Revista Martie2006.pdf

8/16/2019 Revista Martie2006.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/revista-martie2006pdf 1/32

Eveniment

R e v i s t a S T A N D A R D I Z A R E A M a r t i e 2 0 0 6 1

Asocia

ţ

ia de Standardizare din România

a devenit membr

cu drepturi depline a

Comitetului European de Standardizare

în Electrotehnic

CENELEC)

Potrivit Statutului Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), Adunarea Generală aacestui organism european de standardizare a decis să acorde calitatea de membru cu drepturi depline şiobligaţiile aferente Asociaţiei de Standardizare din România – ASRO.

Prin scrisoarea de pe 18 august 2005, Asociaţia de Standardizare din România, membru afiliat al CENELEC

începând din 1991, a formulat cererea de a deveni membru cu drepturi depline şi a depus dosarul de admitere,potrivit cerinţelor Ghidului 11 al CENELEC privind accesul afiliaţilor la calitatea de membru al CENELEC. ASRO asolicitat simultan şi calitatea de membru cu drepturi depline al CEN.

CENELEC, de acord cu CEN, au început examinarea şi negocierile; a fost constituită o echipă CEN/CENELEC, învederea auditării ASRO. Aceasta s-a aflat la Bucureşti în perioada 1-4 noiembrie 2005, a evaluat cererea ASRO şia întocmit un raport în sensul acceptării sale ca membru cu drepturi depline al CEN/CENELEC.

Pe baza acestor elemente, s-a decis lansarea unei proceduri de vot prin corespondenţă în rândul membrilorCENELEC, cu privire la acordarea dreptului de membru cu drepturi depline Asociaţiei de Standardizare dinRomânia.

Pe baza rezultatului pozitiv al votului, CENELEC a decis ca ASRO să devină cel de-al 29-lea membru al Comitetului

European de Standardizare Electrotehnică.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă CENELEC/ 2006



Editorial

2 R e v i s t a S T A N D A R D I Z A R E A M a r t i e 2 0 0 6

Traducerea standardelor europene i

interna

ţ

ionale adoptate ca standarde române

Considerente asupra utiliz

rii limbii oficiale

în standardizarea na

ţ

ional

Alexandru GREABU, director Direcţia Publicaţii – ASROIuliana CHILEA, jurist, Şef Departament Producţie Publicaţii – ASRO

Adoptarea acquis-ului comunitar, condiţiepreliminară pusă oricărui candidat în vederea aderăriila Uniunea Europeană, prevede printre alteleadoptarea standardelor europene concomitent cuanularea standardelor naţionale originaleconflictuale. Adoptarea standardelor europene serealizează în conformitate cu metodologiile

organismelor europene de standardizare care permit în esenţă adoptarea prin traducere, rezultândversiunea română a standardului european sauadoptarea uneia din versiunile oficiale alestandardului în limbile engleză, franceză saugermană. În mod similar, pot fi adoptate castandarde naţionale şi standardele organismelorinternaţionale de standardizare. Această metodologie, benefică ţărilor care utilizează ca limbă oficială una din limbile în care sunt redactatestandardele, creează unele probleme ţărilor care au calimbă oficială una diferită.

Astfel, potrivit art. 13 din Constituţia României,

articol care este înscris în Titlul I Principii Generale,„limba oficială este limba română”. Ca urmare, oriceact sau document cu caracter oficial trebuie să respecte condiţia de a fi redactat în limba română.Prin „act cu caracter oficial” se înţeleg actele careemană de la autorităţile statului. Cea mai importantă categorie a acestor acte o constituie actele normativesau actele administrative individuale, adică cele careinstituie reguli obligatorii pentru destinatarii acestora.Redactarea în limba română sau oficială estenecesară pentru asigurarea accesului cetăţenilor laconţinutul actului şi, implicit, asigurarea respectăriiacestuia.

Având în vedere faptul că standardele suntrezultatul activităţii de standardizare, activitate

destinată satisfacerii interesului public, potrivitOG nr. 39/1998, o primă concluzie ar fi că şistandardele naţionale trebuie redactate în limbaromână. Afirmaţia î şi g ăseşte cu atât mai multargumentarea cu cât se invocă utilizarea standardelorca bază de documentare pentru elaborareareglementărilor tehnice. Acordul referitor la Obstacolele

Tehnice în Calea Comerţului, încheiat în cadrulOrganizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)1, la careRomânia este parte, recomandă ca statele membre să utilizeze standardele relevante, atunci când ele există,ca bază a reglementărilor lor tehnice2. În acest sens,pentru o redactare corectă a reglementărilor, estenecesar ca legiuitorul român să se raporteze la varianta

în limba română a terminologiei şi conţinutuluistandardelor adoptate.

Un alt punct de plecare îl constituie şi deseletrimiteri (referinţe) la standardele pe care le conţinactele normative. Atunci când o reglementare facetrimitere la un standard, ea impune sau recomandă utilizarea lui pentru îndeplinirea unei cerinţe legale,sau pentru facilitarea interpretării normei juridice. Înambele cazuri, documentul la care se face trimitere,fiind de cele mai multe ori o extensie a actului

1 Acordul a fost ratificat de România prin Legea nr. 133/1994,publicată în Monitorul Oficial, partea I nr. 360 din 27/12/1994.2 Potrivit art. 2.9 din Acord, de fiecare dată când nu vor existastandarde internaţionale pertinente sau când conţinutul tehnic alunei reglementări tehnice proiectate nu va fi conform cu cel alstandardelor internaţionale pertinente şi dacă reglementarea estesusceptibilă să influenţeze într-un mod notabil asupra comerţuluialtor state membre, membrii au o serie de obligaţii: obligaţia de apublica cât mai curând reglementarea, cea a notificării celorlalţimembri cu privire la reglementarea în cauză şi cea a identificării

elementelor care diferă în esenţă de standardele internaţionalepertinente.



Editorial


normativ, trebuie să respecte condiţia redactării lui înlimba română (limba oficială), iar autorităţile dereglementare care elaborează actul normativ trebuiesă se îngrijească de acest lucru, adică trebuie să asigure traducerea în limba română, acolo unde ea

nu există, a standardelor europene sau internaţionaleadoptate ca standarde române, pentru ca propriareglementare să nu fie supusă interpretării. Pornindde la faptul că cetăţenii, destinatari ai reglementărilorunui stat, nu au obligaţia să cunoască o altă limbă decât cea oficială, firesc este ca documentele ce lise adresează (acte normative, acte individuale,declaraţii, instrucţiuni de utilizare şi alte informaţii) să fie redactate în limba oficială.

De asemenea, standardele constituie documentede lucru ale organelor administraţiei de stat cu funcţiede inspecţie sau supraveghere a pieţei; în acest caz,atât funcţionarii care desf ăşoară această activitate

publică, cât şi cei supuşi supravegherii şi inspecţiei,trebuie să se raporteze la standardele române şi să leconsulte. Standardele sunt cele care stabilescterminologia oficială într-un domeniu sau altul în oriceţară şi, din acest motiv, ele stau la baza contracteloreconomice dintre părţi, sunt utilizate ca bază pentrureglementările tehnice sau în cazul litigiilor dintre părţi.

Trebuie subliniat că standardele internaţionale saustandardele europene adoptate pot fi desemnatetraduceri oficiale numai dacă sunt traduceri preg ătite şipublicate de un organism naţional de standardizaremembru al acestor organisme internaţionale saueuropene de standardizare.

În lipsa acestor traduceri oficiale care sunt în fapt

versiunile oficiale ale standardelor europene sauinternaţionale, adoptate ca standarde române, nuexistă un text oficial după care se poate aprecia, încaz de litigiu, dacă prin trimiterea la îndeplinireacondiţiilor din standarde este asigurată conformitateacu o reglementare sau nu, fapt care face, practic,inaplicabil sistemul în toate fazele sale în domeniulreglementat, precum şi în rezolvarea litigiilor pe carele poate genera o interpretare particulară adocumentelor de standardizare. Acest lucruantrenează cheltuieli suplimentare, expertize etc.care, desf ăşurând-se în sfera interesului public, facca nealocarea de fonduri într-un sector public să

crească cheltuielile publice în alt sector: autorităţi dereglementare, inspecţii, justiţie şi chiar îninfrastructura calităţii deoarece se plătesc drepturi deautor pentru orice exploatare comercială atraducerilor internaţionale, alta decât pentruadoptarea ca standarde naţionale.

Pe de altă parte, relaţiile pe care le întreţineRomânia (la diferite niveluri) cu celelalte state, învirtutea parteneriatelor pe care le încheie sau aangajamentelor pe care şi le asumă, implică odocumentare continuă în alte limbi decât cea română, oadaptare a legislaţiei naţionale la documentele asumatesau chiar, în cazul procesului de integrare în UE, otranspunere a sute de acte, din care se constituie

acquis-ul comunitar, în ordinea juridică internă. Toate

acestea presupun un grad înalt de cunoaştere a limbilorstrăine, în special a celor mai uzitate, atât de cătrefuncţionarii angajaţi în organele administraţiei publice,

în instituţiile publice, cât şi de către mediul privat. Înaceastă categorie se încadrează şi standardele,

elaborate la nivel european în limbile engleză, franceză şi germană şi la nivel internaţional în limbile engleză,franceză şi rusă, şi adoptate de România cu textul înuna din aceste limbi. Studierea acestora în versiunilelimbilor utilizate de organismele internaţionale saueuropene de standardizare poate prezenta de multe oriavantaje, în sensul eliminării riscurilor denaturării unortermeni, la încheierea contractelor economice cuparteneri europeni sau de pe piaţa internaţională.

Raportându-ne la mediul privat, libertatea deexprimare asigură posibilitatea redactării unuidocument în orice limbă. Mai mult decât atât, dininterpretarea pe care o dă Comisia Europeană

articolelor 28-30 din Tratatul privind ComunităţileEuropene, corelată cu jurisprudenţa Curţii Europenede Justiţie în acest sens, obligaţia pe care ar putea să o instituie un stat membru, de a folosi limbanaţională în mediul economic privat, în special înlanţul de producţie şi comercializare de bunuri, sepoate constitui chiar într-o barieră în calea circulaţieibunurilor, adică o obligaţie (şi un cost) în plus pentruproducătorii şi distribuitorii străini. Despre acest lucruse poate vorbi numai în stadiile prealabile vânzăriiunui produs, nu şi atunci când produsul intră încontact direct cu consumatorul, care trebuie să aibă la dispoziţie documentaţia cu caracter informativ(referitoare la produs) în limba naţională oficială.

După cum este cunoscut, în România, instrucţiunilede utilizare şi alte informaţii legate de produselecomercializate adresate cetăţenilor în calitateconsumatori trebuie să fie redactate în limba oficială,adică în limba română.

Necesitatea existenţei variantei în limba română a standardelor naţionale şi obligaţia sprijinirii acesteiactivităţi (de traducere) de interes public din banipublici derivă din gama larg ă a domeniilor în carestandardele sunt prezente şi pot ajunge la cetăţeanprin: utilizarea standardului naţional, ca suportpentru elaborarea reglementărilor tehnice, utilizareastandardelor ca documente de lucru de către

autorităţile de supraveghere a pieţei, organismele deacreditare sau de certificare, aplicarea standardelorde către agenţii economici în relaţia cu consumatorii,promovarea f ăcută de autorităţi către consumatori aprevederilor de interes public din standardelearmonizate sau cele la care se fac trimiteri înreglementările tehnice ori au ca obiect protecţiasănătăţii, a vieţii sau a mediului, spre exemplu.

Desigur, nu în ultimul rând, putem susţine că traducerea standardelor este necesară şi pentrustudierea lor în şcoli şi universităţi, o bună partedintre ele înglobând cunoştinţe generale absolutnecesare oricărui individ, cum ar fi: semnele decirculaţie, unităţile de măsură, desenul tehnic,

cunoştinţe elementare de protecţie a mediului, a



Editorial


vieţii şi sănătăţii şi, mergând mai departe,prescripţiile de proiectare în diferite domenii, toatefiind cuprinse în standardele naţionale, europene şiinternaţionale. Toate autorităţile responsabile aledomeniilor nominalizate, şi nu numai, ar trebui să

aibă în vedere adoptarea prin traducere a unorstandarde de larg ă circulaţie care aduc beneficiiinteresului public într-o formă sau alta.

