaturii proletare a scris Kautskyuimpotriva* lui Bernstein o putem litsa far& grip, pe seama viito-rului" (p. 172, editia germ.).

Aceasta nu inseamng a polemiza impotriva lui Bernstein,ci inseamng a-i face in fond o concesie, inseamng a capitulain fata oportunismului, cgci oportuniOilor nici nu letrebuie deocamdatg nimic altceva decit sg. lase Mal grijgpe seama viitorului" toate problemele fundamentale privi-toare la sarcinile revolutiei proletare.

Timp de 40 de ani, din 1852 0 ping in 1891, Marx ciEngels au invgtat proletariatul cg el trebuie sl snzimemacina de stat. Tar in 1899, in fata trgarii complete amarxismului in aceastg problemg de cgtre oportuni§ti,Kautsky substituie problemei dm& aceastg macing trebuiesau nu sg fie sfgrimatg problema formelor concrete alesfgrimgrii 0 se refugiazg sub scutul incontestabilului"


(si sterilului) adevhr filistin dupii care formele concretenu pot fi cunoscute dinainte!!

Intro Marx si Kautsky este o prhpastie in ceea ce pri-vete atitudinea lor fath de sarcina partidului proletar dea preghti clasa muncitoare pentru revolutie.

luhm urmrttoarea lucrare, mai maturg, a lui Kautsky,consacrath si ea intr-o insemnath' mrtsurti combaterii grese-lilor oportunismului. Este vorba de brosura lui despreRevolutia socialh". Autorul si-a luat aici ca temh spe-cialh problema revolutiei proletare" si a regimului pro-letar". In aceasth brosurk autorul aduce multe lucruriextrem de pretioase, dar ocolqte tocmai problema statului.In lucrare se vorbeste peste tot de cucerirea puterii de stat,si atit; a fost aleash adich o asemenea formulare care faceconcesii oportunistilor, intrucit ea admite cucerirea puteriiIrá distrugerea masinii de stat. Tocmai ceea ce Marxdeclara in 1872 drept Invechit" in programul Manifes-tului Comunistcd°7 este reinviat de Kautsky in 1902.

Brosura consacrh un paragraf special Formelor i arme-lor revolutiei sociale". Se vorbeste aici i despre grevapolitich de mash, i despre rhzboiul civil, si despre ase-menea instrumente ale fortei unui mare stat modern,cum sint birocratia i armata", dar despre cele ce i-a învii-tat pe muncitori Comuna nu se suflh nici un cuvint. Evi-dent ch nu degeaba Engels a pus in gardh, mai ales pesocialistii germani, impotriva venerhrii superstitioase"a statului.

Kautsky prezinth lucrurile astfel: proletariatul invin-gator va infhptui programul democratic", si expune punc-tele acestuia. Despre elementele noi pe care le-a adusanul 1871 in problema inlocuirii democratiei burghezeprin dernocratia proletark nici un cuvint. Kautsky seeschiveazh prin banalithti care sunh solid":

Este de la sine inteles di nu vom ()Mine dominatia in conditiileexistentei actualelor rinduieli. Revolutia presupune ea insasi luptede lunga durata, mergind in adincime, care vor reusi sa schimbe struc-tura noastra politica si sociala, de azi".

FArh indoialii c acest lucru este de la sine inteles", caadevitrul potrivit chruia calul mrtninch ovrtz si Volga


St

si

108 V. I. LENIN

se vars1 in Mama Caspia. Meat numai a printr-o fraz&goal& §i umflat& despre lupta care merge in adincime"este ocolitit o problem& vital& pentru proletariatul revolu-tionar, problema de a §ti prin ce anume se exprim& adin-cimea" revolutiei lui in raport cu statul, in raport cu de-mocratia, spre deosebire de revolutiile precedente, nepro-letare.

Ocolind aceastI problemI, Kautsky face de f apt o con-cesie oportunismului in aceastrt problem& esentialg, decla-rind ia vorbe un r&zboi inverpnat oportunismulni, subli-niind importanta ideii revolutier (ce valoare poate aveaaceastl idee" din moment ce te temi s& propagi printremuncitori inv&t&mintele concrete ale revolutiei?), sanproclamind: idealism revolutionar Inainte de toate", sandeclarind cA asth'zi muncitorii englezi nu prea sint alt-ceva decit ni§te mic-burghezi".

Tn societatea socialistl aerie Kautsky pot fib:4a aläturi...cele mai diferite forme de intreprinderi: birocratice (n), trade-unio-niste, cooperatiste, individuale"... Existä, de pilda intreprinderi,cum ar fi caile ferate, care nu se pot lipsi de o organizare birocraticil(??).Organizarea democraticä poate eapäta in acest caz urmitorul aspect:muncitorii aleg delegati care alcatuiesc un fel de parlament, si acestparlament stabile§te regimul de lucru §i supravegheazit felul in carefunctioneazi aparatul birocratic. Alte intreprinderi pot fi incredintatesindicatelor muncitore0i, iar altele pot fi organizate pe baze coope-ratiste" (p. 148 §i 115 din traducerea rusd, editia aparuta la Genevain 1903).

Acest rationament este grqit §i reprezint& un pas inapoifat& de explicatiile date in perioada dintre 1870 §i 1880de Marx §i de Engels in lumina invatAmintelor Comunei.

Din punctul de vedere al organiz4rii birocratice", past],mite necesare, aile ferate nu se deosebesc absolut cu nimicde toate intreprinderile marii industrii mecanizate ingeneral, de orice fabrick de orice mare magazin, de oricemare intreprindere agricolg capitalistä. In toate acesteintreprinderi tehnica impune in mod imperios cea maistrict4 discipling, cea mai mare exactitate in indeplinireade atre fiecare persoana a p&rtii de mune& ce-i este incre-dintatg, sub amenintarea opririi intregii intreprinderi sana deterioarii mecanismului, a stricgrii produsului. In


toate intreprinderile de acest fel, de buOb searal CA munci-torii vor alege delegati care vor alatui un fel deparlament".

Dar tocmai aici e miezul chestiunii: acest un fel deparlament" n u va fi un parlament in sensul institutiilorburghezo-parlamentare. Toatl chestiunea constl aici infaptul el acest un fel de parlament" n u se va mkgininumai s . stabileasa, regimul de lucru i sg, supraveghezefelul in care functioneazg, aparatul birocratic", precum 4iinchipuie Kautsky, a ckui gindire nu dep4e§te cadrulparlamentarismului burghez. In societatea socialistA, acestun fel de parlament", a1c6tuit din deputati ai muncito-rilor, va stabili", desigur, regimul de lucru si va supra-veghea felul in care functioneazV aparatul" d a r apa-ratul acesta n u va fi un aparat birocratic". Cucerindputerea politiai, muncitorii vor sfkima vechiul aparatbirocratic, il vor dkima din temelii, nu vor lása dintr-insulpiatrg pe piatrg, 11 vor inlocui cu un aparat nou, alckuitdin aceimi muncitori §i functionari, iar impotrivatransformkii acestora in birocrati se vor lua imediatmisurile care au fost amMuntit examinate de Marx §iEngels: 1) nu numai eligibilitatea, dar §i revocabilitateaacestora in orice moment ; 2) un salariu care s5, nu depa-§easca; pe acela al unui muncitor ; 3) trecerea imediatA lasistemul exercitkii functiilor de control fi de supravegherede c'atre toatel lumea, limit Maid lumea s'a devin'a, pentru untimp birocratV §i astfel s5, nu poatii, nimeni devenibirocrat".

Kautsky n-a aprofundat de loc sensul cuvintelor luiMarx: Comuna trebuia s5, fie nu un organism parlamentar,ci un organism activ, atit executiv cit §i legislativ"108.

Kautsky n-a inteles de loc deosebirea dintre parlamen-tarismul burghez, care reune§te democratia (n u pentrupopor) cu birocratismul (tmpotriva poporu-lui),§i democratismul proletar, care va lua indatI masuripentru a smulge birocratismul din rAdácini §i care va ficapabil s ducrt aceste m6,suri pinA la capAt, pinA la nimi-cirea deplinl a birocratismului, pin g. la introducerea de-plina a unei democratii pentru popor.

9*

110 V. I. LENIN

Kautsky a manifestat aci aceeasi venerare supersti-tioash" a statului, aceeasi credinfa superstitioasV inbirocratism.

trecem la ultima si cea mai bun'a luerare a lui Kaatskyimpotriva oportunistilor, la brosura sa Drumul spreputere" (nepublicatä, pare-mi-se, in ruseste, ca'ci ea a apil-rut in 1909, cind reactiunea era la noi in toi.'"). AceasthbrosurA reprezintrt un mare pas inainte, deoarece ea tra-teaz& nu chestiunea programului revolutionar in genere,ca brosura din 1899 indreptatti impotriva lui Bernstein,nu chestiunea sarcinilor revolutiei sociale independent demomentul izbucnirii ei, ca brosura Revolutia sociaili"din 1902, ci chestiunea imprejurilrilor concrete care ne

recunoastem cti era revolutiilor" ineepe.Autorul aratA in mod precis O. contradictiile de clasil se

ingspresc in general si c imperialismul are un rol deose-bit de insemnat in aceasth' privintA. DupA, perioada revo-lutionail 1789-1871" din Europa occidentalk din 1905 ainceput o perioad'a analog& in Orient. RAzboiul mondialse apropie cu o repeziciune ameninfatoare. Proletariatulnu mai poate vorbi de o revolutie prematurV. Am intratintr-o perioadA revolutionarV. Era revolutionaril in-cepe".

Aceste declaratii sint absolut clare. Brosura aceastalui Kautsky poate servi ca m'asurg de comparatie introceea ce promisese sit fie social-democratia germang inaintede rilzboiul imperialist si starea de deciidere totalri in carea ajuns ea (inclusiv Kautsky insusi) la izbucnirea

Situatia actual5, scria Kautsky in aceastiibrosurA creeazg primejdia ca noi (adich' social-demo-cratia germanA) s putem fi lesne considerati mai mo-derati decit sintem in realitate". In realitate ins4, Parti-dul social-democrat german s-a dovedit incomparabil maimoderat si mai oportunist decit prima A' fie!

Cu atit mai caracteristic este faptul c, dup5, ce a decla-rat categoric cg era revolutiilor a inceput, Kautsky, pinZisi in brosura consacrafa, dupá cum spune el insusi,

tocmai a problemei revolutiei poligice", a ocolitdin nou en desrwirsire problema statului.

oblig& s&

SO

a

anali-zarii


Din ansamblul acestor ocoliri ale problemei, treceri subtheere, eschivári a rezultat in mod inevitabil acea treceretotalh la oportunism despre care trebuie sh vorbim acum.

Prin Kautsky, social-democratia germanh parch ar de-clara: imi mentin conceptiile revolutionare (1899). Recu-nose in special eh revolutia socialh a proletariatului esteinevitabilh (1902). Recunosc c. incepe o nouh era a revo-lutiilor (1909). Dar dau Inapoi in comparatie cu cele spusede Marx inch in 1852, de indath ce se pune problema sarci-nilor revolutiei proletare in ceea ce priveste statul (1912).

Tocmai astfel a fost push foarte net problema in pole-mica lui Kautsky cu Panneckoek.

3. POLEMICA LUI KAUTSKY CU PANNECKOEK

Panneckoek luase atitudine impotriva lui Kautsky incalitate de reprezentant al curentului radical de stinga",care numgra printre exponentii lui pe Rosa Luxemburg,Karl Radek si altii; sustinind tactica revolutionarh, acestcurent era unit prin convingerea ch. Kautsky se situeazhpc pozitia centrului", pozitia unei oscilhri lipsite de prin-cipii intre marxism i oportunism. Justetea acestei phreria fost dovedith pe deplin de rhzboi, atunci cind curentulcentrist" (pe nedrept denumit marxist) sau kautskist"s-a manifestat in toath dezgusfatoarea lui netrebnicie.

In articolul sAu: Actiunile de mash si revolutia" (NeueZeit", 1912, XXX, 2), in care era atinsh' si problema sta-tului, Panneckoek a caracterizat pozitia lui Kautsky dreptradicalism pasiv", teorie a asteptilrii inerte". Kautskynu vrea s vadA procesul revolutiei" (p. 616). Punind astfelproblema, Panneckoek s-a referit la tema care ne intere-seaza' pe noi, i anume la tema sarcinilor revolutiei prole-tare in ceea ce priveste statul.

Lupta proletariatului scria el nu este pur §i simplu o luptiiimpotriva burgheziei pentru puterea de stat, ci o lupta impotrivaputerii de stat... Continutul revolutiei proletare constã in nimicirea

inlaturarea (textual: dizolvarea, Auflosung) instrumentelor defort& ale statului de critre instrumentele de forta ale proletariatului...Lupta inceteaza abia atunci cind, ca rezultat final, are loc distrugerea

112 V. I. LENIN

completa a organizatiei de stat. Organizatia majoritEtii isi dovedestesuperioritatea prin aceea ci nimiceste organizatia minoritiitii domi-nante" (p. 548).

Formularea in care i-a imbrgcat Panneckoek ideile arefoarte mari neajunsuri. Dar ideea este totu0 limpede, ieste interesant de vnzut curn a fost ea combntutn deKautsky.

Pin& acnm a scris acesta opozitia dintre social-democratisi anarhisti consta in faptul el primii voiau 0, cucereascE puterea destat, iar cei din urm5, s-o distruga. Panneckoek vrea si una si alta"(p. 724).

Dad, expunerea lui Panneckoek nu este destul de darn0 concretn (Mil sn mai vorbim aici de alte neajunsuri alearticolului eau, care nu au legnturg cu tema in discutie),apoi Kautsky s-a ocupat tocmai de esenta principiald aproblemei, ap cum este schitat5, de Panneckoek, fi inproblema principiala fundamentald el a pArnsit completpozitiile marxismului, trecind cu totul la oportunism.Deosebirea dintre social-democrati 0 anarhisti e definitnde el intr-un mod cu totul gre0t, marxismul este completdenaturat 0 vulgarizat.

Deosebirea dintre marxicti i anarhisti constg in aceeac5, (1) marxistii, puninduii ca tel desfiintarea completna statului, admit c5, acest tel e realizabil numai dupg des-fiintarea claselor de entre revolutia socialistn, ca rezultatal instaurnrii socialismului, care duce la disparitia treptatna statului; anarh4tii vor desfiintarea completn a statuluide azi pe miine, nig sn Inteleagn conditiile in care aceastgdesfiintare e realizabilä. (2) Marxi0ii considerg c5, estenecesar ca proletariatul, cucerind puterea politicn, sli dis-trugn complet vechea ma0nn de stat §i s-o inlocuiascn enuna noun, constind Intr-o organizatie a muncitorilor filar-mati, de tipul Comunei; anarhistii, sustinind ideea distru-gerii ma0nii de stat, isi reprezintg In mod cu totul neclarcu ce va Inlocui proletariatul aceastg riming, §i cum se vaservi acesta din uring de puterea revolutionarn; ei neaggchiar necesitatea folosirii puterii de stat de entre proleta-riatul revolutionar, neagn dictatura revolutionarn a aces-


tuia. (3) Marx 4tii preconizeazg preggtirea proletariatuluipentru revolutie pe calea folosirii statului actual; anar-hi0ii resping acest lucru.

In aceastg discutie, Panneckoek a fost acela care a repre-zentat marxismul impotriva lui Kautsky, cgci tocmai Marxne-a invatat cg, proletariatul nu poate cuceri pur i simpluputerea de stat in sensul trecerii vechiului aparat de statin alte miini, ci trebuie A zdrobeascg, s'a sfgrime acestaparat, OA inlocuiascg cu unul nou.

Kautsky pgrlise§te marxismul, trecind in tabgra oportuni-tilor, cgci la el dispare cu totul tocmai aceastg, nimicire a

mainii de stat, nimicire cu totul inacceptabilg pentru opor-tunkti, Mind acestora o portitg de ieOre in sensul a s-ar pu-tea interpreta cucerirea" ca o simplg dobindire a majoritAtii.

Pentru a masca aceastg denaturare a marxismului,Kautsky procedeazg ca un adevgrat bucher: el reproduceun citat" chiar din Marx. In 1850 Marx scrisese desprenecesitatea centralizgrii energice a fortei in miinile puteriide statn°. Si Kautsky intreabg, triumfgtor: nu cumvavrea Panneckoek sg, distrugg centralismul"?

Dar aceasta e pur §i simplu o scamatorie, asemAngtoarecu identificarea bernsteinistg, a marxismului cu proud-honismul in ceea ce prive§te conceptiile lor asupra fede-ratiei i a centralismului.

Citatul" folosit de Kautsky se potrive0e aici ca nucain perete. Centralismul e compatibil ,,i cu vechea ma§ingde stat, §i cu cea noug. Dacg muncitorii 10 vor uni de bung-voie fortele armate, acesta va fi centralism, dar acesta seva baza pe distrugerea completg" a aparatului de statcentralizat, a armatei permanente, a politiei, a birocra-tiei. Kautsky procedeazg intr-un mod cu desgvirOre §arla-tanesc, ocolind binecunoscutele consideratii ale lui Marxi Engels privitoare la Comung §i scormonind un citat care

n-are nici o leggturg cu problema datil.

... Poate Panneckoek vrea sa desfiinteze functiile de stat alefunctionarilor? continua Kautsky. Noi nu ne putem lipsi insade functionari nici in organizatiile de partid, nici in cele sindicale§i cu atit mai putin in administratia statului. Programul nostru cerenu desfiintarea functionarilor de stat, ci alegerea functionarilor decatre popor... Este vorba scum nu de forma pe care o va lua aparatul

114 V. I. LENIN

administrativ al eviitorului state, ci dad, lupta noastrii politica vadesfiinta (textual: va dizolva, auflast) puterea de stat Inca inainte canoi s-o fi cucerit (subliniat de Kautsky). Care minister impreuna cufunctionarii sai ar putea fi desfiintat?" Sint enumerate: MinisterulInvatamintului, al Justitiei, Ministerul de Finante, de Razboi. Nu,nici unul dintre actualele ministere nu va fi inlaturat de lupta noastrapolitica impotriva guvernului... Repet pentru a evita orice neintele-gere: aici nu este vorba de forma pe care o va da eviitorului stab)social-democratia victorioasa, ci de felul in care opozitia noastratransforma statul actual" (p. 725).

Aceasta este o vilditg falsificare. Panneckoek a pus inmod expres problema revolufiei. Acest lucru este spuslimpede atit in titlul articolului sgu, cit ,5i in pasajelecitate. Sgrind la chestiunea opozitiei", Kautsky nu facealtceva decit sg substituie punctului de vedere revolutionarpe cel oportunist. La el rezula urmgtoarele: acum opozitie,iar dupe"; cucerirea puterii vom vorbi despre celelalte. Revo-lulia dispare! Este tocmai ceea ce le trebuia oportuni§tilor.

Nu e vorba aici nici de opozitie §i nici de lupta politicgIn general, ci tocmai de revolufie. Revolutia constg In fap-tul crt proletariatul distruge aparatul administra-tiv" si Entreg aparatul de stat, inlocuindu-1 cu unulnou, alcatuit din muncitorii inarmati. Kautsky da. dovadgde venerare superstitioasg" a ministerelor", dar de cen-ar putea fi ele inlocuite, sg zicern, prin comisii de specia-li§ti care sg functioneze pe lingg Sovietele de deputati aimuncitorilor i soldatilor, Soviete cu depline puteri §iatotputern ice?

Esenta chestiunii nu constg In a §ti dacg vor rilminerninisterele" sau dacg vor exista comisii de special4ti"sau alt fel de institutii, acest lucru este cu totul lipsit deimportantg. Esenta chestiunii consa in faptul dacg va fipgstratg vechea maOng de stat (legatg prin mii de fire deburghezie §i imbibatg pe de-a-ntregul de ruting §i de con-servatism), sau dacg ea va fi distrusd §i Inlocuitg cu unanoud. Revolutia nu trebuie sg constea In aceea ca o nougclasg sl comande, sg cirmuiascg cu ajutorul vechii maOnide stat, ci in aceea ca ea sii sf drime aceastg ma§ing, ,i sitcomande, sg cirmuiascg cu ajutorul unei noi ma§ini,aceastg idee fundamentalit a marxismului Kautsky ori odisimuleazg, ori n-a inteles-o de loc.


Intrebarea lui cu privire la functionari arata limpedeca el n-a inteles invatämintele Comunei §i nici invatrituralui Marx. Nu ne putem lipsi de functionari nici in orga-nizatiile de partid, nici in eele sindicale..."

Nu ne putem lipsi de functionari in capitalism, in condi-tiile dominatiei burgheziei. Proletariatul este asuprit, ma-sele muncitoare sint subjugate de capitalism. In societateacapitalista, democratismul e ingustat, comprimat, ciuntit,mutilat de catre intreaga ambianta a robiei salariate, asarkiei v,i a mizeriei maselor. De aceea, §i numai de aceea,in organizatiile noastre politice §i sindicale functionariisint pervertiti (sau, mai bine zis, au tendinta de a fi per-vertiti) de catre ambianta capitalismului §i manifestatendinta de a se transforma in birocrati, adica in persoaneprivilegiate, rupte de mase, situate deasupra maselor.

In aceasta consta esenta birocratismului, §i pinit nu vorfi expropriati capitali§tii, ping, nu va fi rasturnata burghe-zia, pia, atunci este inevitabila o anumit'a birocratizare"chiar i a functionarilor proletari.

La Kautsky rezulta' urmatoarele: din moment ce ramindetinatori de functii publice eligibili, inseamnrt ea i insocialism ramln functionari, ramine birocratia! Tocmaiacest lucru este inexact. Tocmai pc baza exemplului Comu-nei, Marx a aratat ca in socialism detinatorii de functiipublice inceteaza de a fi birocrati", inceteaza de a- fifunctionari" pe masurd ce, pe linga principiul eligibilitatiilor, este introdusa 0 revocabilitatea lor in orice moment,precum 0, reducerea salariului lor la salariul mediu al unuimuncitor, ca 0 inlocuirea institutiilor parlamentare prininstitutii active, adica prin institutii atit legislative citi executive"m.

In fond, toatii, argumentarea lui Kautsky impotriva luiPanneckoek, i mai ales superbul argument al lui Kautskyca nici in organizatiile sindicale, nici in organizatiile departid nu ne putem lipsi de functionari, nu reprezinta al-ceva decit o repetare de catre Kautsky a vechilor argu-mente" ale lui Bernstein impotriva marxismului in gene-ral. In cartea sa Premise le socialismului" opera derenegat , Bernstein duce razboi impotriva ideilor demo-

116 V. I. LENIN

cratiei primitive", impotriva a ceea ce numeste el demo-cratism doctrinar": mandate imperative, detinhtori defunctii publice care nu primesc retributii, reprezentanthcentralh lipsith de putere etc. Pentru a dovedi inconsis-tenta acestui democratism primitiv", Bernstein se referhla experienta trade-unionurilor engleze, in interpretareadath acesteia de sotii Webbn2. Duph saptezeci de ani dedezvoltare, zice el, trade-unionurile, care s-au dezvoltat,chipurile, in depling, libertate" (p. 137, ed. germ.), s-auconvins de ineficacitatea democratismului primitiv si 1-auinlocuit prin cel obisnuit: parlamentarism unit cu biro-cratism.

In realitate insii, trade-unionurile nu s-au dezvoltatin deplinh libertate", ci in deplinei robie capitalistä, incare, se intelege, esti nevoit" sh faci un sir de concesiifaului dominant, violentei, nedreptatii, excluderii shrh-cimii de la treburile conducerii superioare". In socialismvor Invia in mod inevitabil multe träshturi ale democra-tiei primitive", deoarece masa populatiei se va ridicapentru prima dath In istoria societhtilor civilizate ping. laparticiparea de sine statistoare nu numai la vot si la alegeri,ci fi la conducerea de fiecare zi. In societatea socialisth,toatii dumea va conduce pe rind si se va obisnuirepede ca nimeni sh nu conduch.

Cu genialul WI spirit critic si analitic, Marx a vhzutIn mhsurile practice ale Comunei acea cotiturd de care se ternsi pe care nu vor s-o recunoasch oportunistii din lasitate,din lipsa de dorinth de a rupe definitiv cu burghezia, sipe care nu vor s-o vadà anarhistii fie din cauza grabei lor,fie pentru chr nu inteleg conditiile in care au loc in generaltransformhrile sociale cu caracter de mash. Nici nu trebuiesit ne gindim la distrugerea vechii masini de stat, cum s-oscoatem la capht fhrh, ministere si MA functionari?"astfel rationeazh oportunismul, imbibat pinh in mhduvaoaselor de filistinism si care In fond nu numai ch nu credeIn revolutie, in geniul creator al revolutiei, dar se si temede ea ca de foc (precum se tem de ea socialistii-revolutio-nari si mencevicii nostri).

STATTJL SI REVOLUTIA 117

Trebuie sg, ne gindim nunzai la distrugerea vechii ma-sini de stat, nu-i nevoie sg, aprofundgm invgfaminteleconcrete ale revolutiilor proletare anterioare si sg analizgmprin ce §i cum trebuie sg, fie inlocuit ceea ce se distruge"astfel rationeazg anarhistul (cel mai bun dintre anarhisti,bineinteles, si nu acela care, urmind pilda d-lor Kropot-kin § Co., se tirgste in coada burgheziei); de aceea anar-histul ajunge la o tacticg a desperdrii, i nu la tactica acti-vitgtii revolutionare implacabile, indrg'znete, care isipune sarcini concrete si care totodatg, tine seama de condi-tiile practice ale miscgrii de masg.

Marx ne invatg 0', evitgm ambele aceste greseli, ne invatitsg dgm dovadg, de o indrgznealg fgrg preget In opera denimicire a intregii masini de stat vechi si ne invatg inacelasi timp sg punem problemele In mod concret: Comuna,a putut in citeva sgpfamIni sd inceapd construirea intr-unmod sau altul a unei noi masini de stat, proletare, punindin aplicare mgsurile indicate, menite sg, realizeze mai multdemocratism si sg stirpeascg, birocratismul. Sti, lugm de lacomunarzi lectii de indrgznealg revolutionarg, a vedemIn mgsurile lor practice o schifd a mgsurilor practice impe-rioase si imediat posibile, si atunci vom ajunge, wergindpe aceastd cale, la distrugerea completg a birocratismului.