Argumentarea noastră se poate raporta şi lapractica europeană. Comisia Europeană a propus înaugust 2005 adoptarea unei decizii de cătreParlamentul şi Consiliul European privind finanţareastandardizării europene. În nota de fundamentare afost reiterat rolul standardizării de asigurare a libereicirculaţii a produselor industriale şi a unui înalt grad deprotecţie a consumatorilor şi a salariaţilor, ambeleconsiderente fiind de ordin public. Utilizarea cât mailarg ă a standardelor europene şi a altor produse ale

standardizării sunt considerate de către UniuneaEuropeană aspecte foarte importante pentru sprijinireapoliticilor sale şi pentru implementarea legislaţieicomunitare. Este recunoscut şi accentuat rolulstandardizării europene de a susţine armonizarealegislaţiei, în vederea funcţionării şi consolidării pieţeiinterne şi a îmbunătăţirii competitivităţii societăţilorprivate.

Finanţarea standardizării europene, potrivitComisiei Europene, se impune a fi f ăcută din banipublici, prin intermediul unor alocări bugetare, f ără aplicarea procedurilor specifice achiziţiilor publice,deoarece organismele europene de standardizare suntorganisme recunoscute, conform Directivei 98/34/EC, a

căror activitate este una de interes general european şicare, la nivel european, nu concurează cu activitateaaltor instituţii. Obiectivele primare pe care trebuie să leaibă în vedere această finanţare sunt: elaborareastandardelor şi a altor documente europene, facilitareaimplementării acestora de către societăţile private, înspecial prin asigurarea traducerii standardelor europene

în toate limbile comunitare, şi, nu în ultimul rând, întărirea coeziunii întregului sistem european destandardizare şi promovarea acestuia.

Şi la nivel naţional, lucrurile trebuie privite dinaceeaşi perspectivă. Implementarea standardeloreuropene adoptate ca standarde naţionale este o

problemă de interes general, or satisfacereainteresului general trebuie să fie preocupareaautorităţilor statului. O aplicare corectă şi unitară a

standardelor nu poate fi obţinută decât prinasigurarea traducerii standardelor în limba română,limbă care în curând va deveni una comunitară.

Pe de altă parte, interesul de a avea standardenaţionale în limba română este atât public, şi trebuie

susţinut din fonduri publice, în ceea ce priveştestandardele din domeniile reglementate sau cele lacare se face trimitere într-o reglementare, cât şiprivat, în domeniile în care agenţii economici aplică

în mod direct standardele în activitatea curentă, cubeneficii certe în activitatea lor. Putem da ca exempluaici standardele referitoare la produse şi servicii, carereprezintă practic o tehnologie referitoare laproducţia, depozitarea, ambalarea produselor sauprestarea serviciilor. Standardele privind asigurareamanagementului calităţii, care aduc avantajefinanciare considerabile prin implementarea lor,precum şi standardele care sunt indispensabile unor

activităţi de testare sau încercare a produselor, justifică interesul unui agent economic, dar şi al unuilaborator de încercare, dintr-o zonă sau alta, cel puţinde a finanţa, dacă nu de a participa la activitatea detraducere şi/sau elaborare de standarde în domeniulsău de activitate.

Traducerea standardelor europene sauinternaţionale în limba română, ar trebui să fie opreocupare constantă a mediului universitar.Necesitatea perfecţionării continue a niveluluiprofesional, în vederea instruirii viitorilor specialişti,determină obligaţia participării constante şi active acadrelor didactice la activitatea naţională destandardizare. În acelaşi timp, prin participarea la

elaborarea sau traducerea în limba română astandardelor, aceştia aduc o contribuţie importantă,prin cunoştinţele aprofundate pe care le au (înspecial în domenii tehnice), la definirea corectă aunor termeni şi la elaborarea unui limbaj tehnicunitar, în avantajul tuturor beneficiarilor standar-dizării naţionale. Cine ar trebui să finanţezetraducerea standardelor europene şi internaţionalede interes în domeniul educaţiei? Toate autorităţileresponsabile ale domeniilor nominalizate pentru că se adresează în mod evident interesului public dar şipentru că integrarea europeană presupunecunoaşterea şi însuşirea aquis-ului comunitar,

preg ătirea economiei naţionale, a agenţilor economicişi, nu în ultimul rând, preg ătirea cetăţenilor României în vederea viitoarei lor calităţi de cetăţeni europeni.



Standardizarea română


Standardele lunii

Maria BRATU, expert documentare, Serviciul Redacţie-Marketing, Direcţia Publicaţii

Laboratoare medicale

Laboratoare medicale. Cerinţe pentru securitate

Aprobat pe 30 octombrie 2005, standardulSR ISO 15190:2005, specifică cerinţele pentrudesf ăşurarea activităţii în condiţii de securitate într-un laborator medical. Cerinţele garantează că estedesemnată o persoană cu responsabilitate finală, iarceilalţi angajaţi au, la rândul lor, responsabilităţi înacest domeniu. Fiecare sarcină necesită evaluareariscului, în vederea eliminării pericolelor prin:substituţie, restricţionare sau utilizarea măsurilor şi aechipamentului personal de protecţie. Securitateaeste obiectivul esenţial; costul are o importanţă secundară. Standardul poate fi utilizat şi în scopuride acreditare de către un organism guvernamental,profesional sau de către o altă autoritate.

Clasificare alfanumerică: E32–Instrumente,aparate şi utilaj mecanic de uz medical.

Clasificare ICS: 11.100–Medicină de laborator.

Evaluarea conformit ţii

Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentruorganismele de acreditare care acrediteaz ă organisme de evaluare a conformităţii

Aprobat pe 31 octombrie 2005, standardulSR EN ISO/CEI 17011:2005 specifică cerinţelegenerale pe care trebuie să le îndeplinească organismele de acreditare care evaluează şiacreditează organisme de evaluare a conformităţii(OEC). Documentul conţine cerinţele pentru procesulde evaluare între părţi, în vederea încheieriiacordurilor de recunoaştere reciprocă între

organismele de acreditare.

O condiţie preliminară pentru comerţul în condiţiide egalitate este aceea ca orice produs sau serviciu,acceptat oficial într-o ţară, să circule liber în altele,f ără a trebui să treacă prin alte încercări, inspecţiisau certificări. În economia globalizată, se ceredeclararea în mod obiectiv a conformităţii produselorsau serviciilor cu cerinţele specificate. Organismelede evaluare a conformităţii efectuează asemeneaactivităţi, care includ: certificarea, inspecţia,

încercarea şi etalonarea. Există o cerere crescândă de verificare imparţială a competenţei acestora. Ea

este efectuată de organisme de acreditare cuautoritate, imparţiale faţă de organismele deevaluare a conformităţii şi faţă de clienţi. Un sistemde acreditare a serviciilor OEC trebuie să furnizeze

încredere cumpărătorilor şi autorităţilor şi să faciliteze comerţul transfrontalier. Scopul final esterealizarea unei singure acreditări şi a unei singureevaluări a conformităţii. Un sistem care facilitează comerţul transfrontalier funcţionează adecvat dacă toate organismele de acreditare şi OEC funcţionează conform cerinţelor acceptate la nivel global într-unmod echivalent şi dacă iau în considerare intereseletuturor părţilor implicate. La nivel regional şi

internaţional au fost create mecanisme de evaluare între părţi, prin care se asigură că organismele deacreditare funcţionează conform acestui standard.Cei care au trecut cu succes această evaluare devinmembri ai acordurilor de recunoaştere reciprocă. Eifacilitează procesul unic prin recunoaşterea,promovarea şi acceptarea reciprocă a evaluărilorconformităţii acreditate.

Clasificare alfanumerică: U35–Managementulcalităţii şi asigurarea calităţii.

Clasificare ICS:03.120.20–Clasificarea produ-selor şi a întreprinderilor. Evaluarea conformităţii.



Standardizarea

română


Evaluarea conformităţii. Vocabular şi principii generale

Aprobat pe 31 octombrie 2005, standardulSR EN ISO/CEI 17000 specifică termeni generali şidefiniţii referitoare la evaluarea conformităţii, inclusivla acreditarea organismelor de evaluare aconformităţii şi la utilizarea evaluării conformităţiipentru facilitarea comerţului. O descriere a abordăriifuncţionale a evaluării conformităţii este inclusă înAnexa A, ca sprijin suplimentar de înţelegere întreutilizatorii evaluării conformităţii, organismele deevaluare a conformităţii şi organismele de acreditare,atât în domeniul voluntar, cât şi în cel reglementat.Unii dintre termenii incluşi în acest standard românse referă la concepte considerate esenţial să fiedefinite. Alţi termeni importanţi au fost explicaţi. Unindex alfabetic listează termenii definiţi în prezentul

standard. Standardele care definesc alţi termenirelevanţi sunt menţionate în Anexa B, cu listealfabetice separate. Primii sunt termeni care seaplică unor aspecte specifice ale evaluăriiconformităţii, aşa cum sunt ei definiţi în altestandarde din seria ISO/CEI 17000. În a douacategorie se află termeni ale căror definiţii,prezentate în Vocabularul internaţional de bază şi determeni generali de metrologie (VIM), fie înstandardul ISO 9000, repere general aplicate încontextul evaluării conformităţii.

Clasificare alfanumerică: U35–Managementul

calităţii şi asigurarea calităţii.Clasificare ICS: 01.040.03–Servicii. Organizarea

întreprinderilor, management şi calitate.Administrare. Transport. Sociologie (Vocabulare).

03.120.20–Certificarea produselor şi a întreprinderilor. Evaluarea conformităţii.

Managementul de mediu

Management de mediu. Evaluarea ciclului deviaţă. Format al documentaţiei referitoare la date

Aprobat pe 30 noiembrie 2005, standardul

SR ISO/TS 14048: 2005 furnizează cerinţele şi ostructură pentru un format al documentaţieireferitoare la date, spre a fi utilizat pentrudocumentarea transparentă şi clară şi schimbul dedate ale evaluării ciclului de viaţă (ECV) şi aleinventarului ciclului de viaţă (ICV), permiţând odocumentare coerentă a datelor, raportarea,

colectarea, calculul şi calitatea lor, prin specificareaşi structurarea informaţiilor relevante. Formatuldocumentaţiei referitoare la date specifică cerinţeprivind repartizarea documentării datelor pe domenii,fiecare beneficiind de o descriere explicativă.Descrierea domeniului de date este specificată ulterior prin structura formatului documentaţieireferitoare la date. Prezentul standard rămân seaplică la specificarea şi structurarea formularelor detip chestionar şi a sistemelor de informaţii. El poate fiextins, de asemenea, la alte aspecte alemanagementului datelor referitoare la mediu.

Clasificare alfanumerică: R09–Managementulmediului.

Clasificare ICS: 13.020.60–Ciclul de viaţă alproduselor.

Managementul calit

ţ

ii

Linii directoare pentru managementul aspecteloreconomice ale calităţii

Aprobat pe 30 septembrie 2005, standardulSR ISO/TR 10014:2005 furnizează îndrumărireferitoare la modul în care se pot obţine beneficiieconomice din aplicarea managementului calităţii.Acest raport tehnic prezintă concepte şi ometodologie care oferă organizaţiilor ocazia de aspori satisfacţia clienţilor şi a reduce costurile. Elsprijină organizaţia să determine care din tehnicile de

clasificare a costurilor şi monitorizare a satisfacţieiclienţilor le îndeplinesc cel mai bine necesităţile.Managementul calităţii influenţează performanţaeconomică a unei organizaţii atât pe termen scurt,cât şi lung. Organizaţia nu trebuie să vadă acesteefecte numai sub forma reducerilor de costuri petermen scurt. Ceea ce pare o îmbunătăţire pe termenscurt poate avea efecte negative pe termen lung dinpunct de vedere al loialităţii clienţilor, al reputaţieiproduselor sau al încrederii utilizatorilor. Obiectiveleeconomice pe termen scurt şi lung trebuie formulateşi analizate în mod regulat în cadrul planificăriicalităţii.

Clasificare alfanumerică: U35–Managementulcalităţii şi asigurarea calităţii.

Clasificare ICS: 03.120.10–Managementulcalităţii şi asigurarea calităţii.



Standardizarea română


Asocia

ţ

ia de Standardizare din România

a publicat standardul SR ISO/TR 10017:2005

Asociaţia de Standardizare din România a publicat recent standardul SR ISO/TR 10017:2005,

Îndrum

ri referitoare la utilizarea tehnicilor statistice pentru ISO 9 1:2 , care î i propune s

sprijine o organiza

ţ

ie în identificarea tehnicilor statistice care pot fi utile în dezvoltarea,

implementarea, menţinerea i îmbun t ţirea unui sistem de management al calit ţii în conformitate

cu cerin

ţ

ele SR ISO EN 9001:2001.

Adoptat de Comitetul Tehnic nr. 56,Managementul calităţii şi asigurarea calităţii ,documentul preia prin metoda traducerii raportultehnic ISO/TR 10017:2003, elaborat de OrganizaţiaInternaţională de Standardizare (ISO), şi este destinatorganiza

ţiilor de toate m

ărimile

şi din toate domeniile

de activitate.Doamna Diana Iorga, expert principal

standardizare şi secretar al Comitetului Tehnic 56consideră că „standardul este deosebit de utilorganizaţiilor şi, în măsura în care este cunoscut şiimplementat, conduce la importante reduceri de timpşi resurse şi la creşterea eficacităţii firmei, factoriimportanţi pentru competitivitatea oricărei organizaţii

în condiţiile unei pieţe de desfacere din ce în ce maiexigente”.

Utilizarea tehnicilor statistice rezultă dinvariabilitatea care poate fi observată la nivel decomportament şi de rezultat, la toate procesele, chiar

în condiţii de stabilitate aparentă. Variabilitatea poatefi observată în caracteristicile cuantificabile aleproduselor şi proceselor, ea există în diferitele etapeale întregului ciclu de viaţă al produselor, de lacercetarea de piaţă, la serviciul furnizat clientului şi laeliminarea finală.

Tehnicile statistice ajută la măsurarea, descrierea,analizarea, interpretarea şi modelarea acesteivariabilităţi, chiar dacă se utilizează o cantitate de daterelativ limitată. Analiza statistică a datelor furnizează o

înţelegere mai bună a caracterului, mărimii şi cauzelorvariabilităţii. Ea sprijină rezolvarea sau prevenireaproblemelor generate de variabilitate.

Tehnicile statistice permit o utilizare mai bună a

datelor disponibile, sprijinind luarea deciziilor şi

îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şiproceselor, în vederea obţinerii satisfacţiei clientului.Aceste tehnici se aplică unei game largi de activităţi,precum: cercetarea de piaţă, proiectarea, dezvoltarea,producţia, verificarea, instalarea şi service-ul.

Prezentul standard este destinat a îndrumaşi ajuta

o organizaţie în judecarea şi selectarea tehnicilorstatistice adecvate necesităţilor organizaţiei. Criteriile dedeterminare a necesităţilor de tehnici statistice şiadecvarea tehnicilor selectate rămân la latitudineaorganizaţiei.

Tehnicile statistice descrise se pot aplica şi altorstandarde din seria SR EN ISO 9000, în mod deosebitstandardului SR EN ISO 9004:2001.

Sunt furnizate îndrumări cu privire la selectareatehnicilor statistice adecvate care pot fi utile uneiorganizaţii în dezvoltarea, implementarea,menţinerea şi îmbunătăţirea unui sistem demanagement al calităţii în conformitate cu

SR EN ISO 9001:2001. Documentul a fost elaboratprin examinarea acelor cerinţe ale standarduluiSR EN ISO 9001 care implică utilizarea datelorcantitative şi prin identificarea şi descrierea tehnicilorstatistice utile atunci când se folosesc astfel de date.

La tehnicile menţionate se mai pot adăuga şi altele(statistice sau de alt tip) considerate benefice de cătreorganizaţie. Utilizarea tehnicilor statistice va conduce lacreşterea eficacităţii sistemului de management alorganizaţiei.

Redactare: Maria Bratu



Actualitatea europeană


Comisia European

cere

reducerea cantit

ţ

ilor de mercur

Uniunea European

, mare exportatoare de mercur, a lansat un plan de ac

ţ

iuni pentru monitorizarea

acestui element chimic pe teritoriul s

u i în lume, în general. Ea a elaborat o serie de m

suri i de

reglement ri în acest sens.

.

Francezii şi alţi europeni au impresia că, întrucâttermometrele medicale din copilăria lor, carefuncţionau pe baza lichidului argintiu ce urca saucobora în funcţie de temperatura înregistrată au fost

înlocuite obligatoriu cu dispozitive noi, mercurul adispărut. Acest lucru nu s-a întâmplat însă. În primulrând pentru că mercurul este un element natural.Este singurul metal în stare lichidă la temperatura şipresiunea ambiantă. El este denumit, de altfel, şi

„argint viu”. Este indestructibil chiar şi dacă estetransformat într-un compus mai puţin toxic, la capătulunui proces chimic complex şi costisitor. Mercurulcirculă, totuşi, dintotdeauna în aer, sedimente şi sol.

Întrucât el este prezent în stare naturală în scoarţaterestră, o anumită cantitate este difuzată de sursenaturale, precum vulcanii. De asemenea, el poate fiprodus sub formă de metal lichid prin tratareamineralului natural numit cinabru (sulfura demercur). Expunerea la mercur este mare întrucâtacesta este utilizat la unele produse şi activităţiumane, de exemplu, arderea cărbunelui, în primulrând.

Un produs larg utilizat i exportat

Uniunea Europeană este mare exportatoare demercur. Ea asigură 1 000 de tone din producţiaanuală de 3 600 de tone. Exporturile sale constaudin cantităţile excedentare provenite din industriaclorului şi a sodei. Alţi producători de mercur provenitdin cinabru sunt Algeria, China şi Kirghistanul.Mercurul poate fi însă produs şi din reciclareadeşeurilor, precum aliajele dentare şi tuburilefluorescente uzate. El este şi un subprodus rezultatdin procesul de fabricaţie a altor metale, precumzincul şi staniul, în numeroase state ale Uniunii

Europene. După cum confirmă şi Comisia Europeană,

„mercurul este utilizat pentru numeroase aplicaţii. ÎnUniunea Europeană, cererea de mercur s-a ridicat la300 de tone în 2003. Acest element chimic esteutilizat la fabricarea aliajelor dentare, a aparatelor demăsură şi control (termometre) şi a lămpilorfluorescente (mercurul îmbunătăţind randamentulacestora). De asemenea, el este utilizat la uneleoperaţii industriale”.

Expunerea la mercur este mare şi în alte zone ale

lumii. Emisiile de mercur se reduc în Europa, însă continuă să crească la nivel mondial, ca urmare autilizării sporite a cărbunelui pentru producereaelectricităţii, în statele în curs de dezvoltare. La oraactuală, folosirea acestui element la extracţia aurului(la scară redusă), mai ales în Africa, Asia şi Americade Sud, constituie o problemă care îngrijorează autorităţile din domeniul sanitar şi cel dereglementare. Această activitatea necesită aproximativ 1 000 de tone de mercur pe an, cea maimare parte a acestuia fiind eliminată în mediu.Comisia confirmă faptul că „mercurul, chiar dacă faceobiectul unor măsuri naţionale, rămâne totuşi unpoluant universal, care circulă peste tot, pe glob. Celemai mari expuneri la mercur se înregistrează înzonele arctice; el se află în cantităţi mari în corpulanimalelor consumate ca hrană în aceste zone”.

Dreptul comunitar i na

ţ

ional abund

în

m

suri

Elaborând un corpus de măsuri contramercurului, Comisia nu descoperă „o terra incognita”.Există numeroase măsuri legislative comunitare şinaţionale îndreptate împotriva acestui element.Aspectele cele mai importante care au fost vizatesunt deşeurile care conţin mercur şi utilizarea

mercurului la diverse aplicaţii industriale. Măsurile



Actualitatea europeană


deja luate, precum şi alţi factori, precum schimbărileintervenite în utilizarea combustibililor, au permisreducerea cu 60% a emisiilor de mercur în Europa înintervalul 1990-2000.

În ceea ce priveşte reglementarea comunitară,

emisiile de mercur din surse industriale importantesunt acoperite de Directiva 96/61/CE, Prevenirea şireducerea poluării (Directiva IPPC – potrivitacronimului englezesc), care a fost implementată destatele membre începând cu octombrie 1999, şi acărei valabilitate se încheie în 2007. Această directivă se referă la industria comunitară a cloruluişi a sodei, care va elimina treptat utilizareamercurului din procedeele sale. În plus, emisiile demercur au fost reduse prin aplicarea directiveloreuropene specifice pentru marile instalaţii de ardere(GIEC) şi incinerare a deşeurilor. Unele state membreale Uniunii Europene au introdus chiar controale mai

stricte ale emisiilor, de exemplu, în domeniulincinerării.Dreptul comunitar interzice sau limitează strict

folosirea mercurului în domeniile: baterii,echipamente electrice şi electronice, pesticide,produse cosmetice, agenţi de conservare a lemnului,agenţi de tratare a textilelor, agenţi de combatere amurdăririi cocilor navelor, întreruptoare pentruvehicule.

În sfârşit, în alte domenii, dreptul comunitar astabilit cerinţe referitoare la gestiunea deşeurilor careconţin mercur, pentru a proteja aerul şi apa. Deasemenea, el limitează conţinutul de mercur din apadestinată consumului alimentar şi din produsele

piscicole.

În ce const

noua strategie a Comisiei ?

Comisia propune:

• Un ansamblu de măsuri la nivel mondial:Uniunea Europeană participă la activităţiinternaţionale şi cooperează cu alte state peprobleme de tratare a mercurului. Europa a propus ostrategie internaţională pentru reducerea ofertei, maiales prin eliminarea treptată a producţiei de mercurobţinut din cinabru şi prin adoptarea de măsuri ce

vizează eliminarea de pe piaţă a excedentelor demercur. Această strategie cuprinde şi sprijinulacordat ţărilor terţe pentru reducerea consumului şiemisiilor de mercur, precum şi Programul NaţiunilorUnite pentru Protecţia Mediului (PNUE);

• Reducerea ofertei comunitare: exporturile demercur ale Uniunii Europene vor fi eliminate treptatpână în 2011;

• Reducerea cererii comunitare: se va interzicecomercializarea de dispozitive de măsurare careconţin mercur (termometre), destinate atât marelui

public, cât şi domeniului sănătăţii. De asemenea, se

are în vedere monitorizarea mercurului folosit laaliaje dentare în cadrul Uniunii Europene;

• Tratarea cantităţilor excedentare de mercurdin Uniunea Europeană: eliminarea utilizării

mercurului în industria clorului şi a sodei va generamari excedente; la ora actuală, acest mercur esterepus pe piaţa mondială, însă Comisia consideră că reducerea progresivă a exporturilor Uniunii Europeneva pune capăt acestei situaţii; Comisia î şi propuneorganizarea unei „depozitări adecvate” a acestuielement chimic. De asemenea, se are în vedereexaminarea cazului mercurului aflat în circulaţie înUniunea Europeană (produse expirate);

• Reducerea emisiilor provenite din UniuneaEuropeană: Comisia î şi propune realizarea unuistudiu specific cu privire la controlul suplimentar al

deşeurilor rezultate din arderea pe scară redusă acărbunelui. De asemenea, se are în vedereintensificarea schimbului de informaţii între statelemembre;

• Protecţia la expunere: Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor examinează

îndeaproape expunerea la mercur a femeilor însărcinate, considerate cele mai vulnerabile.Comisia va elabora măsuri suplimentare pentrucombaterea mercurului din alimentaţie, pe măsură ce vor fi validate noi concluzii;

• Îmbună

tăţ

irea înţelegerii: vor fi desf

ăşurate

cercetări care vor acoperi lacunele de cunoştinţe cuprivire la mercur şi la soluţiile de eliminare a lui.

Pentru elaborarea acestei strategii, Comisia arealizat numeroase studii pe scară larg ă, precum şiun studiu cu privire la impactul mercurului asupra acinci aspecte (oferta şi schimbul de mercur,depozitarea sa etc.). Potrivit Comisiei, „pentru fiecareaspect au fost propuse două opţiuni, care au fostcomparate, iar cea selectată a fost inclusă înstrategie; ea reflectă echilibrul optim între impacturilesociale, economice şi de mediu”.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux,nr. 259/2005



Standardizarea europeană


Standardizarea european

pe scurt

V

pute

ţ

i imagina…

… o Europ cu m rimi diferite la card-urile de credit, o Europ în care nu ai putea s fii sigur dac

benzina este aceea

i în fiecare

ţ

ar

sau în care organismele modificate genetic pentru domeniul

alimentar nu au fost clasificate în acela

i fel? În aceste condi

ţ

ii, via

ţ

a de zi cu zi a cet

ţ

enilor europeni

ar fi mult mai complicat .