Posibilitatea unei asemenea distrugeri este asiguratg,prin faptul cg, socialismul va reduce ziva de lucru, va ridica,masele la o viatg, noug, va pune majoritatea populatiei Inconditii care vor permite tuturor, Ma' exceptie, sil,indeplineascg functii de stat", si acest lucru va duce ladisparifia totaliz a oricgrui stat in general.

...Sarcina grevei de masa continua Kautsky nu poateniciodata s& constea in a distruge puterea de stat, ci numai in a con-stringe guvernul s& fac& concesii intr-o anumit& problem& sau in a.hilocui un guvern ostil proletariatului cu un guvern binevoitor (entge-genkommende)... Dar niciodat& §i in nici un fel de conditii acestlucru" (adic& victoria repurtat& de proletariat asupra unui guvernostil) nu poate duce la distrugerea puterii de stat, ci numai la o anu-mit& deplasare (Verschiebung) a raportului de forte in eadrul puteriide slat... Si telul luptei noastre politice ramine atunci acelasi ca §ipin& acum, anume cucerirea puterii de stat prin obtinerea majoritiltiiIn parlament ci transformarea parlamentului in stapin al guvernului"(p. 726, 727, 732).

118 V. I. LENIN

Acesta este oportunismul cel mai pur si de cea maivulgarg spetg, este recunoasterea revolutiei in vorbe sirenuntarea la revolutie in fapt. Gindul lui Kautsky numerge mai departe de un guvern binevoitor fatg de prole-tariat" ceea ce reprezintg un pas inapoi spre filistinism incomparatiecu anul 1847, cind Manifestul Comunist" pro-clamase organizarea proletariatului ca clasg dominantVn3.

Lui Kautsky nu-i rgmine decit sg, infgptuiascg multindrggita lui unitate" cu oameni ca Scheidemann, Pleha-nov, Vandervelde, care cu totii sint de acord 0, lupte pentruun guvern binevoitor fatg de proletariat".

Noi insg o vom rupe cu acesti trgdgtori ai socialismuluisi vom lupta pentru distrugerea intregii masini de statvechi, astfel incit insusi proletariatul inarmat sci deviniiguvernul. Acestea sint doug lucruri cu totul deosebite".

Kautsky va rämine in plgcuta companie a Legienilor siDavizilor, Plehanovilor, Potresovilor, Teretelilor, Cerno-vilor, care sint intru totul de acord sg lupte pentru depla-sarea raportului de forte in cadrul puterii de stat", pentruobtinerea majoritgtii in parlament si a atotputernicieiparlamentului asupra guvernului", tel foarte nobil, intoate privintele acceptabil pentru oportunisti, totul rgmi-nind in cadrul republicii parlamentare burgheze.

Noi insg o vom rupe cu oportunistii, si intrPgul prole-tariat constient va fi araturi de noi in lupta nu pentrudeplasarea raportului de forte", ci pentru doborirea bur-gheziei, pentru distrugerea parlamentarismului burghez,pentru o republich democraticg de tirul Comunei sau pentruo republicg a Sovietelor de deputati ai muncitorilor sisoldatilor, pentru dictatura revolutionarg a proletariatului.

'

In cadrul socialismului international, pe pozitii mai dedreapta decit Kautsky se situeazg curente ca: Sozia-listische Monatshefte"n4 in Germania (Legien, David,Kolb si multi altii, inclusiv scan dinavii Stauning si Bran-ting), jaurbsistii115 si Vandervelde in Franta si Belgia,Turati, Treves si alti reprezentanti ai aripii de dreapta


a partidului italian 116, fabienii §i independentii" (parti-dul muncitorese independent", in realitate intotdeaunadependent de liberali) in Anglian7 §i altii. Toti acestidomni, jucind un rol imens, foarte adesea preponderentin activitatea parlamentarg §i in publicisticaneagg de-a dreptul dictatura proletariatului, promoveazgun oportunism nedeghizat. Pentru ace§ti domni, dictatura"proletariatului este in contradictie" cu dernocratia!! infond, ei nu se deosebesc prin nimic serios de democratiimic-burghezi.

Luind in consideratie aceastg irnprejurare, sintem indrep-tgtiti s tragem concluzia ci Internationala a II-a, incovir§itoarea majoritate a reprezentantilor ei oficiali, aalunecat cu totul spre oportunism. Experienta Cornunei n-afost numai uitatg, ci §i denaturatg. Nu nurnai eg nu li s-ainsuflat maselor muncitore0i ideea cg se apropie vrerneacind ele vor trebui sä se ridice §i sg, srarime vechea maOngde stat, pentru a o inlocui cu una noug, transformind astfeldominatia lor politicg in bazg a reconstruirii socialistea socialtii, dar ii s-a insuflat maselor tocmai ideea contrarg,si cucerirea puterii" le-a fost in ap fel infiltipig incitoportunismului Ii rgmineau mii de portite de ie§ire.

Denaturarea §i trecerea sub tricere a problemei atitu-dinii revolutiei proletare fatii, de stat n-a putut sg nu joaceun rol uria§ atunci cind statele en aparatul lor militar, intg-rit datoritg rivalitgtii imperialiste, s-au transformat inmonstri militari, care exterming, milioane de oameni pentrua decide care din doi, Anglia sau Germania, un capitalfinanciar sau altul, sg, sapineascii, lumea*.

In manuscris urmeazi:

CAPITOLUL AL VH-LEAEXPERIENTA REVOLLITHLOR RUSE DIN 1905 SI 1917

Tema indicatil in titlul acestui capitol este atit de nemarginit de vastil,inch despre ea pot fi si trebuie si fie scrise volume intregi. In brosurade fatil trebuie sa ne marginim, bineinteles, numai la cele mai importanteinviltaminte ale experientei, la acelea care vizeaza in mod direct sarci-nile proletariatului in revolutie in ceea ce prive0e puterea de stat".(Aici manuscrisul se intrerupe.). Nota red.

partidului,

120

POSTFATA LA EDITIA INTII

Brosura de fatk a fost scrisk in august si septembrie 1917.Alcktuisem deja planul capitolului urmktor, al saptelea:,,Experienta revolutiilor ruse din 1905 si 1917". In gallde titlu insk n-am mai izbutit sk scriu din acest capitolnici un rind: m-a impiedicat" criza politick, ajunul Revo-hitiei din Octombrie 1917. 0 asemenea piedick" nu poatedecit sk te bucure. A doua parte a brosurii (consacratkExperientei revolutiilor ruse din 1905 si 1917") va trebuiinsk aminatk, probabil, pentru multá vreme ; e mai plkcutvi mai folositor sk infaptuiesti experienta revolutiei" decitsa scrii despre ea.

AutorulPetrograd.

noiembrie 1917.30

,337

ADNOTARI

Luerarea Stalul revolutia. Invdttitura marxismuluti despre slat 0sarcintile proletariatului in revolufie" a fost scrisi de V.I. Lenin inaugustseptembrie 1917, in timp ce se afla in ilegalitate (la Razliv§i Helsingfors). Aceasta, opera este rezultatul unei uria§e munci decercetare çtiinificä, pe care Lenin a depns-o intr-un interval relativscurt, in principal in perioada ianuariefebruarie 1917.

Dupri cum relateazA N.K. Krupskaia, in ultimii ani de emigratie,pe Lenin 1-a preocupat in mod deosebit problema caracterului puteriide stat proletare. In a doua jumAtate a anului 1916, Lenin a enuntatideea necesitatii unei elaboriri teoretice a problemei statului. Acum

scria Lenin lui A.G. Sleapnikov este la ordinea zilei nu numaicontinuarea liniei (impotriva tarismului etc.) consfintite la noi..., ci§i curätirea acestei linii de absurditAtile §i de confuziile legate denegarea democratiei (aid intrA, §i dezarmarea, §i negarea autodeter-minärii, §i negarea gre§itit din punct de vedere teoretic aapAririi patriei em general., §i oscilarile in problema rolulnii insem-nttätii statului in general etc.)" (Opere, vol. 35, Bucure§ti, E.S.P.L.P.1968, p. 209-210).

In a doua jumatate a anului 1916, N.I. Buharin a sustinut intr-oserie de articole conceptii antimarxiste, semianarhiste despre stat§.1 despre dictatura proletariatului. In decembrie 1916, Lenin a criti-cat vehement in nota International& Tineretului" pozitia adoptatAde Buharin §i a promis s5, scrie un articol detaliat cu privire la con-ceptia marxistã asupra statului (vezi Opere complete, vol. 30, Bucu-re§ti, Editura politic5, 1964, ed. a doua, p. 225-229).

In toamna anului 1916 i la inceputul anului 1917, Lenin s-aconsacrat cu totul, dupli cum mentioneazi N.K. Krupskaia, munciiteoretice. El locuia pe vremea aceea in Ziirich. Lenin a lucrat intensin bibliotecile din acest ora§, a studiat lucrarile lui K. Marx §i F. En-gels referitoare la problema statului. La 4 (17) februarie 1917, Lenino anunta pe Aleksandra Kollontai di este pe punctul de a terminapregitirea materialului in problems conceptiei marxiste asuprastatului. Insemnarile au fost scrise mArunt §i in rinduri dese, intr-uncaiet cu coperti albastre, purtind titlul Marxismul despre stat".

i

338 ADNOTARI

Caietul cuprindea citate din Operele lui K. Marx si F. Engels, pre-cum si extrase din carti si articole ale lui K. Kautsky, A. Panneckoeksi E. Bernstein, insotke de observatiile critice, concluziile i generali-zarile lui Lenin (vezi volumul de fata, p. 123-301).

La 3 (16) aprilie 1917, V.I. Lenin s-a inapoiat din Elvetia in Rusia.Ocupat cu activitatea revolutionara practica, Vladimir Bid nu aputut continua lucrarea proiectata, dar intentia de a o elabora nu1-a paxasit. In iunie 1917, Lenin a intocmit lista cartilor care-i eraunecesare pentru lucrarea sa consacrata conceptiei marxiste asuprastatului; de asemenea, s-a interesat de conditiile in care se puteastudia in Biblioteca public& din Petrograd. Dupa zilele lui iulie1917, ascunzindu-se de prigoana declansata de guvernul provizoriu,Lenin a capitat posibilitatea de a incepe sa lucreze la Statulrevolutia". El a cerut sa i se trimiti la Raz liv caietul albastru",iar la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august, intr-o lista deinsarcinari date tovarasilor inainte de plecarea sa la Helsingfors,a rugat s i se trimila lucrarea lui F. Engels Anti-Diihring"; cevamai tirziu, Lenin a rugat sa fie ajutat siL gaseasca, pentru o lucrareurgenta, cartea lui K. Marx Mizeria filozofiei", precum i Mani-festul Partidului Comunist" in limbile german& 0 rusi.

Odata sosit la Helsingfors, Lenin s-a apucat temeinic de elabo-rarea lucrarii Statul i revolutia", lucru despre care a informat-oin august pe M.I. Ulianova: M-am apucat de lucrarea despre stat,care ma preocupi de multi vreme" (Opere, vol. 37, Bucuresti, Editurapolitica, 1958, P. 495).

Lucrind la Statul si revolutia", V.I. Lenin nu a folosit nici pedeparte intregul material cuprins in manuscrisul Marxismul desprestat". In plus fata de materialele pregatitoare, Lenin a inclus in § 4al capitolului I din Statul i revolutia" un citat din lucrarea luiEngels Anti-Diihring" referitor la rolul violentei (vezi volumul de

p. 20-21) 0 in § 2 al capitolului al VI-lea un citat din brosuraliii Kautsky Revolutia soeiala" (vezi volumul de fata, p. 107),precum i allele care lipsesc din caietul Marxismul despre stat".

Interesanta este urmatoarea insemnare de la pagina 10 a manu-scrisului lucrarii Statul i revolutia", facuta, pe cit se pare, inaintede primirea lucrarii lui Engels: De gasit in uAnti-Diihring si detradus din german& pasajul (cred ca, de la sfircitul unuia din capi-tolele aeoriei violentei s) in care el spune ca Daring nu admite decitsuspinind i vaicarindu-se ideea unei revolutii violente, desi oricerevolutie violent& joaca un rol imens, reeducind masele, reinstruin-du-le, ridicindu-le foarte mult constiinta i respectul fata de sineetc.". Dupa ce a primit exemplarul din Anti-Diihring", Lenin ainlocuit aceasta insemnare prin citatul de care avusese nevoie.

Potrivit planului, Statul i revolutia" urma sa sib& sapte capi-tole, dar ultimul al VII-lea intitulat Experienta revolutiilorruse din 1905 0 1917", n-a fost scris. Nu s-au pastrat deck planurile ama-nuntite ale acestui capitol si planul Incheierii" (vezi volumul do fata,p. 307-308, 317-318). Intr-o not& adresata editorului lucrarii, Leninscria ca, dad, capitolul al VII-lea va fi terminat prea tirziu sau va fi

fati,

oi

ADNOTARI 339

prea amplu, primele §ase capitole vor trebui editate separat ca prima"parte". Planurile, conspecteie i insemnarile pentru lucrareaStatul i revolutia" sint cuprinse in volumul de fate:, p. 302-322.

La 13 (26) septembrie 1917, Lenin a incheiat prin intermediulNadejdei K. Krupskaia un contract cu V.D. Bonci-Bruevici, repro-zentantul editurii Jizn i znanie", care prevedea editarca a sapte

inclusiv Statul §i revolutia".Pe prima pagin& a manuscrisului este indicat ca autor F.F. Iva-

novski". Lenin a preconizat ca lucrarea sit [qui, sub acest pseudo-nim pentru a nu fi confiscath de guvernul provizoriu. Intrucit car-tea Statul i revolutia" a fost editat& in 1918, acest pseudonimnu a mai fost necesar si cartea a apärut sub cunoscutul pseudonimpublicistic al lui Vladimir Hid: V. Ilin (N. Lenin)", intr-un tirajde 30 700 de exemplare. Faptul ca Pravda" din 17 (30) decembrie1917 a publicat prefata si §§ 1 §i. 2 ale capitolului I a contribuit lapopularizarea larg& a acestei lueriri a lui Lenin. Cartea a fost, doasemenea, tipäritä si de catre uncle edituri locale.

A doua editie a ciirtii Statul si revolutia" a apirut in 1919. Incapitolul al II-lea, autorul a introdus un nou paragraf: Cum puncaMarx problema in 1852".

Cartea lui Lenin Statul si revolutia" a cipitat o larg& rispindireatit in U.R.S.S. cit §i in afara granitelor ei. In U.R.S.S., intre anii1918 si 1961, ea a fost editat& de 190 de ori, intr-un tiraj de 6 692 000de exemplare, in 46 de limbi ale popoarelor U.R.S.S. In strilindtate,potrivit unor date incomplete, cartea lui Lenin a apirut in 35 delimbi. /.

2 Fabieniimembrii Societatii fabiene, organizatie reformist& englezkintemeiati in 1884 si denumit& astfel dup& numele conduciitoruluide osti roman din secolul al III-lea i.e.n. Fabius Maximus, supra-numit Cunctator", cunoscut prin tactica lui de expectativk primeschivarea de la lupte decisive in rizboiul cu Hanibal. Societateafabianl era format& in special din reprezentanti ai intelectualitatiiburgheze oameni de stiinta, scriitori, oameni politici (ca, de pilda,S. si B. Webb, B. Shaw, R. MacDonald etc.). Ei negau necesitatea.luptei de the& a proletariatului si a revolutiei socialiste §i afirmanc& trecerea de la capitalism la socialism este posibill numai pe calmunor reforme mdrunte, a unor transformäri treptate ale societ&tii.V.I. Lenin a caracterizat fabianismul drept un curent al oporlunis-mului extrem" (Opere complete, vol. 16, Bucuresti, Editura politick1963, ed. a doua, p. 344). In 1900 Societatea fabian& a intrat iiipartidul laburist. Socialismul fabian" este unul dintre izvoareleideologice ale laburistilor.

In anii primului r&zboi mondial (1914-1918), fabienii s-au situatpe pozitH socialloviniste. V.I. Lenin. a caracterizat pe fabieni Izarticolul: Pacifismul englez §i aversiunea englezilor fat& de teorie(Opera complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politick 1964, ed. adoua, p. 266-272). 3.

crati,

840 ADNOTAIU

3 Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private si a statului",Bucuresti, Editura politica, 1961, ed. a V-a. 6.

4 Hegel si-a expus teoria asupra statului in partea finala a cartii saleGrundlinien der Philosophie des Rechts", publicata in 1821.Aceasta carte ( §§ 261-313, in care este tratata problema statului)a fost amplu analizati de Marx in lucrarea sa Contributii la criticafilozofiei hegeliene a dreptului" (vezi K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 1, Bucuresti, Editura politica, 1960, ed. a II-a, p. 225-367 0413-427). Referitor la concluziile trase de Marx in urma analizaxiiin mod critic a conceptiilor lui Hegel, Engels scria in articolul sauKarl Marx": Pornind de la filozofia dreptului a lui Hegel, Marx aajuns la convingerea ca nu statul, infatisat de Hegel ca oincunu-nare a intregului edificius, ci osocietatea civili*, atit de vitreg tra-tat& de el, este sfera in care trebuie cautata cheia pentru intelegereaprocesului dezvoltaxii istorice a omenirii" (K. Marx 0 F. Engels.Opere, vol. 16, Bucure§ti, Editura politica, 1963, p. 388-389). 6.

5 Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private si a statului",Bucuresti, Editura politica, 1961, ed. a V-a, p. 171-172. 7.

4 Socialisiii-revolufionari (eserii) partid mic-burghez din Rusia;a luat fiinta pe la sfirgitul anului 1901 inceputul anului 1902din contopirea mai multor cercuri 0 grupuri narodnice (Uninneasociali§tilor-revolutionari", partidul socialistilor-revolutionari etc.).Conceptiile lor reprezentau un amestec eclectic de idei narodniciste0 revizioniste. Eserii, dupi cum spunea Lenin, incercau sr" cirpeascii,gaurile narodnicismului" en peticele ocriticii* oportuniste astazila moat a marxismului" (Opere complete, vol. 11, Bucuresti,Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 283). In anii primului razboimondial, majoritatea eserilor s-au situat pe pozitii socialloviniste.

Dupa victoria revolutiei burghezo-democratice din februarie 1917,tserii impreuna cu mensevich au constituit principalul sprijin alguvernului provizoriu burghez, iar liderii partidului lor (Kerenski,Avksentiev, Cernov) au facut parte din acest guvern. Partidul ese-Tilor a refuzat sa sprijine revendicarea tarinimii de a se trece lalichidarea proprietatii funciare mosieresti, s-a pronuntat pentrumentinerea proprietapi mosieresti asupra pamintului; ministrii43seri din guvernul provizoriu trimiteau detapmente de represiuneimpotriva taranilor care ocupau paminturile mosieresti. In ajunulinsurectiei armate din Octombrie, partidul lor a trecut fatis departea burgheziei contrarevolutionare, aparind orinduirea capita-Esti, izolindu-se astfel de masele poporului revolutionar.

La sfirgitul lunii noiembrie 1917, aripa sting), a eserilor a formatpartidul de sine statator al eserilor de stinga. Cautind sa-0 mentinainfluenta in rindul maselor taranesti, eserii de stinga au recunoscutde forma Puterea sovietica 0 an incheiat o intelegere cu bollevicii,dar curind dupa aceea au pa0t pe calea luptei impotriva Puteriis ovietice.

ADNOTARI 341

In perioada interventiei militare straine gi a rizboiului civil,eserii au desfigurat o activitate subversiva contrarevoluOonara, audat un sprijin activ interventionigtilor gi albgardigtilor, au parti-cipat la comploturi contrarevohitionare gi au organizat acte tero-riste impotriva activigtilor Statului sovietic i ai partidului comunist.Dupa terminarea rizboiului civil, eserii 0-au continuat activitateadugmanoasa, impotriva Statului sovietic atit in interiorul tarii citgi in tabara emigrantilor albgardigti. 8.

7 Organizarea gentilid a sociepii orinduirea comunei primitive,sau prima formatiune social-economica din istoria omenirii. Comu-nitatea gentilica reprezenta un colectiv de rude de singe, uniteprin legaturi economice i sociale. In cursul dezvoltarii sale, orin-duirea gentilica a trecut prin doll& perioade: matriarhatul i patriar-hatul. La sfirgitul perioadei patriarhatului are loc transformareasocietatii primitive in societate impartitit in clue i apare statul.Baza relatiifor de productie ale orinduirii comunei primitive o con-stituiau proprietatea obgteasca asupra mijloacelor de productie

repartitia egalitara a pro duselor, ceea ce in esenta corespundeanivelului scizut al dezvoltarii fortelor de productie i caracteruhiilor din acea perioada.

Cu privire la orinduirea comunei primitive, vezi K. Marx. Con-spectul cartii lui Lewis H. Morgan oSocietatea primitiva (ArhivaMarx gi Engels, vol. IX, 1941) gi lucrarea lui F. Engels Origineafamiliei, a proprietatii private gi a statului", Bucuregti, Editurapolitica, 1961, ed. a V-a. 8.

8 Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private gi a statului",Bucuregti, Editura politica, 1961, ed. a V-a, p. 172-173. ' 9.

Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private gi a statului",Bucuregti, Editura politica, 1961, ed. a V-a, p. 173. 11.

18 Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private gi a statului",Bucuregti, Editura politica, 1961, ed. a V-a, p. 8-21. 11.

Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private gi a statului",Bucuregti, Editura politica, 1961, ed. a V-a, p. 173. 12.


" Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private gi a statului",Bucuregti, Editura politica, 1961, ed. a V-a, p. 174-176. 13.

" Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private gi a statului",Bucuregti, Editura politica, 1961, ed. a V-a, p. 175. 14.


Vezi K. Marx gi F. Engels. Opere, vol. 20, Bucuregti, Editura poli-tica, 1964, p. 277 278. 17.

i"

is

77

--

342 ADNOTARI

17 Este vorba de lucrarile: K. Marx. Critica Programului de la Gotha"(Sectiunea a IV-a), F. Engels. Anti-Diihring", precum si de scrisoa-rea lui F. Engels din 18-28 martie 1875 adresata lui A. Bebel (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti, Editura politica,1964, p. 28-34; vol. 20, P. 277; vol. 19, P. 3-10). 20.

" Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Bucuresti, Editura politica, 1960,ed. a IV-a, p. 746. 20.

lidzboiul de treizeci de ani, 1618-1648 primul rizboi generaleuropean, rezultat al ascutirii contradictiilor dintre diferitele gru-pun de state europene, care a luat forma luptei dintre protestanti

catolici. Ritzboiul a inceput cu rascoala din Cehia impotrivajugului monarhiei Habsburgilor si a ofensivei reactiunii catelice.Statele europene care au intrat ulterior in rizboi au format douatabere. Papa, Habsburgii din Spania i Austria si principii catolicidin Germania, uniti sub steagul catolicismului, au pornit impotrivaVarner protestante: Cehia, Danemarca, Suedia, Republica Olandeza

o serie de state germane care adoptasera Reforma. Tarile protes-tante erau sprijinite de regii francezi, adversarii Habsburgilor.Germania a devenit principala arena a acestei lupte, obiectul jafuluisi al pretentiilor hraparete ale participantilor la razboi. Razboiuls-a terminat in 1648 prin pacea din Westfalia, care a statornicitfarimitarea politica a Germaniei. 21.

20 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 20, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, P. 179. 21.

" Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Bucuresti, Editura1963, ed. a II-a, p. 178-179. 22.

"22 Vezi K. Marx si F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Bucu-resti, Editura politica, 1962, ed. a VIII-a, p. 70. 22.

Programul de la Gotha programul Partidului muncitoresc socia-list din Germania, adoptat in 1875 la Congresul de la Gotha, cuprilejul fuzionaxii odor don& partide socialiste germane, care pin&atunci fiintasera in mod separat: eisenachienii (care erau condusi deA. Bebel si W. Liebknecht si se aflau sub influenta ideologic& aiui Marx si Engels) si lassalleenii. Programul suferea de eclectism

era oportunist, pentru cä in problemele cele mai importanteeisenachienii au cedat lassalleenilor si au acceptat formularileacestora. K. Marx, in Critics Programului de la Gotha", i F. Engels,in scrisoarea din 18-28 martie 1875 adresata lui A. Bebel, au supusunei critici nimicitoare proiectul de Program de la Gotha, conside-rindu-1 un insemnat pas inapoi in comparatie cu Programul din 1869de la Eisenach (vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti,Editura politica, 1964, p. 12-34, 3-10). 22.

Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Bucuresti, Editura poli-tica, 1963, ed. a II-a, p. 178-179. 23.

19

si

/La

si

ei

politick--

00

ADNOTARI 343

25 Vezi K. Marx 0 F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Bucu-resti, Editura politica, 1962, ed. a VIII-a, p. 44, 54. 23.

26 In lucrarea Marxismul despre stat" exista urmatoarea insemnarefacuta de Lenin: De cautat 0 de verificat dad. Marx si Engels auvorbit de 4dictatura proletariatuluis inainte de 1 8 7 1?Se pare ca. nu" (volumul de fata, p. 167). In perioada in care alucrat la Statul i revolutia", V.I. Lenin nu a izbutit, pare-se, art.elucideze aceasta, chestiune. El a luat cunostinta de scrisoarea.adresata de Marx lui Weydemeyer, probabil, mai tirziu, dupa cecartes fusese tiparita. Pe ultima pagina a unui exemplar din primaeditie a lucrarii Statul si revolutia" apartinind lui V.I. Lenin seafla urmatoarea insemnare in limbo. germanit: tNeue Zeit* (XXV,vol. 2, p. 164), 1906-1907, nr. 31 (2.V.1907): F. Mehring: eNoimateriale in vederea unei biografii a lui K. Marx c}i F. Engels e,.din scrisoarea lui Marx adresata la 6.111.1852 lui Weydemeyer",dup care urmeaza un extras din aceasta scrisoare in care este vorba.de dictatura proletariatului.