Din fericire, Europa în care trăim astăzi are o piaţă unică. Libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, aserviciilor şi a capitalului devine o realitate. Barierele încalea comerţului sunt eliminate prin elaborareastandardelor europene comune. Misiunea elaborăriistandardelor europene îi revine Comitetului European

de Standardizare – CEN. Acesta este sprijinit în îndeplinirea rolului său de alte două organizaţiieuropene de standardizare similare: CENELEC(specializat în standardizarea electrotehnică) şi ETSI(specializată în standardizarea telecomunicaţiilor).

Standardele apar

ţ

in unei economii bazate

pe cunoa tere, care sprijin industria i

societatea european

Atât consumatorii, cât şi producătorii beneficiază, în egală măsură, de standardizare printr-o securitatesporită a produsului, prin calitate şi preţuri scăzute.

Cu un standard comun pentru 28 de ţări europene,un produs poate ajunge pe o piaţă mult mai extinsă,cu costuri mult mai scăzute de realizare şi încercare.Producătorii beneficiază de faptul că pot folosi o bază mai mare de furnizori externi, cu o asigurare acalităţii şi o eficienţă crescute.

Clienţii vor accepta mai repede un produs sau unserviciu în care au încredere. Cu angajamentul săude a reflecta inovaţia şi rezultatele cercetării şidezvoltării, CEN este preg ătit să răspundă noilorcereri ale pieţei şi noilor politici europene.

Standardele europene se bazează pe consens, unconsens care reflectă interesele economice şi sociale a

29 de ţări reprezentate de organismele naţionale de

standardizare care sunt membrii CEN. Deşi cele maimulte dintre ele sunt iniţiate de industrie, un numărimportant de standarde a fost elaborat pentru a sprijinilegislaţia europeană, constituind aşa-numita „Nouă Abordare”. Referinţele la standarde într-un text legislativsunt considerate un mijloc mult mai eficient de a

asigura faptul că produsele îndeplinesc cerinţeleesenţiale de sănătate şi securitate din legislaţie decâtelaborarea unor legi detaliate.

Libera circula

ţ

ie a bunurilor i serviciilor

reprezint una dintre libert ţile

fundamentale ale Uniunii Europene

Acest lucru nu înseamnă că standardeleeuropene sunt elaborate izolat la nivel regional. CENa încheiat un acord cu Organizaţia Internaţională deStandardizare (ISO) prin care standardele europeneşi internaţionale comune se pot elabora împreună.

Într-adevăr, mai mult de 30% din standardeleeuropene adoptate de CEN sunt identice custandardele internaţionale şi mult mai multe suntfoarte apropiate.

La ce vă ajută standardele:• Standardele sporesc securitatea produselor;• Standardele încurajează economiile;• Standardele facilitează producătorilor

conformitatea cu legislaţia europeană;• Standardizarea promovează interope-

rabilitatea produselor şi serviciilor;•

Standardele încurajează concurenţa;





• Standardele facilitează comerţul prindiminuarea barierelor tehnice;

• Standardele promovează securitatea şidurabilitatea ecologică;

•

Standardele protejează mediul;• Standardizarea reflectă cercetarea şi

dezvoltarea;• Standardizarea promovează o înţelegere şi

un punct de vedere comune.

Cum puteţi deveni parte în sistemul

standardiz

rii

Standardele sunt elaborate de către experţi dindiferite domenii. Pentru a realiza consensuleuropean, industria, federaţiile din comerţ,autorităţile publice, mediul academic şi reprezentanţii

organizaţiilor nonguvernamentale pot participa laprocesul de standardizare.

Modalitatea obişnuită de participare este prinintermediul organismelor naţionale de standardizare.Acestea au sarcina de a trimite delegaţii echilibratepentru a reprezenta interesele naţionale în cadrulunui proiect de standardizare. Grupuri de intereseorganizate la nivel european – reprezentândorganizaţii ale celor care activează pentru protecţiamediului, pentru consumatori, pentru întreprinderilemici şi mijlocii şi multe altele – au, de asemenea,posibilitatea de a contribui la elaborarea unuistandard.

Un producător care doreşte să participe laprocesul european de standardizare ar trebui să contacteze organismul naţional de standardizare, fiedirect, fie prin intermediul unei asociaţiicomerciale/patronale. Prin organismul naţional destandardizare, producătorul poate fi implicat încomitetul naţional „în oglindă” care răspunde deelaborarea poziţiei naţionale pentru un anumestandard şi î şi poate prezenta poziţia în cadrulcomitetului tehnic CEN respectiv. Acesta ar putea să

devină şi membru al delegaţiei naţionale la comitetultehnic CEN sau ar putea fi desemnat într-una din grupele de lucru.

Un standard european este acela şi dinPortugalia până în Finlanda şi din Cipru până înIslanda sau România.

Noile iniţiative de standardizare

CEN se implică în toate aspectele societăţii şieste deschis tehnologiilor inovatoare. Se doreşteidentificarea unor noi subiecte şi domenii cărora să li

se poată oferi servicii de standardizare. Pot apărea

noi domenii, cum ar fi, de exemplu, ca rezultat alcercetării şi inovării la nivel european, nevoiaarmonizării pieţei sau a cerinţelor de calificare. Dacă doriţi să vă informaţi asupra activităţii destandardizare în domeniul dvs., vă rug ăm să adresaţi

întrebările dvs. la [email protected]

În cazul în care compania sau asociaţiacomercială este membru al unei federaţii europene,federaţia poate căuta să obţină un statut de

colaborare cu comitetul tehnic. Acest lucru ar permitefederaţiei să participe la comitetul tehnic CEN caobservator sau să î şi numească experţi în grupele delucru. Aproximativ 350 de organizaţii deţin statutul de

colaborare cu comitetele tehnice.

Elaborarea unui standard european

• Punctul de pornire

O propunere pentru un standard european poateveni din mai multe părţi. Totuşi, căile obişnuite suntprin intermediul organismelor naţionale destandardizare sau, în cazul în care este vizată legislaţia europeană, din partea Comisiei Europenesau a Secretariatului Asociaţiei Europene a LiberuluiSchimb (AELS).

Având în vedere necesit

ăţ

ile la nivel pan-

european, perioada de timp cerut

ă

pentru finalizarea

unui standard i resursele disponibile, comitetul

tehnic CEN respectiv ia o decizie privind adoptarea

propunerii. Un proiect de standardizare adoptat este

alocat uneia din grupele de lucru din cadrul

comitetului tehnic care răspunde de elaborarea

standardului.

În cazul în care propunerea este pentru oactivitate de standardizare într-un domeniu nou, CENTechnical Board este cel căruia îi revine sarcina de alua o primă decizie. Dacă decizia sa este pozitivă, vadelega activitatea unui comitet tehnic deja existentsau va înfiinţa un nou comitet tehnic, după caz.

Unul dintre principiile CEN este acela că, înmomentul în care a fost adoptat un proiect destandardizare, organismele naţionale destandardizare nu mai pot elabora un nou standardnaţional în acelaşi domeniu de aplicare cu cel alproiectului, nu mai pot revizui un standard naţionaldeja existent, f ără permisiunea CEN Technical Board.Această obligaţie se numeşte „standstill” şi permiteca eforturile să se concentreze asupra armonizăriieuropene.

mailto:[email protected]






Un standard european este modelat de

c

tre cei care contribuie la elaborarea sa.

Ancheta public – un plus de valoare

O dată ce proiectul de standard european a fostrealizat, este lansat pentru anchetă publică, unproces cunoscut la CEN ca „ancheta CEN”. În timpulacestei etape oricine care este interesat (de exemplu:producătorii, autorităţile publice, consumatorii etc.)poate face comentarii pe marginea proiectului.Aceste comentarii şi păreri sunt însumate de cătreorganismele naţionale de standardizare şi sunttrimise la comitetul tehnic CEN pentru a fi luate înconsiderare.

Un standard european înseamn 29 de

standarde na

ţ

ionale

Un standard european este adoptat de cătreorganismele naţionale de standardizare carealcătuiesc CEN printr-un sistem de pondere avoturilor. După ce este publicat de CEN, fiecareorganism naţional de standardizare este obligat să adopte standardul european ca standard naţionalidentic şi să anuleze orice standarde naţionaleexistente care sunt în conflict cu noul standardeuropean. Astfel, un standard european devinestandard naţional în cele 29 de ţări membre ale CEN.

De exemplu, standardul european privindsecuritatea jucăriilor, EN 71 a fost adoptat caNF EN 71 de către AFNOR în Franţa şi ca EVS EN 71de către EVS în Estonia. Aceste standarde secomercializează prin intermediul organismelornaţionale de standardizare din ţările respective.

Sectoarele CEN

Standardele se afl

ă

în toate aspectele vie

ţ

ii de zi

cu zi. Mesele, u ile, dimensiunile hârtiei i inele de

cale ferată – toate sunt produse conform unui

standard. Cursurile de preg

ă

tire, de exemplu, pentru

operatorii unui

call center

, pot fi i ele efectuate în

conformitate cu un standard european. CEN acoper

ă

aproape toate sectoarele din industrie. i cum există

o mulţime de ramuri industriale, CEN poate asigura

un r

ă

spuns personalizat pentru necesit

ăţ

ile fiec

ă

rui

domeniu în parte. Pentru a

ţ

ine pasul cu progresul,

comitetele tehnice CEN sunt constituite dup

ă

sectoare i subsectoare. CEN Management Centre

din Bruxelles, care asigură hub-ul central al CEN

beneficiaz

ă

i de speciali

ti care pot da consultan

ţă

i pot sprijini activităţile de standardizare.

Sectoarele de care se ocup

ă

CEN sunt:

Chimie – combustibili pe bază de hidrocarbon şibiocombustibili, cât şi adezivi, lemn, explozivi de uzindustrial etc.

Construcţii i construcţii de drumuri i poduri –structuri, produse, materiale, echipamente, dar şirezistenţa la foc, geotextile etc.

Bunuri de uz casnic, sport i agrement – jucării,echipamente pentru gimnastică, sport şi locuri de

joacă, textile şi artificii etc.

Mediul înconjurător – calitatea apei şi a aerului,deşeuri şi ecoetichetare etc.

Domeniul alimentar – analiza ingredientelor dinprodusele alimentare, furaje pentru animale,asigurarea calităţii, ambalarea şi logistica etc.

Standarde generale – acreditare, certificare, încercări şi iluminare, acustică şi vibraţii etc.

Îngrijirea s

ă

n

ă

t

ăţ

ii – dispozitive medicale,implanturi, dispozitive de diagnosticare, materiale şidispozitive pentru domeniul optic şi stomatologic etc.

Sănătate i securitate – echipamente personalede protecţie (de exemplu, pentru urechi, ochi,aparatul respirator) etc.

Încălzire, răcire i ventilaţie – arzătoare cu gaz,

arzătoare cu petrol şi combustibil solid, pompe derefrigerare şi încălzire etc.

Societatea informaţională – tehnologia informa-ţiei şi a comunicaţiilor, programul Europa etc.

Materiale – oţel, cupru, aluminiu, plumb, zinc şistaniol sau hârtie, piele, textile şi plastic etc.

Inginerie mecanic

ă – standarde de securitatepentru maşini, specificaţii pentru echipamentele subpresiune, cazane sub presiune, ţevi, rezervoare etc.

M

ă

sur

ă

tori – contoare de apă, gaz şi căldură saude presiune etc.

Servicii – în scopuri contractuale sau depreg ătire, cum ar fi de exemplu în transport, turism şiservicii poştale etc.

Transport i ambalare – interoperabilitatea căilorferate convenţionale şi de mare viteză, domeniulaerospaţial, transportul mărfurilor periculoase, celrutier şi de cale ferată, ambalaje şi ambalareadeşeurilor etc.





Utilit

ăţ

i i energie – furnizarea de gaze şi apă,curent electric, cogenerare, sisteme pentru apereziduale şi sisteme de încălzire solară etc.

Glosar CEN

Standard european EN) – produsul principal alCEN. Elaborat de un comitet tehnic şi aprobat demembrii CEN, un standard european adoptat, care întimpul elaborării trece printr-o fază de anchetă publică, trebuie publicat ca standard naţional identicde către organismele naţionale de standardizaremembre CEN.

Comitet tehnic CT) – comitet responsabil deelaborarea standardelor în sectoarele şisubsectoarele specifice. Comitetele tehnice suntalcătuite din delegaţii ale organismelor naţionale destandardizare. Elaborarea efectivă a standardelor seface în grupele de lucru ale comitetelor tehnice.Grupele de lucru sunt alcătuite din experţi înprodusele şi serviciile ce urmează a fi standardizate.

Organismele naţionale de standardizare ONS) –organisme de standardizare recunoscute la nivelnaţional care sunt eligibile pentru a reprezentastatele ca membre CEN.

CEN Management Centre CMC) – sediul înregistrat al CEN care reprezintă hub-ul organizaţiei.Sediul lui se află la Bruxelles.

CEN

Workshop

WS) – un grup de standardizaredeschis participării directe a oricărei părţi interesate,ce preg ăteşte CEN Workshop Agreements (CWA).CWA nu au statutul unui EN, în consecinţă, nu există obligaţia de a fi adoptate de către organismelenaţionale de standardizare.

CEN nu înseamn

numai standarde

Aspectele cheie în elaborarea unui standardeuropean, acelea din care standardul î şi câştig ă forţaşi legitimitatea, constau în reprezentarea tuturor

părţilor interesate şi acordul obţinut prin consens.

Totuşi, aceste cerinţe fac ca procesul deelaborare a unui standard european să consumefoarte mult timp. Ca atare, CEN s-a angajat recent

într-un program care are ca obiectiv finalizarea mariimajorităţi a standardelor europene în trei ani.

De asemenea, este posibil pentru părţileimplicate în procesul de standardizare să ceară soluţii de standardizare mai „blânde” care pot aveadiferite niveluri de legitimitate faţă de standarduleuropean tradiţional. Aceste soluţii sunt adeseadenumite „noile produse”.

Specificaţia tehnic

Comitetele tehnice CEN pot folosi specificaţiatehnică CEN (CEN/TS) ca o alternativă la standarduleuropean atunci când nu se poate obţine, destul derepede, acordul asupra unui standard sau atuncicând tehnologia nu a ajuns încă la un stadiu suficientde dezvoltare. Specificaţiile tehnice CEN nu au statutde standard european; în consecinţă, nu există obligaţia de a fi adoptate de către organismelenaţionale de standardizare ca standarde naţionale.

CEN Workshop Agreement

Soluţie mai rapidă şi mai flexibilă introdusă pentru prima dată pentru a veni în întâmpinareanecesităţilor comunităţii de tehnologie a informaţiei şia comunicaţiilor legate de identificarea unor soluţiirapide, aceasta este acum disponibilă tuturorsectoarelor CEN. CWA sunt elaborate în cadrulseminarelor CEN de către orice parte interesată înelaborarea produsului. Participarea nu se bazează pedelegaţiile naţionale. Nu există o limită geografică privind participarea şi, de aceea, participanţii pot fi şidin afara Europei. Ca şi specificaţiile tehnice CEN,CWA nu au statut de standard european şi, înconsecinţă, nu există obligaţia de a fi adoptate decătre organismele naţionale de standardizare castandarde naţionale.

Soluţii diferite pentru necesit ţi diferite

Asistenţ tehnic

CEN administrează mai multe programe deasistenţă tehnică la nivel regional şi naţional,finanţate de UE. Obiectivul acestor programe este dea facilita comerţul prin intermediul unui sistem deorganisme şi proceduri recunoscute reciproc.Asistenţa are ca obiectiv construirea uneiinfrastructuri a calităţii (standardizare, încercare şimetrologie, evaluarea conformităţii şi certificare) înţările beneficiare. Obiectivul include totul, de laconsolidarea organismelor naţionale destandardizare până la strategiile de elaborare areglementărilor tehnice. CEN administrează, înprezent, programe în Asia (ASEAN), în ţărilemediteraneene (MEDA), de exemplu Turcia şi Malta.

Certificare

Evaluarea independentă a conformităţiiproduselor şi serviciilor cu standardele conferă o

încredere mai mare consumatorilor şi utilizatorilor. Încolaborare cu CENELEC, CEN oferă Keymark - marcaeuropeană de conformitate cu standardele europene.De

şi CEN nu efectueaz

ă evaluarea

şi certificarea

activităţilor, organismele de certificare pot apela la





FederaţiieuropeneONG-uri

IndustrieOrganisme

naţionale destandardizare

Organismeeuropene şi

internaţionale

ComisiaEuropeană şi

Secretariatul AELS

Pro unere de temă nou ă

Comitet tehnic(membrii comitetului şi observatorii)

examinează ro unerile

ACCEPTAT

Grup de lucru(exper ţi desemnaţi)

Proiect de standard (prEN)

Publicullarg

Membrii (ONSşi asociaţi)

Consilieri

(CE şi AELS)

Afiliaţi

Anchet ă Public ă

Comitet Tehnic

Ponderea voturilor(organisme naţionale de standardizare)

ACCEPTAT

Elaborarea unui standard european

STANDARD (EN)

Organismele naţionale de standardizare

Transpunerea, publicarea şi distribuirea la nivel naţ ional

Utilizatori

3

a n i

S c h e m a

p r e z i n t ă

p r o c e s u l t i p i c d e

p r o p u n e r e , e l a b o r a r e , a d o p t a r e

ş i

p u b l i c a r e

a

u n u i s t a n d a r d

e u r o p e a

n .

E x i s t ă

ş i a l t e

o p ţ i u n i , i n c l u s i v

e l a b o r a r e a î n p a r a l e l a s t a n d a r d e l o r c

o m u n e c u I S O .





organismele naţionale de standardizare membre aleCEN pentru a utiliza Keymark în schemele decertificare din ţările respective.

Utilizarea Keymark implică faptul că:

• produsul este în conformitate cu standarduleuropean adecvat;

• există cu siguranţă un control al producţieide fabrică;

• conformitatea face obiectul uneisupravegheri periodice şi al unui audit.

CEN este o organizaţie tehnică nonprofit, înfiinţată în conformitate cu legea belgiană şialcătuită din organismele naţionale de standardizare

din 29 de ţări europene. Interesele României sunt

reprezentate în cadrul CEN de organismul naţional destandardizare, Asociaţia de Standardizare dinRomânia, care deţine statutul de membru cu drepturi

depline al CEN. În plus faţă de membrii cu drepturidepline, CEN are opt asociaţi ce reprezintă federaţiiprofesionale şi comerciale pan-europene şi intereseale consumatorilor şi de mediu. Cinci organismenaţionale de standardizare din ţările din EuropaCentrală şi de Est, care pot deveni membre ale UEsau AELS, participă la CEN cu statut de afiliaţi. CENmai administrează şi un program pentru organismelede standardizare partenere. Comisia Europeană şiSecretariatul AELS au rolul de consilieri ai CEN peaspecte politice.

Traducere: Diana Doroban

ţ

u



Standardizarea internaţională


Responsabilitatea social

– domeniu de

pionierat pentru standardizarea interna

ţ

ional

Maria BRATU, expert documentare, serviciul Redacţie-Marketing, Direcţia Publicaţii – ASRO

Standardul ISO 26000, referitor laresponsabilitatea socială, va defini criteriile pe careva trebui să le implementeze o întreprindere sauorice alt tip de organizaţie, pentru a se putea prevalade responsabilitatea socială. Conceptul a sfârşit prina se impune şi el descrie capacitatea întreprinderilorde a-şi evalua activitatea altfel decât înregistrândbeneficii sau pierderi. Potrivit lui, întreprinderileintegrează voluntar preocupări sociale şi de mediu în

activităţile lor, precum şi în interacţiunile cu părţileinteresate. În conformitate cu noile orientări,responsabilitatea socială este şi capacitate de aimplementa o politică de dezvoltare durabilă, care

îmbină dezvoltarea economică, progresul şibunăstarea societăţii cu protecţia mediului.

Ea asigură reuşita unei întreprinderi care ţineseama, în activităţile pe care le desf ăşoară, depreocupări sociale şi de mediu care merg dincolo deprescripţiile legale. Asigurarea satisfacţiei clienţilor,reducerea la minimum a impacturilor de mediu şi, înacelaşi timp, răspunsul la aşteptările părţilorimplicate, precum: salariaţii, furnizorii şi comunitatea

din care face parte întreprinderea, pot aduce întreprinderii respective beneficii directe şi potinfluenţa pozitiv competitivitatea sa pe termen lung.

Implementarea principiilor responsabilităţiisociale poate ajuta, de asemenea, întreprinderile:

• Să facă faţă noilor responsabilităţi legatede globalizare;

• Să răspundă aşteptărilor noilor părţiinteresate, ca, de exemplu, consumatorii, care cerproduse care să protejeze mediul, organismeleneguvernamentale, care sunt preocupate de

condiţiile sociale de producţie, intervenienţiifinanciari care reclamă garanţii suplimentare.

Elaborarea unui standard în acest domeniu estefoarte complexă. Dificultatea constă în faptul că setrece de la un domeniu care poate fi cuantificat, launul cu caracter mai abstract, aspect la care seadaug ă un altul: caracterul dinamic al conceptului,

întrucât într-un caz se măsoară nişte date tehnice, iar

în altul se evaluează nişte intenţii.Elaborând acest standard, ISO va trebui să

identifice un mecanism de verificare. Va fi dificil, deexemplu, să se certifice faptul că milioane defurnizori ai unei firme transnaţionale din state în cursde dezvoltare, precum China sau India, aplică în modcorect standardele sociale care vor fi elaborate.

Din 1947 până în prezent, ISO a elaborat peste15 000 de standarde internaţionale. Programul delucru al ISO cuprinde standarde pentru activităţivariate, precum agricultura şi construcţiile, trecândprin domeniul mecanicii, până la dispozitivelemedicale şi cele mai noi realizări din domeniul

tehnologiei informaţiei. De asemenea, organizaţia aelaborat seria de standarde ISO 9000, referitoare lasisteme de management al calităţii şi ISO 14000,referitoare la sisteme de management de mediu.Punând bazele standardului ISO 26000, referitor laresponsabilitatea socială, ISO abordează oproblematică nouă, total diferită de cele tradiţionale,pe care le trata de obicei. Acest lucru a fost subliniatde secretarul general al ISO, Alan Bryden, care aafirmat: „Consensul atins cu privire la activitateaviitoare a ISO ilustrează faptul că organizaţia şi-alărgit domeniul activităţii, iar contribuţia sa a fostrecunoscută: la ora actuală, ISO nu furnizează numai

o colecţie considerabilă de standarde, ci este în





măsură să ofere şi soluţii şi să elaboreze un ghidreferitor la probleme sociale şi de mediu aleeconomiei mondiale. Această activitate nouă a ISOprezintă un interes deosebit pentru grupurile de părţiinteresate, precum: consumatorii, organizaţiileneguvernamentale, organizaţiile din domeniul munciişi factorii de reglementare, ale căror participare şielemente de intrare sunt deosebit de utile ISO”.

Deocamdată, acest standard va furniza numainişte linii directoare, el neavând scopuri decertificare. Se pune problema să se ajung ă la unacord cu caracter de vade mecum, în raport cu carese vor evalua întreprinderile sau orice organism caredoreşte să dezvolte o strategie de responsabilitatesocială. Reuniunea din luna martie, ţinută în Brazilia,constituie un important pas înainte în elaborareaacestui standard. Viitorul standard va marca apariţiagrupului de presiune al consumatorilor în aprecierea

criteriilor responsabilităţii sociale. Dacă în marileorganizaţii sociale au doar un rol consultativ, graţieISO, consumatorii vor controla un domeniu care erarezervat numai organizaţiilor sindicale, OrganizaţieiNaţiunilor Unite şi guvernelor.