Lenin a introdus completarea respeCtiva in editia a 2-a a lucrarii saleStatul revolutia", aparutä in 1919 (volumul de fats& p.33-35). 24-

" La sfirsitul secolului al XIX-lea inceputul secolului al XX-lea,cercurile guvernante ale burgheziei dintr-o serie de taxi, incercindsl scindeze miscarea muncitoreasc a. cu ajutorul unor concesiineinsemnate, sa abata proletariatul de la lupta revolutionara, aurecurs la o manevra complicata: au atras pe unii lideri reformistiai partidelor socialiste la participarea in guvernele burgheze reac-tionare. In 1892, in Anglia a fost ales in parlament John Burns,unul dintre elementele care au tradat de-a dreptul clasa muncitoare,vinzindu-se burgheziei pentru un locsor in guvern" (V.I. Lenin.Opere complete, vol. 17, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. adoua, p. 246). In 1899, in Franta, a intrat in guvernul burgheaR. Waldeck-Rousseau socialistul Alexandre Etienne Millerand, care

sprijinit burghezia in promovarea politicii ei. Intrarea lui Mille-rand intr-un guvern burghez reactionar a adus mari prejudiciimiscarii muncitoresti din Franta. V.I. Lenin a calificat millerandis-mul drept renegare, revizionism, bernsteinism practic". Socialistii"de teapa lui Millerand, sublinia Lenin, abateau proletariatul de lalupta revolutionaral, ademenindu-1 cu promisiunea unor reformesociale marunte" (vezi Opere complete, vol. 10, Bucure§ti, Editurapolitica, 1062, ed. a doua, p. 25). In Italia, la inceputul secolului alXX-lea, adeptii cei mai fa1,10 ai colaborarii cu guvernul au fostLeonida Bissolati, Ivanhoe Bonomi i alii, care in 1912 au fostexclu*i din partidul socialist.

In timpul primului razboi mondial, liderii oportunisti de dreaptaai partidelor social-democrate dintr-o serie de tan an trecut fati§pe pozitii social-soviniste, au intrat in guvernele burgheze din Wilelor si au promovat politica dusa de acestea. Nu e nimic ciudat

arata Lenin in faptul ca anarho-sindicalismul, desi irate bun cuoportunismul, se bucura tot mai frecvent de simpatia proletariatului

1,

a

344 ADNOTARI

din trtrile parlamentare (linaintate *, scirbit de esocialistie de teapalui Scheidemann, David, Legien, Sembat, Renaudel, Henderson,Vandervelde, Stauning, Branting, Bissolati & Co." (volumul defati, p. 45). Intr-o serie de lucrari, si in special in articolul Zeceministri ssocialisti*I" (Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 194-196), Lenin demasc& activitateaoportunista a liderilor social-democratilor de dreapta. 25.

28 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 8, Bucuresti, Editura politick1960, p. 206-207. 28.

29 Ca urmare a celei de-a doua revolutii burghezo-democratice dinRusia, la 27 februarie (12 martie) 1917, a fost rasturnat absolutismulsi s-a constituit un guvern provizoriu burghez. V.I. Lenin a caracte-rizat guvernul provizoriu in Schita tezelor din 4 (17) martie 1917",in Scrisori din depärtare" (vezi Opere complete, vol. 31, Bucuresti,Editura politick 1964, ed. a doua, p. 1-6, 9-58) si in alte lucrari. 30.

80 Cadelii membrii partidului constitutional-democrat, principalulpartid al burgheziei monarhiste-liberale din Rusia. Partidul cadetilor afast creat in octombrie 1906; din rindurile lui faceau parte reprezen-tanti ai burgheziei, mosieri care activau in zemstve si intelectuali bur-ghezi. Militantii mai de mama din rindurile cadetilor au fost:P.N. Miliukov, S.A. Muromtev, V.A. Maklakov, A.I. Singarev,P.B. Struve, F.I. Rodicev etc. Ulterior, cadetii s-au transformatintr-un partid al burgheziei imperialiste. In anii primului razboimondial, ei au sprijinit in mod activ politica extern& de cotropiridus& de guvernul tarist. In perioada revolutiei burghezo-democra-tice din februarie 1917 ei au cautat A salveze monarhia. Detinindposturile-cheie in guvernul provizoriu burghez, cadetii au promovato politic& antipopulark contrarevolutionark pe placul imperia-listilor anglo-franco-americani. Dup& victoria Revolutiei Socialistedin Octombrie, ei s-au manifestat ca dusmani neimpacati ai Puteriisovietice, an participat la toate actiunile contrarevolutionare armatesi la toate campaniile interventionistilor. Ca emigranti, dupa infrin-gerea interventionistilor si a albgardistilor, ei nu si-au incetat acti-vitatea lor contrarevolutionark antisovietick 30.

w Vezi K. Marx si F. Engels. Opere alese in dou& volume, vol. I,Bucuresti, E.S.P.L.P. 1955, ed. a II-a, p. 241. 32.

32 Die Neue Zeit" revist& teoreticit a Partiduhd social-democratdin Germania; a aparut la Stuttgart din 1883 pin& in 1923. Pin& inoctombrie 1917 a aparut sub ingrijirea lui K. Kautsky, iar dupiaceea sub ingrijirea lui H. Cunow. In Die Neue Zeit" au fost publi-cate pentru prima oar& unele lucrari ale lui K. Marx si F. Engels.Engels ajuta in permanent& cu sfaturile sale redactia revistei si ocritica adeseori pentru abaterile ei de la marxism. In ultimii ani aisecolului trecut, dup.& moartea lui F. Engels, revista a inceput sitpublice sistematic articole scrise de revizionisti, printre care si seriade articole ale lui E. Bernstein Problemele socialismului", care a

ADNOTARI 345

marcat inceputul ofensivei revizioniltilor Impotriva marxismului.In timpul primului rizboi mondial, revista s-a situat pe pozitiicentriste, sprijinind de fapt pe sociallovini§ti. 33.

" Vezi Amintiri despre Karl Marx", Bucure§ti, E.S.P.L.P. 1956,p. 273. 33.

84 Lenin a formulat pentru prima omit teza despre diversitatea formelordictaturii proletariatului inc.& in 1916, in articolul Dospre o carica-tur& de marxism §i despre seconomismul imperialist s", care eraIndreptat impotriva conceptiilor oportuniste ale lui Peatakov.Articolul a fost publicat abia in 1924, dup& Revolutia Socialist& dinOctombrie. Analizind mersul dezvoltärii istorice in conditiile impe-rialismului, V.I. Lenin scria: Toate natiunile vor ajunge la socia-lism, faptul este inevitabil, dar nu vor ajunge toate chiar in acela§ifel; fiecare va aduce un specific, exprimat intr-o anumita form& ademocratiei, intr-o anumiti varietate a dictaturii proletariatului,intr-un anumit ritm al transformarilor socialiste ale diferitelor laturiale vietii sociale. Nimic nu e mai jalnic din punct de vedere teoretio0 mai ridicol din punct de vedere practic decit ca *in numele mate-rialismului istorics s&-ti zugriEve§ti in aceastd directie viitorul intr-oculoare cenu§ie uniforma: ar fi o mizgalitura ieftini, 0 nimic maimult" (vezi Opere complete, vol. 30, Bucure§ti, Editura politica,1964, ed. a doua, p. 125).

Ulterior, Lenin sublinia ca diversitatea formelor dictaturii proleta-riatului decurge din diversitatea formelor de trecere a puterii inmiinile clasei muncitoare 0 din specificul conditiilor social-economice0 politice din diferitele tari. Astfel, in articolul Economical 0politicul in epoca dictaturii proletariatuhii", scris in 1919, Lenincaracterizeaz& puterea sovietic& ca o form& de stat a dictaturiiproletariatului care reflect& particularitätile dezvoltaxii istorice aRusiei §i relev& trasilturile generale 0 specifice ale statului proletarsovietic (vezi Opere, vol. 30, Bucure§ti, E.S.P.L.P. 1956, p. 91-101).

Dupa Revolutia Socialist& din Octombrie 0, in special, dupa celde-al doilea razboi mondial, mi§oarea international& de oliberarea dat na§tere unei noi forme a dictaturii proletariatului, deosebitede Puterea sovietica democratia populard, care a fost instauratiiintr-o serie de tari din Europa central& 0 de sud-est, precum §i inunele taxi din Asia. Aparitia democratiei populare s-a datorat condi-tiilor istorice schimbate, care au hirgit baza social& a revolutiei,au oglindit schimbärile survenite in raportul de forte dintre clasein lumea capitalist& contemporan& 0 au apropiat sarcinile general-democratice de sarcinile socialiste ale revolutiei. Revolutiile viitoaredin Virile din Orient, cu o populatie incomparabil mai numeroasi0 care se deosebesc incomparabil mai mult prin diversitateaconditiilor sociale scria Lenin In 1923 in articolul Desprerevolutia noastri" , le vor oferi (filistinilor. Nola trad.), far&indoiala, 0 mai multe trislituri specifice decit revolutia rusa" (Opere,vol. 33, Bucure§ti, E.S.P.L.P. 1957, p. 474).

Istoria a confirmat intru totul geniala previziune a lui V.I. Lenin. 35.-

346 ADNOTARI

35 Este vorba de A doua Adresi a Consiliului General al AsociatieiInternationale a Muncitorilor cu privire le, razboiul franco-prusian.Catre membrii Asociatiei Internationale a Muncitorilor din Europaci din State le Unite", scrisa, de Marx la Londra intre 6 c 9 septembrie1870 (vezi K. Marx ci F. Engels. Opere, vol. 17, Bucurecti, Editurapolitica, 1963, p. 284-292). 35.

35 Este vorba de afirmatiile facute de G.V. Plehanov in articoleleSituatia noastri" i Inca, o data despre situatia noastra (Scrisoaredare tovaripl X)", care au fost publicate in noiembrie ci decembrie1905 In Dnevnik Sotial-Demokrata" nr. 3 §i 4. 36.

27 Vezi scrisoarea lui K. Marx catre L. Kugelmann din 12 aprilie 1871(K. Marx, F. Engels, V.I. Lenin. Despre internalionalismul proletar,Bucurecti, Editura politica, 1959, p. 118-119). 36.

38 Vezi K. Marx ci F. Engels. Opere, vol. 18, Bucurecti, Edituratick 1964, P. 98. 36.

38 Vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 17, Bucure§ti, Editura poli-fica, 1963, p. 353. 36.

" Vezi K. Marx, F. Engels, V.I. Lenin. Despre internationalismulproletar, Bucurecti, Editura politick 1959, p. 118. 37.

41 Vezi K. Marx ci F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Bucu-re§ti, Editura politick 1962, ed. a VIII-a, p. 54. 40.

42 Vezi K. Marx ci F. Engels. Opere, vol. 17, Bucure§ti, Editura poli-tick 1963, p. 353, 363-354, 364, 355, 356, 357. 42.

Vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 17, Bucure§ti, Editura poli-tica, 1963, p. 359. 44.

44 Vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 17, Bucure§ti, Editura poli-tick 1963, p. 366, 357. 45.

45 Delo Naroda" cotidian, organ al partidului eserilor; a aparut laPetrograd din martie 1917 pink in iulie 1918, schimbindu-si inrepetate rinduri denumirea. In 1917, din redactia ziarului faceauparte: V.M. Zenzinov, R.V. Ivanov-Razumnik, V.V. Lunkevici,N.J. Pakitnikov, N.S. Rusanov, V.M. Cernov. Ziarul se situa pepozitii defensiste i conciliatoare, sprijinea guvernul provizoriuburghez. Editarea ziarului a fost reluata in octombrie 1918 laSamara (au aparut patru numere) i in martie 1919 la Moscova(au aparut zece numere). Ziarul a fost interzis pentru activitatecontrarevolutionara. 46.

45 Vezi K. Marx fyi F. Engels. Opere, vol. 17, Bucurecti, Editura poli-tica, 1963, P. 367. 51.

i

poli.

--

ADNOTARI 347

47 Girondinii grupare politica a burgheziei in perioada revolutieiburgheze franceze de la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Girondiniiexprimau interesele burgheziei moderate, oscilau intre revolutiecontrarevolutie i urmau calea tranzactiilor cu monarhia. 54.

48 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura poli-tica, 1963, p. 358. 54.

" Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura poli-tica, 1963, p. 359. 55.

" Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, p. 211-291. 56.Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editnra poli-tica, 1964, p. 228-229. 57.


53 Blanqui§tii partizanii unui curent din miscarea socialista franceza,in fruntea canna se afla Louis-Auguste Blanqui (18U5-1881), emi-nent revolutionar, reprezentant do seama al comunismului utopicfrancez. Blanquistii asteptau salvarea omenirii din robia salariatanu prin lupta de clasa a proletariatului, ci printr-un complot urzitde o infima minoritate de intelectuali" (V.I. Lenin. Opere complete,vol. 13, Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 76). Sub-stituind activitatii unui partid revolutionar actiunile unui grupsecret de complotisti, ei nu tineau seama de situatia concreta nece-sara victoriei insurectiei i subapreciau importanta legaturii curuasele. 58.

" Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, p. 270. 58.

55 Proudhoni0ii partizanii unui curent antistiintific, ostil marxis-mului, at socialismului mic-burghez, numit astfel dupa numeleideologului sau, anarhistul francez Proudhon. Criticind de pe pozitiimic-burgheze marea proprietate capitalista, Proudhon visa la eter-nizarea micii proprietati private si propunea, in acest scop, organi-zarea unei band populare" si a unei band de schimb", cu ajutoruldirora muncitorii vor putea, chipurile, sit-0 procure mijloace deproductie proprii, sa devina meseriasi i sa-si asigure astfel o desfa-cere echitabila" a produselor lor. Proudhon nu intelegea rolulistoric al proletariatului, avea o atitudine negativa fata de lupta declash, fata de revolutia proIetar i dictatura proletariatului; elnega, do pe pozitii anarhiste, necesitatea statului. Marx si Engelsau dus o lupta consecventa, impotriva incercarilor proudhonistilorde a impune Internationalei I conceptiile lor. Proudhonismul afost supus unei critici nimicitoare in lucrarea lui Marx Mizeriafilozofiei". Lupta hotarita dusk de Marx, Engels si de adeptii lor

24

f}i

348 ADNOTARI

in cadrul Inteniationalei I impotriva proudhonismului s-a soldatcu victoria deplina a marxismului asupra proudhonismului.