ISO elaborează standarde internaţionale pe bază de consens între membrii săi, care se pot constitui înnişte grupuri de interese şi care pot fi invitaţi ladiscuţii. Date fiind numeroasele implicaţii alesubiectului, pentru elaborarea standardului referitorla responsabilitatea socială, consultarea reprezentan-ţilor ONG-urilor, a consumatorilor sau a organizaţiilordin domeniul muncii va fi deosebit de larg ă. Deşi Alan

Bryden a afirmat că ISO 26000 nu va faceconcurenţă documentelor negociate în cadrulorganismelor internaţionale de tip ONU, riscul nupoate fi evitat. O nouă viziune a responsabilităţiisociale, aparţinând în mod deosebit consumatorilor,bine reprezentaţi în cadrul organizaţiei, se va impune,dată fiind reputaţia de care se bucură ISO.

Un standard ISO poate conţine specificaţii,cerinţe sau linii directoare. Specificaţiile au uncaracter tehnic precis, pe când liniile directoarefurnizează nişte principii. ISO a pus bazele unuistandard internaţional care va oferi liniile directoarecu privire la responsabilitatea socială. El va întruni

consensul părţilor implicate şi va avea un caractertransparent.

Orice organizaţie va putea utiliza standardul dindouă motive. În primul rând, standardul ISO nu se vareferi numai la responsabilitatea socială a

întreprinderilor, ci a tuturor tipurilor de organisme. Înal doilea rând, toate tipurile de organizaţii ar putea

avea nevoie de acest instrument întrucâtresponsabilitatea socială constituie o preocuparegenerală şi foarte actuală. Preocuparea pentru mediua guvernelor şi a cetăţenilor, dorinţa consumatorilorca produsele să nu provină din lanţuri de furnizarecare exploatează munca unor copii, precum şiabaterea de la principiile de etică care sunt largcomentate prin mijloacele de comunicare în masă augenerat necesitatea aproape generală caorganismele să fie preocupate de principiile de etică şi de protecţia mediului. Organismele care ignoră responsabilitatea socială sunt ameninţate. ISOacordă un interes deosebit responsabilităţii socialepentru că există în acest domeniu numeroase coduri,programe şi iniţiative în sectorul public şi în cel privat.ISO nu î şi propune să reediteze excelenteledocumente din domeniu – convenţii şi acorduriinterguvernamentale – încheiate de Naţiunile Unite şi

de organizaţiile din sistemul ONU, precum OrganizaţiaInternaţională a Muncii. ISO este un organismneguvernamental şi standardele sale au un caractervoluntar. Ele nu vor prevala asupra legilor saureglementărilor unui stat. De exemplu,implementarea unui sistem al calităţii în conformitatecu ISO 9001:2000 nu dispensează o întreprindere derespectarea reglementării ţării respective în domeniulproduselor, al activităţii sale, al sănătăţii şi securităţiila locul de muncă. Spre deosebire deISO 9001:2000, ISO 26000 nu va fi un standardpentru sisteme de management, nu va conţinecerinţe şi nu va putea fi utilizat în scopuri de

certificare. Elaborarea unui standard în domeniulresponsabilităţii sociale va reuni în sistemul ISOparteneri de tip nou şi mai diversificaţi. Acest demersconstituie o evoluţie firească a implicării sale în altedomenii decât cel tehnic (calitatea, protecţiamediului).

ISO a f ăcut dovada capacităţii sale de a reunifactorii implicaţi în domeniul afacerilor, guvernele şireprezentanţi ai organizaţiilor de protecţie aconsumatorilor, pentru a elabora documente în acelesectoare unde există o necesitate globală.

Elaborarea acestui standard este cerută şisusţinută de reprezentanţii tuturor categoriilor de

părţi interesate – industrie, guverne, organisme dindomeniul muncii, consumatori, organizaţiineguvernamentale, state industrializate, state în cursde dezvoltare.





Un nou standard ISO/CEI stabile

te un

referen

ţ

ial pentru calitatea instruirii la

distan

ţ

prin mijloace electronice

Cum se armonizeaz

diversele abord

ri utilizate în lume pentru a evalua calitatea ofertei de instruire

la distanţ prin mijloace electronice? Un nou standard internaţional r spunde la aceast întrebare.

Bruce Peoples, preşedinte al grupului mixtISO/CEI care a elaborat standardul, consideră că:„acest document armonizează cunoştinţele la nivelinternaţional în domeniul calităţii instruirii la distanţă prin mijloace electronice. Existenţa unor cerinţe şi

criterii comparabile şi înţelese de toată lumea vapermite potrivirea necesităţilor utilizatorilor,cumpărătorilor şi furnizorilor”.

Succesul comercial al instruirii la distanţă prinmijloace electronice depinde de calitatea produselor,a serviciilor şi a instrumentelor asociate. O proiectarearmonizată a calităţii instruirii online este o condiţieprealabilă pentru o bună funcţionare a pieţei deproduse şi servicii în acest domeniu şi pentru

îmbunătăţirea continuă a calităţii lor.ISO/CEI 19796-1:2005, Tehnologia informaţiei.

Instruire, educare şi formare – Managementul,asigurarea calităţii şi metrologia, Partea 1: Abordare

generală, oferă un cadru generic, care poate fi utilizatpentru introducerea abordărilor calităţii de cătretoate organizaţiile care furnizează sau utilizează instruirea online. Standardul va permite să secompare şi să se evalueze meritele diverseloriniţiative.

Standardul ISO/CEI 19796-1:2005, expresiearmonizată la nivel internaţional a noţiunii de calitatea formării online, stabileşte un inventar coerent aldiverselor procese care influenţează nivelul calităţiiatinse şi menţinute în domeniu. Aceste procese

înglobează toate scenariile de aplicare a instruiriionline: crearea conţinutului şi al instrumentelor,

prestarea serviciului, instruirea şi educarea,

monitorizarea şi evaluarea, precum şi stadiile cicluluide viaţă, de la analiza constantă a necesităţilor, laoptimizarea permanentă.

Bruce Peoples consideră că „graţie acestuistandard, care va permite reducerea costului şi a

complexităţii adoptării abordărilor calităţii, vor existape piaţă produse şi servicii noi sau mai bineproiectate, care vor stimula inovaţia, diversitateaofertei şi informarea cumpărătorilor”.

ISO/CEI 19796-1 este prima parte a unuistandard-cadru, alcătuit din următoarele documentecare vor fi elaborate în termen de doi ani:

• Partea 2, Modelul calităţii , care va armonizaaspectele sistemelor calităţii şi relaţiile dintre ele şiva furniza orientări pentru toate părţile interesate.Modelul nu va specifica nişte moduri de aplicare, civa pune accentul pe rezultatele vizate.

• Partea 3: Metode de referinţă şi metodologieinformatică, care va armoniza formatele, pentru adescrie metodele şi parametrii managementului şi alasigurării calităţii. Ea va furniza un ansamblu demetode de referinţă care vor fi utilizate pentru aadministra şi a asigura calitatea în diverse contexte,precum şi un set de parametri şi indicatorimetrologici de referinţă care vor fi folosiţi pentrumăsurarea calităţii procedeelor, produselor,componentelor şi serviciilor.

• Partea 4, Cele mai bune practici şi ghid deimplementare, care va furniza criterii armonizatepentru identificarea celor mai bune practici, a liniilordirectoare pentru adaptarea, aplicarea şi utilizarea





părţilor standardului, prezentând cele mai bunepractici.

Standardul ISO/CEI 19796-1 a fost elaborat deComitetul Tehnic mixt ISO/CEI JTC 1, Tehnologiainformaţiei , Subcomitetul 36, Tehnologii pentrueducare, formare şi instruire.

Standardul poate fi procurat de la Asociaţia deStandardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1,Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14,312 94 88, e-mail: [email protected].

Traducere: Maria Bratu Comunicat ISO 992/2006

A apărut Catalogul Standardelor Române2006 pe CD, aplicaţie software ce asigură documentarea rapidă şi eficientă a utilizatorului

în domeniul standardizării.

În plus faţă de ediţia anterioară această ediţiecuprinde informaţii despre 1760 de standarde

române adoptate în perioada 1 ianuarie 2005- 31 decembrie 2005.

Preţ: 283,4 lei (TVA inclus)Fiecare licenţă în plus poate fi obţinută

cu numai 32,7 lei.

Pentru comenzi, adresaţi-vă Serviciului Vânzări-Abonamente al ASRO, str. Mendeleevnr.21-25, Sector 1, Bucureşti; tel.: 316.77.25, fax: 317.25.14, 312.94.88.



Protecţia mediului


Seria de standarde ISO 14064

Mihaela ANGHELESCU, expert standardizare, Direcţia Publicaţii – ASROMaria BRATU, expert documentare, Direcţia Publicaţii – ASRO

Schimb rile de clim reprezint una din cele mai mari probleme cu care naţiunile, guvernele, mediile

de afaceri i cet

ţ

enii se vor confrunta în urm

toarele decenii; au implica

ţ

ii asupra organismului

uman i asupra sistemelor naturale i pot produce modific ri semnificative în utilizarea resurselor i

în activit ţile economice i de producţie.

Pentru a se preveni aceste situaţii, în prezentsunt în curs de elaborare şi implementare iniţiativeinternaţionale, regionale, naţionale şi locale care auca scop limitarea concentraţiei de gaze cu efect de

seră (GES) în atmosfera terestră. Astfel de iniţiativese bazează pe cuantificarea, monitorizarea şiverificarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pereducerea efectelor lor.

ISO 14064-1:2006, Greenhouse gases. Part 1:Specification with guidance at the organization levelfor quantification and reporting of greenhouse gasemissions and removals, detaliază principalelecerinţe referitoare la proiectarea, dezvoltarea,managementul şi stabilirea de rapoarte referitoare lainventarierea nivelului gazelor cu efect de seră pentru organizaţii sau unităţi industriale. Standardul

include cerinţe pentru determinarea perimetruluiemisiilor de gaze cu efect de seră, cuantificareaemisiilor GES şi înlăturarea lor, în cazul unei unităţiindustriale, precum şi identificarea acţiunilor şiactivităţilor specifice pe care unitatea respectivă trebuie să le promoveze în vederea îmbunătăţiriimanagementului GES. Sunt incluse, de asemenea,cerinţe şi linii directoare referitoare la managementulinventarierii, redactarea de rapoarte, auditul intern şiresponsabilitatea unităţii respective privindactivităţile de verificare.

ISO 14064-2:2006, Greenhouse gases. Part 2:Specification with guidance at the project level forquantification, monitoring and reporting of

greenhouse gas emission reductions or removalenhancements, tratează proiectele referitoare laefectul gazelor de seră sau activităţile bazate pe unproiect destinat, în mod special, reducerii emisiilor

GES sau îmbunătăţirii măsurilor de înlăturare aacestora. Standardul cuprinde cerinţe pentru planulunui proiect GES, identificarea şi selectarea surselorGES relevante pentru proiect şi modelul de referinţă pentru monitorizarea, cuantificarea, documentarea şiredactarea raportului de realizare a proiectului GES,precum şi pentru managementul calităţii datelor.

ISO 14064-3:2006, Greenhouse gases. Part 3:Specification with guidance for the validation andverification of greenhouse gas assertions detaliază principiile şi cerinţele referitoare la verificareainventarierilor GES şi la validarea şi verificarea

proiectelor GES. Sunt descrise procesele de validareşi de verificare referitoare la gazele cu efect de seră,şi, de asemenea, sunt specificate componentele,cum ar fi planul de validare sau verificare, procedurilede evaluare şi de apreciere a declaraţiilor referitoarela gazele cu efect de seră ale unei organizaţii sau aleunui proiect.

ISO 14064-3:2006 poate fi utilizat de organizaţiisau de părţi independente pentru validarea sauverificarea declaraţiilor referitoare la gazele cu efectde seră.

Seria de standarde ISO 14064, cu privire lacuantificarea şi declararea emisiilor de gaze cu efectde seră (GES), a fost prezentată în cadrul programului



Protecţia mediului


evenimentelor asociate cu Conferinţa Naţiunilor Unitereferitoare la schimbarea climei. Această conferinţă aavut loc la Montreal între 28 noiembrie şi9 decembrie 2005.

„Declaraţiile referitoare la reducerea emisiilor degaze cu efect de seră, care provoacă schimbareaclimei, pot avea, în afară de implicaţiile de mediu şicele tehnice, consecinţe politice şi financiare. ISO

îmbină competenţele în domeniul mediului cu cele deevaluare a conformităţii, elaborând instrumente carepermit măsurarea, verificarea şi validarea acestui tipde declaraţie. Este un exemplu edificator al modului

în care lucrările ISO sprijină furnizarea deinstrumente practice care răspund provocărilormondiale cu care se confruntă comunitateainternaţională”, consideră secretarul general ISO,Alan Bryden.

Conferinţa Naţiunilor Unite de la Montreal estecea mai mare conferinţă interguvernamentală cuprivire la modificarea climei care a fost organizată dela adoptarea Protocolului de la Kyoto, în 1997. Unnumăr de 10 000 de persoane au participat laaceastă manifestare care a suscitat un interes f ără precedent în domeniul afacerilor.

Seria de standarde ISO 14064 a fost elaborată de un grup de lucru al comitetului tehnic ISO/TC 207,care răspunde de standardele din seria ISO 14000cu privire la managementul de mediu. ISO 14001,

referitor la sistemele de management de mediu, esteimplementat la ora actuală de 90 000 de organismedin 127 de state. Grupul de lucru cu privire la

modificarea climei a fost creat ca urmare a uneipropuneri formulate în 2002 de comitetele membreISO ale Malaieziei şi Canadei. Un număr de 175 despecialişti internaţionali care activează în cadrulorganismelor de standardizare, al guvernelor şi al

întreprinderilor din 44 de state şi 13 organizaţiiinternaţionale au participat la lucrări.

Standardul a fost prezentat la Montreal pe5 decembrie 2005 de către un grup reunindreprezentanţi ai ISO/TC 207, ai ProgramuluiNaţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi aiorganismelor guvernamentale din Austria, Canada şiIndonezia, precum şi ai Consiliului Mondial alAfacerilor pentru Dezvoltarea Durabilă (WBCSD) şi aiInstitutului de Resurse Mondiale (WRI). Printredocumentele furnizate figurează o analiză tehnică

întocmită de PNUD, care demonstrează

compatibilitatea dintre ISO 14064 şi Protocolul cuprivire la gazele cu efect de seră, elaborat deWBCSD/WRI pentru informarea financiară şi demediu a întreprinderilor.

În 2007 va apărea şi standardul ISO 14065, careva cuprinde cerinţele privind acreditarea şirecunoaşterea organismelor care vor întreprindevalidarea sau verificarea GES, în raport cu ISO 14064sau cu alte standarde pertinente de specificaţii.

Standardele din seria ISO 14064 pot fi procurate

de la Serviciul Vânzări-Abonamente al ASRO, str.Mendeleev, nr.21-25, etaj 4, sector 1, Bucureşti, tel.:316.77.25, fax: 317.25.14, e-mail: [email protected]



Industria alimentar ă


Managementul siguran

ţ

ei alimentelor

în lan

ţ

ul de aprovizionare

Jacob FOERGEMAND, organizator şi şef de proiect al ISO/TC 34, Produse alimentare,WG 8, Sisteme de management al securităţii alimentelorDorte JESPERSEN, Asociaţia Daneză de Standardizare

Riscurile siguran

ţ

ei alimentelor pot fi prezente în orice stadiu al lan

ţ

ului alimentar, de aceea, un

control adecvat de-a lungul lanţului este esenţial. Siguranţa alimentelor constituie responsabilitatea

comun a tuturor p rţilor care intervin în lanţul alimentar.

Produsele alimentare pot fi periculoase şicostisitoare. ISO 22000, Sisteme de management al siguranţei alimentelor – Cerinţe pentru orice organ-izaţie din lanţul alimentar î şi propune să asigure că

nu există verigi slabe în lanţul de aprovizionare cuproduse alimentare.ISO 22000 stabileşte cerinţe pentru sistemele de

management şi poate fi aplicat tuturor tipurilor deorganizaţii din cadrul lanţului alimentar, de laproducătorii de alimente, producătorii primari,fabricanţi, operatorii din domeniul transporturilor şi aldepozitării, furnizori, vânzătorii cu amănuntul şiridicata, la fabricanţii de ambalaje, agenţi decurăţare, aditivi şi ingrediente.

La ce se refer

standardul ?

ISO 22000 combină elementele-cheie, generalrecunoscute, pentru a asigura siguranţa alimentelorde-a lungul lanţului alimentar:

• Comunicarea interactivă

Comunicarea clară de-a lungul lanţului alimentareste esenţială pentru a asigura că toate riscurilerelevante pentru siguranţa alimentelor suntidentificate şi controlate adecvat în orice etapă.Aceasta implică comunicarea necesităţilororganizaţiei atât organizaţiilor situate în „amonte”,cât şi în „aval”.

Comunicarea cu clienţii şi furnizorii, bazată peinformaţiile generate de analiza sistematică ariscurilor, va contribui la stabilirea cerinţelor clientuluişi ale furnizorului din punct de vedere al fezabilităţii,

necesităţilor şi impactului asupra produsului final.

• Managementul sistemului

Cele mai eficiente sisteme de siguranţă aalimentelor sunt proiectate, funcţionează şi suntactualizate în cadrul unui sistem de managementstructurat şi sunt încorporate în activităţile demanagement total ale organizaţiei. Aceastafurnizează beneficii maxime organizaţiei şi părţilorinteresate. ISO 22000 este aliniat cu cerinţeleISO 9001:2000, pentru a spori compatibilitatea celordouă standarde şi a facilita implementarea lor

comună sau integrată.

• Controlul riscurilor

ISO 22000 combină principiile HACCP şi etapelede aplicare stabilite de Codex Alimentarius cuprogramele de premise. Standardul utilizează analiza riscurilor pentru a determina strategia de control alriscurilor.

Care sunt avantajele pentru utilizator?

Organizaţiile care implementează standardul vor

beneficia de:





• Comunicarea organizată şi focalizată întrepartenerii comerciali;

• Optimizarea resurselor (la nivel intern şi de-a

lungul lanţului alimentar);•

O documentare mai sigură;• O planificare mai bună, o verificare cu maipuţine post-procese;

• Un control mai eficient şi mai dinamic alriscurilor care afectează siguranţa alimentelor;

• Toate măsurile de control care fac obiectulanalizei riscurilor;

• Managementul sistematic al programelor depremise;

• Aplicare larg ă întrucât se concentrează perezultatele finale;

• Bază validă de luare a deciziilor;• Vigilenţă sporită;• Control concentrat pe necesităţi;• Economisirea resurselor prin reducerea

auditurilor de sistem care se suprapun.

Care sunt avantajele pentru celelalte p rţi

interesate?

Alte părţi interesate pot beneficia de:

• Încrederea că organizaţiile careimplementează ISO 22000 au capabilitatea să identifice şi să controleze riscurile siguranţeialimentelor.

Standardul adaug ă valoare pentru că:

• Este un standard care poate fi utilizat înscopuri de acreditare având cerinţe clare;

• Este acceptat la nivel internaţional;• Integrează şi armonizează scheme de

certificare variate, existente la nivel naţional şi înindustrie;

• Industriile de prelucrare a alimentelor auaşteptat acest document;

• Este aliniat cu ISO 9001:2000 şi HACCP;•

Contribuie la o înţelegere mai bună şi la odezvoltare a HACCP.

Familia de standarde ISO 22000

Specificaţia tehnică ISO/TS 22004, Sisteme demanagement al securităţii alimentelor – Ghid privindaplicarea ISO 22000:2005, a fost de curândpublicată de Organizaţia Internaţională deStandardizare şi oferă linii directoare cu privire laimplementarea standardului, punând accentul pe

întreprinderile mici şi mijlocii. ISO 22000 şiISO/TS 22004 au fost elaborate de grupul de lucru

WG 8, Sisteme de management al siguranţei

alimentelor , al comitetului tehnic ISO/TC 34, Produsealimentare. Specialiştii din douăzeci şi trei de stateau participat la activitatea grupului de lucru împreună cu numeroase organizaţii internaţionale cu statut deorganizaţii de leg ătură, precum ConfederaţiaIndustriei Alimentare şi a Băuturilor a UniuniiEuropene (CIAA), Comisia Codex Alimentarius,Iniţiativa CIES/Global privind Siguranţa Alimentelor şiOrganizaţia Mondială pentru Siguranţa Alimentelor(WFSO).

„Alimentele care nu prezintă siguranţă pot fi

periculoase i costisitoare”

Pentru a spori acceptarea standardului ISO 22000,Asociaţia Franceză de Standardizare (AFNOR) apropus elaborarea unei specificaţii tehnice pentru asprijini organismele de certificare. ISO/TS 22003,

Sisteme de management al siguranţei alimentelor -Cerinţe pentru organismele care desf ăşoar ă auditul şi certificarea sistemelor de management al siguranţei alimentelor va furniza informaţiilenecesare, precum şi încredere cu privire la modul încare certificarea unui sistem de management alsiguranţei alimentelor a fost desf ăşurată. Această specificaţie tehnică va furniza linii directoarearmonizate pentru acreditarea organismelor decertificare şi va defini regulile care se aplică pentruauditul unui sistem de management al siguranţeialimentelor care satisfac cerinţele ISO 22000.

ISO/TS 22003, care va fi disponibilă în primul

trimestru al lui 2006, este elaborată de un grup delucru comun JW 11, Cerinţe pentru organismele caredesf ăşoar ă auditul şi certificarea sistemelor demanagement al securităţii alimentelor , al ISO/TC 34,Produse alimentare, şi al Comitetului ISO pentruEvaluarea Conformităţii (CASCO). Specialişti dindouăzeci şi două de state participă la grupul de lucrucomun, în colaborare cu Forumul Internaţional deAcreditare (IAF) şi IQ-NET.

„ISO 22000 poate fi aplicat tuturor tipurilorde organizaţii din lanţul alimentar”.

ISO/TC 34 elaborează, de asemenea, undocument important, şi anume ISO 22005, Sistem detrasabilitate în lanţul alimentar – Principii generalereferitoare la proiectare şi realizare, care va circula înscurtă vreme ca proiect de standard internaţional.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, vol. 2,nr. 9, 2005, revista Organizaţiei Internaţionale deStandardizare, fiind reprodus cu permisiuneaSecretariatului Central al ISO (www.iso.org), editor:[email protected]. Un abonament anual costă 159 de franci eleveţieni. Abonamente: [email protected].





Primii utilizatori subliniaz

avantajele

noului standard ISO referitor la securitatea

lan

ţ

urilor logistice alimentare

Primele întreprinderi din lume care au aplicat standardul ISO 22000 subliniaz avantajele noului

standard interna

ţ

ional care garanteaz

siguran

ţ

a lan

ţ

urilor logistice alimentare.

Răspunzând unei anchete neoficiale aSecretariatului Central al ISO, care a sondat reacţia lanivel mondial cu privire la ISO 22000, pe careOrganizaţia Mondială de Standardizare l-a publicat la1 septembrie 2005, primii săi utilizatori comentează favorabil acest standard. Cel puţin 29 de statemanifestă interes pentru acest document. Prezentularticol expune opiniile favorabile ale câtorva

întreprinderi care sunt certificate în conformitate custandardul ISO 22000. În final sunt prezentatestadiile activităţilor desf ăşurate în diverse state cuprivire la ISO 22000.

Opiniile utilizatorilor cu privire la

ISO 22000

Australia

Vinpac International – întreprindere de îmbuteliere şi ambalare a vinurilorBen Bowering, responsabil în domeniul calităţii,

sănătăţii, securităţii şi protecţiei mediului:

„Acest standard are potenţialul de a transforma într-un sistem coerent sarcina costisitoare de tratarea unor cerinţe multiple, adesea redundante sau chiarcontradictorii ale directivelor de calitate şi securitate.Ţinând seama de dimensiunea sa internaţională, derigoarea, precum şi de capacitatea sa de a

îmbunătăţi securitatea de-a lungul întregului lanţ logistic alimentar, standardul ISO 22000 este un

instrument care va avea efecte benefice pentru toatepărţile interesate”.

Belgia

Hedelab – întreprindere de fabricare a aditiviloralimentari

Gilles Gernaey, director tehnic:

„Standardul ISO 22000 ne va permiteimplementarea armonioasă a metodei HACCP(Analiza pericolelor şi a punctelor critice),recunoscută de specialişti ca fiind cel mai buninstrument existent la ora actuală pentru a garantaconsumatorului siguranţa alimentelor. Creştereanumărului crizelor alimentare a determinat unele

întreprinderi să-şi elaboreze standarde proprii desecuritate.