Lenin a calificat proudhonismul drept o stupiditate de mic-burghez 0 de filistin", incapabil sa-qi Metz leased punctul de vedereal elasei muncitoare. Ideile proudhonismului au fost folosite pe scar&larga de teoreticienii" burghezi in propagarea ideii colaborariidintre clase. 59.

56 Este vorba de articolul lui K. Marx Indiferentismul politic" §ide articolul lui F. Engels Despre autoritate", care au fost publicatein decembrie 1873 in culegerea italianä Almanacco Republicanoper l'anno 1874", iar apoi, in traducere germana, in 1913, in revistaDie Neue Zeit" (vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 18, Bucu-re§ti, Editura politica, 1964, p. 303-308 0 309-312). 59.

" K. Marx. Indiferentismul politic" (vezi K. Marx 0 F. Engels.Opere, vol. 18, Bucurelti, Editura politica, 1964, p. 304). 60.

" F. Engels. Despre autoritate" (vezi K. Marx §i F. Engels. Opere,vol. 18, Bucure§ti, Editura politick, 1964, p. 311). 61.

59 F. Engels. Despre autoritate" (vezi K. Marx 0 F. Engels. Opere,vol. 18, Bucure§ti, Editura politica, 1964, p. 311-312). 62.

" Vezi K. Marx 0 F. Engels. Opere, vol. 19, Bucurelti, Editura poli-tica, 1964, p. 3-10. 63.

61 Vezi K. Marx. Critica Programului de la Gotha" (K. Marx qiF. Engels. Opere, vol. 19, Bucure§ti, Editura politick 1964, p. 12-34).

64.

62 Este vorba de lucrarea lui K. Marx Mizeria filozofiei" (vezi K. Marx0 F. Engels. Opere, vol. 4, Bucure§ti, Editura politica, 1963, ed. aII-a, p. 66-179). 64.

63 Vezi K. Marx 0 F. Engels. Opere, vol. 19, Bucure§ti, Editura poli-tica, 1964, p. 7. 64.

" Programul de la Erfurt programul Partidului social-democrat dinGermania, adoptat in octombrie 1891, la Congresul de la Erfurt.Programul de la Erfurt a reprezentat un pas inainte in comparatiecu Programul de la Gotha (1876). La baza lui a fost pus& teoriamarxista a pieirii inevitabile a modului de productie capitalist 0 ainlocuirii lui cu modul de productie socialist; programul sublinianecesitatea pentru clasa muncitoare de a duce lupta politica, aratarolul partidului ca conducator al acestei lupte etc. Dar §i Programulde la Erfurt continea o serie de concesii serioase facute oportunis-mului. F. Engels a facut o critica amplii a proiectului de Program dela Erfurt in lucrarea sa Observatii critice pe marginea proiectuluide program social-democrat din 1891" (vezi K. Marx, F. Engels.Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin, 1963, P. 226-237); aceastaera de fapt o critica la adresa oportunismului intregii Interna-tionale a II-a. Dar conducerea social-democratiei germane a ascuns

ADNOTARI 349

maselor de partid critica flcutli de Engels, iar principalele lui obser-vatii n-au fost luate in considerare la elaborarea textului definitival programului. V.I. Lenin considera c& principals lips& a Progra-mului de la Erfurt, o concesie laä facuti oportunismulni, este faptulci in program nu se spune nimic despre dictatura proletariatului.

66.

" Vezi K. Marx, F. Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin, 1963,p. 232. 67.

66 Vezi K. Marx, F. Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin,1963, p. 233. 68.

67 Legea excepfionald impotriva socialiftilor a fost introdusi in Germaniain 1878, de guvernul lui Bismarck, in vederea luptei impotriva mi§-c&rii muncitore§ti i socialiste. Prin aceasti lege au fost interzisetoate organizatiile partidului social-democrat, organizatiile muncito-re§ti de mask, presa muncitoreasci; in baza ei, autorit&tile confiscaupublicatiile socialiste, puneau sub urmiaire i expulzau pe membriipartidului social-democrat. Dar represiunile nu au reu§it s& distrug&partidul social-democrat, a calla activitate a fost reorganizat&adaptat& la conditiile ilegalitlitii: a fost organizat& aparitia in strainä-tate a ziarului Der Sozial-Demokrat" organul central al parti-dului ; tot in strainatate s-au tinut regulat congresele partidului(in 1880, 1883 0 1887); in Germania au fost repede refäcute, inconditiile i1egalitiiii, organizatiile i grupurile social-democrate,in fruntea cirora se afla Comitetul Central ilegal. In acela0 timp,partidul a folosit pe scar& largg, posibilitatile legale pentru intärilebaaturile cu masele, iar influenta lui a crescut neincetat ; numärulvoturilor intrunite de social-democrati in alegerile pentru Reichstaga crescut, din 1878 pina in 1890, de peste trei ori. Social-democratiigermani au primit un mare ajutor din partea lui K. Marx 0 F. Engels.Sub presiunea miccarii muncitorecti de masa, care devenea din cein ce mai puternica, in 1890 legea exceptional& impotriva soda-liOilor a fost abrogata. 69.

68 Vezi K. Marx, F. Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin,1963, p. 233-234. 69.

68, Vezi K. Marx, F. Engels.: Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin,1963, p. 234. 69.

" Vezi K. Marx, F. Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin,1963, p. 234-235. 70.

71 Vezi K. Marx, F. Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin,1963, P. 235-236. 71.

76 Vezi K. Marx, F. Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin,1963, p. 236-237. 73.

76 Pravda" cotidian bolcovic legal; primul numar a aparut laPetersburg in ziva de 22 aprilie (6 mai) 1912.

24*

si

a-si

350 ADNOTARI

Din punct de vedere ideologic, Pravda" era condus& de Lenin;el scria aproape zilnic articole pentru ziar, d&clea directive redac-tiei. Lenin lupta ca ziarul 85, fie scris Intr-un spirit combativ, revo-lutionar.

0 mare parte din munca organizatoric4 a partidului era concen-trat& la redactia ziarului Pravda". Aici se organizau intilniri cureprezentantu celulelor de partid locale, se primeau informatii des-pre munca de partid din fabrici i uzine, de aici se transmiteau three-tivele de partid ale Comitetului Central si ale Comitetului de partiddin Petersburg.

Pravda" era supus& in permanent& represiunilor politienesti.La 8 (21) iulie 1914, ziarul a fost suspendat.

Ziarul Pravda" si-a reluat aparitia dup& revolutia burghezo-democratic& din februarie 1917. Incepind de la 6 (18) martie 1917,Pravda" a Inceput sä apar& ca organ al Comitetului Central si alComitetului din Petersburg al P.M.S.D.R.

Dupa, ce s-a tutors la Petrograd, Lenin a intrat In colectivul deredactie al Pravdei", in paginile cireia se desfitsura lupta pentrupromovarea planului leninist de transformare a revolutiei burghezo-democratice In revolutie

In perioada iulieoctombrie 1917, ziarul Pravda" a avut de sufe-nit represiuni din partea guvernului provizoriu contrarevolutionar,find nevoit s&-si schimbe in repetate rinduri denumirea: ListokoPravdio", Proletarii", Rabocii", Rabocii Puti". Dup& victoriaMarii Revolutii Socialiste din Octombrie, Inceplud din 27 octombrie(9 noiembrie) 1917, ziarul a inceput sã aparit iaräsi sub vechea denu-mire: Pravda".

Pravda" ocupl un loc deosebit de important in istoria preseibolsevice. Generatia de muncitori Inaintati educatit de ea a jucatun rol de frunte in Marea Revolutie Socialista, din Octombrie siIn construirea socialismului.

Ziarul Pravda" a fost primul ziar muncitorese legal de masa sia marcat o etapit nou& In dezvoltarea presei clasei muncitoare dinRusia si a proletariatului international. Incepind din 1914, zivaaparitiei primului numbr al Pravdei" a devenit siirb&toarea preseimuncitoresti.

Lenin a caracterizat activitatea ziarului Pravda" In articoleleBilantul unei activitati de o jumittate de an", MuncitoriinPravda*", Clasa muncitoare i presa muncitoreasa", RaportulC.C. al P.M.S.D.R. i instructiunile pentru delegatia C.C. la Confe-rinta de la Bruxelles", Cu privire la rezultatele obtinute de ziumpresei muncitoresti", La a zecea aniversare a ePravdei»" etc. (veziOpere complete, vol. 21, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. adoua, p. 442-458; vol. 22, p. 76-78 ; vol. 26, 1964, p. 243-262,391-439, 454 462; Opere, vol. 33, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1957,p. 340 343). 73.

71 Vezi F. Engels. Prefatit la lucrarea lui K. Marx oRitzboiul civildin Franta*" (K. Marx. Räzboiul civil din Franta", Bucuresti,Editura politica, 1960, p. 6-19). 74.

socialista.

ADNOTARI 351

75 Vezi F. Engels. Prefata la lucrarea lui K. Marx *Razboiul civil dinFranta e (K. Marx. Razboiul civil din Franta", Bucuresti, Editurapolitica, 1960, p. 7). 74.

78 Este vorba de cuvintarea rostitit in ziva de 11 (24) iunie 1917 demensevicul Tereteli, ministru in guvernul provizoriu, la sedintacomuna, a Prezidiului primului Congres general al Sovietelor dinRusia, a Comitetului executiv al Sovietului de deputati ai muncito-rilor 0 soldatilor din Petrograd, a Comitetului executiv al Sovietuluido deputati ai Wanilor si a birourilor tuturor fractiunilor din con-gres. Liderii esero-mensevici au organizat aceasta sedinta cu scopulca, profitind de majoritatea pe care o aveau in cadrul ei, sit dea olovitura partidului bollevic. In cuvintarea sa tinuta pe un tonisteric, Tereteli a declarat ca demonstratia proiectata de bolsevicipentru ziva de 10 (23) iunie ar fi fost un complot in vederea rastur-narii guvernului si a cuceririi puterii de catre bolsevici". Intreagacuvintare a avut un caracter calomniator si contrarevolutionar.In semi de protest impotriva calomniilor debitate de Tereteli 0de altilideri at eserilor si mensevicilor, bolsevicii au parasit sedinta.V.I. Lenin n-a asistat la iedinta si s-a pronuntat impotriva partici-parii la ea. Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului Pravda",Lenin facea cunoscut ca, el a sustinut ea bolsevicii trebuie so, refuzedin principiu sa, participe la aceasta consfatuire, prezentind tot-odata o declaratie scrisit in care sa, se arate ca noi nu participant lathci un fel de consfatuiri in legatura cu acesto probleme (interzice-rea manifestatiilor)" (Opere complete, vol. 32, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 856). 75.

" Vezi F. Engels. Prefata la lucrarea lui K. Marx *Ritzboiul civil dinFranta*" (K. Marx. Razboiul civil din Franta", Bucuresti, Editurapolitica, 1960, p. 12). 76.

78 Los-von-Ifirche-Bewegung (miscarea pentru despartirea de biserica),cunoscuta 0 sub denunnrea de Kirchenaustrittsbewegung (miscareapentru iesirea din biserica), a capatat in Germania, inaintea primuluirazboi mondial, un caracter de masa. In ianuarie 1914 revista DieNeue Zeit" a publicat articolul revizionistului Paul GOre Kirchen-austrittsbewegung und Sozialdemokratie", care a marcat incepereaunor discutii in problema atitudinii pe care Partidul social-democratgerman trebuia sa o adopte fata de aceasta, miscare. In cursul discu-tiilor, militantii de seam& ai social-democratiei germane nu I-aucombatut pe Gore, care afirmase ca partidul trebuie sa pastrezeo atitudine de neutralitate fata de miscarea pentru iesirea dinbiserica si sit interzica, membrilor sai O. desfasoare, in numele parti-dului, propaganda antireligioasa si antibisericeasca.

V.I. Lenin a atras atentia asupra acestor discutii pe cind lucra lamaterialele pentru Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalis-mului" (vezi Opere, vol. 39, Bucuresti, Editura politica, 1962, p. 577).

76 .

352 ADNOTARI

72 Vezi F. Engels. Prefat& la lucrarea lui K. Marx ortilzboiul civil dinFranta o" (K. Marx. Razboiul civil din Franta", Bucuresti, Editurapolitica, 1960, p. 16). 77.

88 Cifrele citate de V.I. Lenin referitoare la salariile admisibile sintexprimate in bani hirtie la cursul din a doua jumatate a anului 1917.

In anii primului räzboi mondial, rubla de hirtie s-a devalorizatmult In Rusia. 77.

81 Vezi F. Engels. Prefat& la lucrarea lui K. Marx aRazboiul civil dinFranta*" (K. Marx. Rizboiul civil din Franta", Bucure§ti, Editurapolitia, 1960, p. 17). 77.

82 Vezi F. Engels. Prefata la lucrarea lui K. Marx oRazboiul civil dinFranta*" (K. Marx. Rlizboiul civil din Franta", Bucuresti, Editurapolitica, 1960, p. 17-18). 79.

83 Lassalleenii adeptii si discipolii lui F. Lassalle socialist mic-burghez german , membri ai Uniunii generale a muncitorilorgermani, intemeiatii la Leipzig in 1863, la Congresul uniunilormuncitoresti, cu scopul de a contracara actiunile progresistilorburghezi, care urmireau si supuna influentei lor clasa muncitoare.Primul presedinte al Uniunii a fost Lassalle, care a formillat progra-mul si bazele ei tactice. S-a proclamat drept program politic alUniunii lupta pentru votul universal, iar infiintarea unor asociatiimuncitoresti de productie care urmau A fie subventionate de statdrept program economic. In activitatea lor practica, Lassalle siadeptii s&i, care se obisnuiser& cu ideea hegemoniei Prusiei, sustineaupolitica de mare putere promovat& de Bismarck; obiectivscria F. Engels lui K. Marx la 27 ianuarie 1865 , aceasta a fost oticalosie si o tradare, in folosul prusienilor, a Intregii misciri munci-toresti" (vezi K. Marx, F. Engels. Briefwechsel, III. Band, DietzVerlag, Berlin, 1950, p. 261). In repetate rinduri, K. Marx si F. Engelsau criticat cu vehement& teoria, tactica si principiile organizatoriceale lassalleanismului, pe care-I considerau drept un curent oportunistin miscarea muncitoreasca germanä. 80.

" Vezi K. Marx si F. Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin1963, p. 417-418. 80.

83 Este vorba de Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., care a avut locintre 17 (30) iulie si 10 (23) august 1903. Primele 13 sedinte s-antinut la Bruxelles. Apoi, din cauza persecutiilor politienesti, congre-sul si-a continuat lucririle la Londra.

Congresul a lost pregatit de Iskra", care, sub conducerea luiLenin, a desfasurat o munc& vast& pentru unirea social-demo-cratilor din Rusia pe baza principiilor marxismului revolutionar.

Principalele probleme ale congresului au fost adoptarea progra-mului si a statutului partidului si alegerea centrelor lui de condu-cere. Lenin si adeptii sai au desfasurat in cadrul congresului o luptihotarititi impotriva oportunistilor.

ADNOTARI 353

Proiectul de program al partidului, elaborat do redactia Iskrei",si indeosebi teza cu privire la rolul conducator al partidului in mis-carea muncitoreasc5, punctul cu privire la necesitatea cuceririidictaturii proletariatului 0 partea agrara a programului au constituittinta unor atacuri inversunate din partea oportunistilor. Congresula dat o riposta oportunistilor si a aprobat in unanimitate (cu o abti-nere) programul partidului, in care erau formulate atit sarcinileimediate ale proletariatului in iminenta revolutie burghezo-democra-tic& (programul-minimum), cit si sarcinile legate de victoria revo-lutiei socialiste 0 de instaurarea dictaturii proletariatului (programul-maximum). Pentru prima oara, in istoria miscarii muncitoresti dup.&moartea lui Marx si Engels a fost adoptat un program revolutionar,in care, la insistentele lui Lenin, lupta pentru dictatura proletaria-tului a fost proclamata drept sarcina fundamentala a partiduluiclasei muncitoare.

In cursul dezbaterilor pe marginea statutului partidului s-a dat olupta apriga in problema principiilor organizatorice care trebuiausa stea la baza construirii partidului. Lenin si adeptli sai luptaupentru crearea unui partid revolutionar combativ al clasei munci-

_ toare. De aceea, textul primului paragraf al statutului, apt cum 1-aformulat Lenin, conditiona calitatea de membru de partid nu numaide recunoasterea programului si de sprijinirea din punct de vederematerial a partidului, ci 0 de obligativitatea membrului de partidde a face parte dintr-una din organizatiile partidului. Martov aprezentat la congres o formulare proprie a acestui paragraf, potrivitcareia, pentru ca cineva sa fie considerat membru de partid, i secerea, in afara de recunoasterea programului 0 sprijinirea din punctde vedere material a partidului, numai un sprijin personal, acordatcu regularitate partidului, sub conducerea uneia dintre organizatiilelui. Formularea lui Martov, care inlesnea intrarea in partid a tuturorelementelor nestatornice, a fost adoptata de congres cu o neinsemnatamajoritate de voturi. In esenta insa, congresul a adoptat statutulelaborat de Lenin. Congresul a adoptat si o serie de rezolutii inproblemele tactice.

La congres s-a produs o sciziune intro adeptii consecventi aiorientarii iskriste (leninistii) 0 iskristii nestatornici (partizanii luiMartov). Adeptii orientirii leniniste, care au obtinut majoritateade voturi la alegerea institutiilor centrale ale partidului, au inceputsa fie numiti bolsevici, iar oportunistii, care au 'limas in minoritate,mensevi ci.

Congresul a avut o uriasa importanta pentru dezvoltarea miscariimuncitoresti din Rusia. Bolsevismul ca un curent de gindire poli-tica si ca partid politic exist& din 1903", scria Lenin (Opere, vol. 31,Bucuresti, E.S.P.L.P. 1956, p. 8). Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.,creind partidul proletar de tip nou, care a devenit un model pentrumarxistii revolutionari din toate tarile, a constituit un punct decotitura in miscarea muncitoreasca internationala. 81.

354 ADNOTARI

86 Vezi F. Engels. Prefata la lucrarea lui K. Marx oftlzboiul civil dinFranta e (K. Marx. Ithzboiul civil din Franta", Bueuresti, Editurapolitick, 1960, p. 18). 82.

87 Vezi K. Marx 0 F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, p. 12-34. 83.

88 Vezi K. Marx si F. Engels. Opera, vol. 19, Bucuresti, Editura1964, p. 3-10. 83.

83 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti, Editura poli.tick, 1964, p. 29. 85.

90 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti, Editura poll.tick 1964, p. 29-30. 85

Vezi K. Marx si F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Bum.re5ti, Editura politica, 1962, ed. a VIII-a, p. 46. 86.

92 Vezi K. Marx si F. Engels. Rizboiul civil din Franta" (K. Marx 0F. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura political, 1963, p. 357).

87.



96 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti, Editura poli-tick 1964, P. 21. 92.

96 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti, Editura poli-tica., 1964, p. 21. 93.

97 Vezi K. Marx 5i F. Engels. Opere, vol. 19, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, p. 22. 9,5.

98 Shylock personaj din comedia lui Shakespeare Negutatorul dinVenetia"; chmAtar crud si hain, care cerea neinduplecat sit se taie,potrivit clauzelor din poliä, o livra, de came din trupul debitoruluisin fan platnic. 96.

99 In manuscrisul chrtii Statul § revolutia" pastrat in Arhivacentrala de partid a Institutului de marxism-leninism de pe ling&C.C. al P.C.U.S. aceastal noth nu existi. La pagina 68 a menu-scrisului existi urmatoarea insemnare: Vezi intercalarea nota dela p. 6 8 a". Duph eft se pare, pagina cu intercalarea la care serefer& Lenin s-a pierdut. 101.

1" Congresul de la Haga al Internalionalei I a avut loc intre 2 si 7 septem-brie 1872. Au participat 65 de delegati, reprezentind 16 organizatiinationale. Marx §i Engels au depus o uriasa munch de preghtire a

poli-tica,

81

,

ADNOTARI 365

congresului in vederea unirii fortelor proletare revolutionare. Lapropunerea lui Marx si Engels a fost adoptat& ordinea de zi i s-afixat data convoarii congresului. Pe ordinea de zi a congresuluifigurau doll& probleme principale: 1) cu privire la drepturile Consi-liului General si 2) cu privire la activitatea politic& a proletariatului.

Congresul a adoptat rezolutii privind largirea imputernicirilorConsiliului General, mutarea sediului Consiliului General, activi-tatea organizatiei secrete Alianta democratiei socialiste" i altele.Cea mai mare parte a acestor rezolutii au fost scrise de Marx siEngels. La baza celorlalte stäteau propunerile bor.

In rezolutia congresului cu privire la cea de-a doua problem& depe ordinea de zi se spunea ca cucerirea puterii politice devine mareadatorie a proletariatului", iar pentru asigurarea victoriei revolu-tiei sociale i atingerea scopului ei final desfiintarea claselor"este necesar6 organizarea proletariatului ca partid politic (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura politica,1964, P. 153).

Congresul a insemnat incununarea luptei indelungate duse deMarx, Engels 0 adeptii lor impotriva tuturor varietatilor de secta-rism mic-burghez. Liderii anarhistilor M.A. Bakunin, J. Guil-laume si altii au fost exclusi din Internationalsk

Hotrairile Congresului de la Haga, ale cärui lucräri s-au desfäsuratsub conducerea direct& a lui Marx 0 Engels si cu participarea loractivä, au marcat victoria marxismului asupra conceptiilor mic-burgheze despre lume ale anarhistilor 0 au pus baza pentru creareain viitor a partidelor politice nationale de sine stitãtoare ale elaseimuneitoare. 103.

101 Vezi F. Engels. Prefatil la lucrarealui K. Marx eCritica Programulnide la Gotha*" (K. Marx. Critica Programului de la Gotha", Bucu-resti, Editura politicS, 1959, ed. a II-a, p. 6). 103.

102 Zarea" revista politica-stiintifica marxistl; a ap&rut legal inanii 1901-1902 la Stuttgart, sub ingrijirea redactiei ziarului Iskra".Au apirut in total patru numere (dintre care until dublu): nr. 1 inaprilie 1901 (de fapt la 10 (23) martie), nr. 2-3 in decembrie 1901,iar nr. 4 in august 1902. Sarcinile revistei au fost formulate in Pro-iectul de declaratie a redactiei ziarului eIskra* i revistei oZarea s",scris de V.I. Lenin in Rusia (vezi Opere complete, vol. 4, Bucuresti,Editura politick 1964, ed. a doua, p. 315-326). In 1902, pe vremeadivergentelor i conflictelor ivite in redactia ziarului Iskra"a revistei Zarea", G.V. Plehanov a prezentat un proiect in carepreconiza separarea revistei de ziar (el urmind asume redac-tarea revistei), dar aceasta propunere n-a fost acceptatd, i cele doll&publicatii au continuat s& aib& o redactie comunk

Zarea" a criticat revizionismul rus i pe cel international 0 aaparat bazele teoretice ale marxismului. In aceast& revist& au fostpublicate lucarile lui Lenin: Note ocazionale", Prigonitorii zemst-velor i Hanibalii liberalismului", D-nii acriticiu in problema agrar&"(primele patru capitole ale lucr&rii Problema agrari i ecriticii

salt

S5G ADNOTARI

lui Marx i"), Cronica interni", Programul agrar al social-democra-tiei ruse", precum IA lam &rile lui G.V. Plehanov: Critics criticilornostri. Partea I. D-I P. Struve in rolul de critic al teoriei dezvoltiriisociale a lui Marx", Cant impotriva lui Kant, sau testamentuld-lui Bernstein" si altele. 104.

103 Este vorba de al V-lea Congres international al Internationalei aII-a, care si-a desfisurat lucrarile la Paris intre 23 si 27 septembrie1900. In problema principal& Cucerirea puterii politico si alian-tele en partide burgheze" , inscris& pe ordinea de zi in legituri enintrarea lui A. Millerand In guvernul contrarevolutionar Waldeck-Rousseau, congresul a adoptat cu majoritate de voturi rezolutiapropus& de K. Kautsky. In rezolutie se spunea c& intrarea unui socia-list intr-un guvern burghez nu poste fi considerat& inceputul normalal cuceririi puterii politice, ci un mijloc fortat, vremelnic si excep-tional in lupta impotriva unor imprejurari grele". Ulterior, opor-tunistii s-au refefit adesea la acest punct al rezolutiei pentrua-si justifica colaborarea cu burghezia.

In nr. 1 din aprilie 1901 al revistei Zarea" a fost publicat arti-colul lui G.V. Plehanov Citeva cuvinte despre ultimul congressocialist international de la Paris (Scrisoare deschis& adresat& tova-räsilor care mi-au trimis mandatul)", in care se critica vehementrezolutia lui Kautsky. 105.

Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura poli-tical, 1963, P. 313; vol. 18, 1964, P. 98. 105.

Bernsteiniad5, bernsteinism curent oportunist in social-democratiainternationala, ostil marxismului, splint in Germania la sfirsitulsecolului al XIX-lea. A fost astfel denumit dupit numele lui E. Bern-stein, exponentul cel mai tali§ al revizionismului.

In anii 1896-1898, Bernstein a publicat in revista Die NeneZeit", organ teoretic al social-democratiei germane, o serie de arti-cole sub titlul comun Problemele socialismului", in care a incercatsä revizuiasc& bazele filozofice, economice si politice ale marxis-mului revolutionar. El a negat posibilitatea de a fundamentastiintific socialismul si de a dovedi, din punctul de vedere al concep-tiei materialiste a istoriei, necesitatea si inevitabilitatea lui; a tagã-duit faptul cal mizeria creste, ca. are loc un proces de proletarizaresi el contradictiile capitaliste se ascut; a declarat inconsistent&ins4i notiunea de amp final* si a respins ffir& nici o rezerv& ideeadictaturii proletariatului; a negat opozitia principial& dintre libera-lism si socialism; a negat teoria luptei de elasd..."(V.I. Lenin. Operecomplete, vol. 6, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 7).Revizuirea marxismului de cittre adeptii lui Bernstein a avut dreptscop si transforme social-democratia dintr-un partid al revolutieisociale intr-un partid al ref ormelor sociale.

Elementele de stings, din rindurile social-democratiei germane auinceput sit lupte impotriva lui Bernstein in paginile ziarelor lor. Inapararea bernsteinismului s-a pronuntat aripa oportunisto., de

104

105

ADNOTARI 357

dreapta. Comitetul Central al partidului s-a situat pe o pozitieimpaciuitorista fata de bernsteinism si nu i-a dat riposta cuvenita.In revista Die Neue Zeit", polemica in jurul articolelor lui Bern-stein a fost deschisa in iulie 1908 de articolul lui G.V. PlehanovBernstein si materialismul", indreptat impotriva revizionismului.

La congresele de la Stuttgart (octombrie 1898), Hanovra (octom-brie 1899) si Lfibeck (septembrie 1901) ale Partidului social-democratdin Germania, bernsteinismul a fost condamnat, dar, data fiindpozitia impiciuitoristi a majoritatii liderilor, partidul nu s-a desoli-darizat de Bernstein. Bernsteinienii au continuat sa propage Nigideile revizioniste in revista Sozialistische Monatshefte" si in orga-nizatiile de partid.

Bernsteinismul a gasit sprijin la elementele oportuniste din cele-lalte partide ale Internationalei a II-a. In Rusia, teoriile lui Bern-stein au fost sustinute de catre marxistii legali" si de catreeconomisti".

Numai marxistii revolutionari din Rusia, bolsevicii, in frunte cuLenin, au dus o lupta hotarita si consecventa impotriva bernsteinis-mului si a adeptilor lui. Inca din 1899 Lenin a luat atitudine impo-triva bernsteinienilor in Protestul social-democratilor din Rusia"si in articolul Programul nostru". Lenin a supus bernsteinismul uneicritici aminuntite in lucrarea Ce-i de facut?", in articolele Marxismsi revizionism", Divergentele din rindurile miscarii muncitorestieuropene" (vezi Opere complete, vol. 4, Bucuresti, Editura politica,1964, ed. a doua, p. 167-170, 176-180; vol. 6, p. 1-190 vol. 17,1963, p. 15-26; vol. 20, p. 66-73), precum si in alte lucriiii.

106 Vezi K. Marx. Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte"(K. Marx 0 F. Engels. Opere, vol. 8, Bucuresti, Editura politica,1960, p. 206-207). 106.

107 Vezi K. Marx IA F. Engels. Prefata la editia germana din 1872 a8Manifestului Partidului Comunist o" (K. Marx 0 F. Engels. Opere,vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1964, p. 98). 107.

108 Vezi K. Marx. Razboiul civil din Franta" (K. Marx si F. Engels.Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politica, 1963, p. 366). 109.

109 Brosura lui K. Kantsky Der Weg zur Macht. Politische Betracht-ungen Uber das Hineinwachsen in die Revolution". Berlin, 1909,a aparut in limba rusi abia in 1918. 110.

no Vezi K. Marx si F. Engels. Adresa Organului Central catre Ligacomunistilor" (K. Marx 0 F. Engels. Opere, vol. 7, Bucuresti, Edi-tura politica, 1960, p. 271). 113.

iii. Vezi K. Marx. RAzboiul civil din Franta" (K. Marx si F. Engels.Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politica, 1963, p. 356). 115.

118 Este vorba de cartea sotilor S. si B. Webb Theorie und Praxis derenglischen Gewerksvereine (Industrial democracy)". 116.

358 ADNOTARI

118 Vezi K. Marx §i F. Engels. Manifestul Partidului Comunist", Bucu-resti, Editura politick 1962, ed. a VIII-a, p. 45. 118.

114 Sozialistisehe Monatshefte" revista, principalul organ de presaal oportuni§tilor germani si una dintre publicatiile revizionismuluiinternational. A aparut la Berlin din 1897 pin& in 1933. In timpulprimului razboi mondial s-a situat pe o pozitie social-sovina. 118.

Hi Jauresistiro adepti ai lui J. Jaurès, militant de mama al misciriisocialiste franceze §i internationale. Jaures a luptat pentru democra-tie, pentru libertati populare, pentru pace si impotriva juguluiimperialist §i a razboaielor de cotropire. Dar Jaur6s si adeptil saiau procedat la revizuirea principalelor teze ale marxismului. Jau-rèsistii considerau ci socialismul va invinge nu pe calea luptei declash, a proletariatului impotriva burgheziei, ci ca rezultat al inflo-ririi ideii de democratie". Ei propovaduiau pacea de clash introasupritori §i asupriti §i impartasean iluziile proudhoniste desprecooperatie, considerind cä dezvoltarea acesteia in capitalism arfavoriza trecerea treptati la socialism. In 1902, jaurèsistii au inte-meiat Partidul socialist francez, care se situa pe pozitil reformiste.In 1905, acest partid a fuzionat cu Partidul socialist din Frantade sub conducerea lui Guesde, constituind un singur partidPartidul socialist francez. V.I. Lenin a criticat en asprime con-ceptlile reformiste ale lui Jauras §i ale jaurèsistilor. Lupta dnsi deJaurès pentru pace, impotriva pericolulid iminent de rizboi, i-aatras ura burgheziei imperialiste. In ajunul primulni razboi mon-dial, Jaur6s a fost asasinat de catre unelte ale reactinnii.

In timpul primului rizboi mondial, jauresi§tii, care format majori-tatea in conducerea Partidului socialist francez, an sustinut faticritzboiul imperialist 0 s-au situat pe pozitiile social-sovinismului.

118.

116 Partidul socialist italian a fost infiintat in 1892 si se numea initial

',Partiduloamenilor muncii italieni"; in 1893, la Congresul de la

Reggio-Emilia, a luat denumirea de Partidul socialist al oamenilor=mil italieni"; din 1895 a inceput si se numeasca Partidul socia-list italian". Chiar din momentul crearii Partidului socialist italian,in cadrul lui s-a dat o ascutita lupta ideologica intre doui curente

curentul oportunist si curentul revolutionar, care aveau diver-gente in problemele politicii si tacticii partidului. In 1912, sub pre-siunea elementelor de stinga, la Congresul de la Reggio-Emilia,reformistii cei mai inveterati, partizani ai razboiului s't ai colaborariicu guvernul ci burghezia (Bonomi, Bissolati), au fost exclusi dinpartid. De la inceputul primului razboi mondial si pina la intrareaItaliei in razboi, Partidul socialist italian s-a pronuntat impotrivarazboiului, a lansat lozinca: Impotriva ritzboiului, pentru neutrali-tate I". In decembrie 1914 a fost exclus din partid un grup de rene-gati (Mussolini si altii), care sustineau politica imperialista a burghe-ziei si se pronuntau in favoarea razboiului. In legAturi cu intrareaItaliei in razboi de partea Antantei (mai 1916), in Partidul socialist

ADNOTARI 3:4

italian s-au conturat foarte pronuntat trei orientari: 1) cea de dreapta,care ajuta burghezia sa dud, razboiul; 2) cea centrista, care grupamajoritatea membrilor de partid 0 actiona sub lozinca: Nici sa,nu participam la razboi, nici sa nu-I sabotam", gi 3) cea de stinga,care lua o atitudine mai hotarita impotriva razboiului, dar nu agtiut sa organizeze o lupta consecventa impotriva acestuia ; cei destinga nu au inteles necesitatea transformarii razboiului imperialistin razboi civil gi a rupturii totale cu reformigtii, care colaborau cuburghezia. Socialigtii italieni au organizat la Lugano (1914) o con-ferinta comuna cu socialigtii elvetieni, au participat activ la confe-rintele socialiste internationale de la Zimmerwald (1915) gi Kienthal(1916).

La sfirgitul anului 1916, Partidul socialist italian a pagit pe caleasocial-pacifismului. 119.

117 Partidul laburist independent din Anglia (Independent Labour Party)organizatie reformista, intemeiata, de conducatorii noilor trade-

unionuri" in 1893, in conditiile inviorarii luptei greviste gi intensi-flea:6i migcarii pentru independenta clasei muncitoare din Angliafata de partidele burgheze. Din Partidul laburist independent faceauparte membrii noilor trade-unionuri" gi ai unei serii de sindicatevechi, reprezentanti ai intelectualilor gi ai micii burghezii care erausub influenta fabienilor. In fruntea acestui partid se afla Keir-Har-die 0 R. MacDonald. Inca de la infiintare, Partidul laburist inde-pendent s-a situat pe pozitii burghezo-reformiste, acordind atentie,in primul rind, formei de lupta parlamentare gi tranzactiilor parla-mentare cu partidul liberal. Caracterizind Partidul laburist inde-pendent, Lenin a scris ca acesta este in realitate un partid oportu-nist, dependent totdeauna de burghezie" (Opere, vol. 29, Bucuregti,Editura politica, 1959, p. 479).

La inceputul primului razboi mondial, Partidul laburist indepen-dent a publicat un manifest impotriva razboiului, dar curind dupiiaceea s-a situat pe pozitiile sociallovinismului. 119.

118 Lucrarea Marxisrnul despre slat" a fost scrisa de V.I. Lenin la Zurichin ianuarie-februarie 1917 gi a fost publicata pentru prima oara in1930, in Culegeri din Lenin", vol. XIV. Materialele cuprinse inaceasta lucrare au fost folosite de V.I. Lenin la elaborarea cartiiStatul gi revolutia". Manuscrisul lucrarii Marxismul despre stat"reprezinta un caiet, cu coperto albastre, de 48 de pagini, acoperitecu un scris marunt gi des, cu introduceri facute ulterior, cu notemarginale gi sublinieri, care dovedesc cal Lenin a revenit in repetaterinduri la aceste materiale. Lucrarea contine cele mai importanteteze ale lui K. Marx gi F. Engels cu privire la stat gi la dictaturaproletariatului, extrase din articole gi carti ale lui K. Kautsky, A.Panneckoek, E. Bernstein, insotite de observatiile, completarile,generalizarile 0 concluziile lui V.I. Lenin.

Intorcindu-se din Elvetia in Rusia in aprilie 1917, Lenin a lasatmanuscrisul Marxismul despre stat", impreuna cu alte materiale,in strainatate spre pastrare. Ulterior, in iulie 1917, ingrijorat de

360 ADNOTARI

soarta acestor materiale, V.I. Lenin a scris intr-o scrisoare: Entrenous: dacä voi fi impuscat, te rog pe d-ta sa publici caietul menoMarxismul despre stat . (care a ramas la Stockholm). Copertaalbastra, legat. Contine toate citatele din Marx ci Engels, precum sidin Kautsky impotriva lui Panneckoek, insotite de o serie de obser-vatii, note, formulari. Cred ca nu cere mai mult de o saptaminade mune& pentru a putea fi publicat" (Opere, vol. 36, Bucurecti,Editura politica, 1958, p. 467).

Pupil zilele din iulie 1917, pe cind se ascundea la Razliv, Lenin arugat sa i se trimita acest caiet, de care avea nevoie pentru a elaboraStatul iii revolutia".

In lucrarea Statul §i revolutia" nn au fost folosite toate materia-lele strinse de Lenin in caietul Marxismul despre stat". In aceastacarte, Lenin n-a folosit decit unele dintre citatele principale dinManifestul Comunist", din scrisoarea lui K. Marx catre L. Kugel-mann, din lucrarea lui K. Marx Critica programului de la Gotha"ci din cele ale lui F. Engels Observatli critice pe marginea pro-iectului de program social-democrat din 1891", Contributii la pro-blems locuintelor" etc. In Statul §.1 revolutia" nu ci-au gasitreflectarea scrisorile lui F. Engels catre P. Lafargue cu privirela Partidul muncitoresc francez §i nici scrisoarea adresati deMarx membrilor Comunei din Paris Frankel §i Varlin etc., toatecitate in Marxismul despre stat".

Lucrarea lui Lenin Marxismul despre stat" are o mare impor-tant& de sine statatoare. Ea a fost reeditati in 1931, 1932, 1933, 1934si 1958. In volumul de fata, lucrarea este publicata dupa manuscris.Ea ne face cunoscuta metoda leninista de cercetare ctiintifica, nearatli felul cum Lenin studia s't rezolva problemele cele mai complexeale teoriei §i. practicii miccarii comuniste §i muncitorecti interna-tionale. 123.

112 Aceasta tabla de materii a fost scrisa de V. I. Lenin pe copertacaietului Marxismul despre stat". La dreapta, autorul a indicatpaginile din manuscris. In parantezele patrate sint indicate cu petitpaginile volumului de fata. 123.

120 Vezi K. Marx ci F. Engels. Opere, vol. 18. Bucurecti, lEditurapolitica, 1964, p. 98. 127.

121 Vezi K. Marx §i F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, p. 97-98; Manifestul Partidului Comunist", Bucu-resti, Editura politica, 1962, ed. a VIII-a, p. 6-11, 17-23; Opere,vol. 19, Bucure§ti, Editura politica, 1964, p. 315. 127.

122 Vezi K. Marx ci F. Engels. Opere, vol. 18, Bucurecti, Editurapolitica, 1964, p. 98; vol. 17, 1963, p. 353. 129.

122 Este vorba de Introducerea" lui F. Engels la lucrarea lui MarxLuptele de clasa in Franta (1848-1850)", scrisa pentru editia din1895 a acestei lucrari, care a aparut la Berlin (vezi K. Marx, F.Engels. Werke, 22. Band, Dietz Verlag, Berlin, 1963, p. 509-528).

Documents

STATUL SI REVOLUTIA - marxists.org