Rezultatul a fost existenţa unui număr de 20 destandarde paralele. Bazată pe consens internaţional,certificarea în conformitate cu ISO 22000 va deveniun referenţial internaţional pentru calitateaalimentelor.”

Spania

Angulas Aguinara – fabricant de produsealimentare pe bază de peşte şi surimi

Javier Caňada Milán, director în domeniul calităţiişi al cercetării şi dezvoltării:

„În 2005, Angulas Aguinaga a primit premiulpentru inovaţie al Ministerului Agriculturii şi alPescuitului din partea guvernului spaniol. Principalul





motiv pentru care am implementat ISO 22000 îlconstituie faptul că acest standard se referă lasecuritatea produselor alimentare şi că este unstandard internaţional elaborat de un comitetştiinţific care are o larg ă experienţa în domeniulproduselor alimentare şi al sănătăţii publice.Implementarea acestui standard a însemnat pentrunoi consolidarea echipei noastre HACCP existente,realizarea unei structuri superioare şi definirea maibună a unei politici a calităţii referitoare la siguranţaalimentelor. Graţie acestei implementări, am

înregistrat progrese importante în studiul punctelorcritice de control (CCP)”.

Finlanda

Caternet – Servicii de logistică pentru produsealimentare proaspete

„Toate operaţiile pe care le desf ăşurăm sebazează la ora actuală pe ISO 22000 şi pestandardul ISO 9001:2000 referitor la managemen-tul calităţii. ISO 22000 este un instrument carecompletează sistemul de management al calităţii,demonstrează responsabilitatea organizaţiei noastre

în domeniul securităţii produselor alimentare,sporeşte eficienţa sistemului nostru anterior şi

îmbunătăţeşte metodele noastre de lucru. El asuscitat interesul clienţilor noştri. Considerăm că înviitor ISO 22000 va garanta credibilitatea imaginiinoastre de întreprindere şi ne va îmbunătăţicapacitatea de competiţie pe piaţă”.

Franţa

Veolia Eau, Ile de France – Centru demanagement al serviciilor publice de producere şidistribuţie a apei potabile şi tratare a apelor uzate.

Întreprinderea este certificată în conformitate cuISO 22000 pentru producerea şi distribuţia apeipotabile

Gabrielle Croat, responsabil în domeniul calităţiişi al mediului:

„Veolia Eau Ile de France produce şi distribuieapă potabilă. ISO 22000 răspunde preocupării sale

majore: controlul riscurilor sanitare. Înainte de a iniţiademersul de certificare în conformitate cuISO 22000, implementasem deja un sistem HACCP şiun sistem de management al calităţii certificat înconformitate cu ISO 9001. După ce ISO 9001 a fostpublicat, am constatat că el se integra perfectacestor două sisteme. Standardul ISO 22000 nepermite să identificăm riscurile activităţii noastre, să le prevedem şi să prevenim mai bine apariţia uneicrize. Această certificare ne va permite să garantămseriozitatea organizaţiei noastre clienţilor locali,precum colectivităţile, dar şi la nivel internaţional”.

Marea Britanie

Crown Speciality Packaging – Fabricant de cutiimetalice pentru produsele alimentare, farmaceuticeşi cu caracter promoţional

James Barnett, director al uzinei:

„Crown Carlisle se bucură că a obţinutcertificarea sistemului său de management alproduselor alimentare în conformitate cu ISO 22000.Această realizare subliniază angajamentulpermanent al întreprinderii noastre de a livraclienţilor produse şi servicii de calitate. Întreprinderiledin acest domeniu recunosc tot mai mult rolulimportant pe care îl joacă sistemele certificate înprotejarea consumatorilor şi îmbunătăţireaproduselor, în vederea satisfacerii unei exigenţesporite. Certificarea ne permite să demonstrămclienţilor, furnizorilor şi altor organizaţii interesaterezultatul strădaniilor noastre.”

Compania Wrigley – Fabricant de gumă demestecat şi de produse de cofetărie

Alan Richards, director tehnic:

„Standardele referitoare la securitateaalimentelor prezintă cea înaltă prioritate la Wrigley.Vrem să fim siguri în proporţie de 100% că implementăm cele mai bune sisteme şi că toateprodusele noastre sunt sigure pentru consumatori.După ce am studiat temeinic standardele existente,precum şi noul standard ISO 22000, am fost pe

deplin convinşi că noul standard ne va ajuta să ridicăm mai sus ştacheta calităţii. ISO 22000 nepermite să audităm şi să verificăm sistemul nostru demanagement al siguranţei produselor alimentare pebaza principiilor HACCP şi să-l integrăm în sistemulnostru de management al calităţii ISO 9001:2000.Am utilizat ISO 22000 şi standardele noastre internepentru a obţine un sistem solid de management alsecurităţii alimentelor, dar şi pentru a promova ocultură a îmbunătăţirii continue a practicilor noastrede fabricaţie”.

Elveţia

Fabrica de ciocolată şi cacao FavargerPhilippe Korondi, director general:

„Calitatea şi securitatea produselor reprezintă condiţia dezvoltării întreprinderii noastre pe termenlung. Clienţii necesită „mărci de încredere”.Adăugându-se standardului ISO 9001:2000,ISO 22000 se concentrează pe securitate. Cu uncaracter internaţional şi „neutru”, certificarea înconformitate cu ISO 22000 este un obiectivmobilizator şi eficient pentru management,comparativ cu alte standarde regionale referitoare lasecuritatea produselor alimentare. Pentru o

întreprindere mijlocie precum Favarger, costul şi





eforturile pe care le necesită o certificare în raport cuISO 22000 sunt importante. Avantajele compensează

însă pe deplin investiţia.”

ISO 22000: situa

ţ

ia la nivel interna

ţ

ional

La trei luni de la publicarea standarduluiISO 22000, întreprinderile din 29 de state manifestă un interes deosebit pentru acest standard. Unelesunt pe cale de a-l traduce, altele se preg ătesc să îladopte ca standard naţional sau să implementezesisteme de acreditare şi de certificare, să organizeze

audituri sau să primească certificatele, în urmaparcurgerii cu succes a auditurilor. Statele în care se

înregistrează aceste activităţi sunt: Africa de Sud,Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Cuba,Emiratele Arabe Unite, Spania, Estonia, Statele Unite,Finlanda, Franţa, India, Israel, Iordania, Letonia,Lituania, Malaiezia, Maroc, Filipine, Marea Britanie,Serbia, Muntenegru, Singapore, Slovacia, Slovenia,Thailanda, Ucraina şi Iugoslavia.

Traducere: Maria Bratu Comunicatul ISO nr. 978

În num

rul viitor al revistei Standardizarea:

Beneficiile utiliz rii standardelor în domeniul transportului feroviar

Cum ne inform m în domeniul standardiz rii?

Importanţa standardelor în activitatea de acreditare i certificare





Modalitate de implementare a unui sistem

de management al siguran

ţ

ei alimentelor

Standardul ISO 22000, referitor la sistemele de management al siguran

ţ

ei alimentelor este

completat de un document complementar, publicat de curând de ISO, care ofer liniile directoare de

implementare a standardului internaţional.

Specificaţia tehnică ISO/TS 22004:2005,Sisteme de management al siguranţei alimentelor –Linii directoare referitoare la implementareaISO 22000:2005, oferă indicaţii care vor fi utiletuturor tipurilor de organisme care intervin în lanţulalimentar: producătorii de nutreţ, producătoriiprimari, fabricanţii de produse alimentare, operatorii

şi furnizorii din domeniul transporturilor, aldepozitării, furnizorii, vânzătorii cu ridicata şi cei cuamănuntul, dar şi organismele asociate, precum:producătorii de echipamente, ambalaje, produse decurăţare, aditivi şi ingrediente.

Deficienţele de siguranţă a alimentelor, înregistrate atât în statele dezvoltate, cât şi în cele încurs de dezvoltare, au sporit interesul pentruprevenirea sistematică a deficienţelor la nivelulfiecărei verigi a lanţului logistic.

Elaborat pe baza consensului internaţional alguvernelor şi al factorilor din industrie, ISO 22000armonizează cerinţele de bune practici pentru

siguranţa produselor alimentare în lume.

ISO/TS 22004 va constitui un instrumentindispensabil care va furniza linii directoare pentruorganismele care recunosc avantajele potenţiale aleimplementării unui sistem de management alsiguranţei alimentelor, dar nu sunt sigure cu privire lamodul de procedură. Documentul va contribui ladifuzarea unor asemenea sisteme şi la îmbunătăţireacunoaşterii, comunicării şi coordonării între factoriiimplicaţi în lanţurile logistice alimentare.

Alan Bryden, secretarul general al ISO, consideră că: „ISO/TS 22004 va facilita implementarea eficace

a ISO 22000, contribuind astfel la obţinerea unor

avantaje maxime. Este un exemplu de pertinenţă aISO pe piaţă, care ilustrează faptul că organizaţiaeste la curent cu evoluţia practicilor comerciale,precum tendinţa actuală de a însoţi produsele depachete de servicii şi asistenţă”.

ISO/TS 22004 oferă întreprinderilor mari şi mici

linii directoare cu caracter generic, referitoare laimplementarea ISO 22000; acestea nu înlocuiesc însă cerinţele standardului. Specificaţia tehnică explică principiul „abordarea bazată pe proces”,utilizat în ISO 22000, şi furnizează linii directoare cuprivire la principalele capitole ale standardului.

Un avantaj major al standardului ISO 22000 îlconstituie faptul că furnizează un cadru pentruimplementarea armonizată a sistemului HACCP(Analiza pericolelor şi a punctelor critice) al CodexAlimentarius, indiferent de stat sau de produsulalimentar. Pentru atingerea acestui obiectiv,ISO/TS 22004 conţine organigrama planificării unor

produse alimentare sigure, care combină etapeletratate de liniile directoare ale HACCP cu etapelespecifice ISO 22004:2005.

Specificaţia tehnică ISO/TS 22004:2005,Sisteme de management al siguranţei alimentelor –Linii directoare referitoare la implementareaISO 22000:2005, poate fi procurată de la Asociaţia deStandardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1,Bucureşti, tel: 316 77 25, fax: 317 25 14, 312 94 88,e-mail: [email protected].

Traducere: Maria Bratu – Comunicatul ISO

nr. 979



Certificare


Sisteme de management al securit

ţ

ii

lan

ţ

urilor de aprovizionare

Jeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii – ASRO

Miliarde de dolari, sub formă de mărfuri, semişcă în acelaşi timp într-un lanţ de aprovizionare ce

înconjoară lumea. Cum sunt asigurate aceste mărfuri împotriva diverselor riscuri, cum pot fi acesteaidentificate, controlate şi atenuate?

La toate aceste întrebări răspunde nouldocument elaborat de Organizaţia Internaţională deStandardizare – ISO/PAS 28000:2005 Specifica

ie

pentru sistemele de management al securit

ii

lan

urilor de aprovizionare.

După cum a precizat Charles Piersall,Preşedintele Comitetului Tehnic ISO/TC 8, Nave şitehnologie maritimă: „Publicarea specificaţieiISO/PAS 28000:2005 este o iniţiativă majoră înmaterie de securitate, concepută pentru a permite omai bună monitorizare a fluxului de mărfuri, pentru acombate contrabanda, actele de piraterie şi acţiunileteroriste şi pentru a crea un regim sigur şi securizat înlanţul de aprovizionare mondial.”

Acest document a fost elaborat pentru arăspunde cererii celor implicaţi în lanţurile deaprovizionare şi permite unei organizaţii să stabilească un sistem de management al securităţii

întregului lanţ de aprovizionare. Conformdocumentului, organizaţia trebuie să evaluezesecuritatea mediului în care operează şi să determinedacă există măsuri corespunzătoare de securitate.Dacă necesităţile de securitate sunt identificate prinacest proces de evaluare, organizaţia trebuie să implementeze mecanismele şi procesele necesarepentru a rezolva aceste necesităţi.

Implementarea sistemului de management alsecurităţii lanţurilor de aprovizionare poate să contribuie direct la creşterea afacerilor prin sporireacredibilităţii organizaţiei. Documentul poate sta labaza procesului de audit intern sau extern.

ISO/PAS 28000 este conceput pe formatuladoptat de ISO 14001:2004 datorită abordăriibazate pe evaluarea riscului. Totuşi, organizaţiile careau adoptat abordarea bazată pe proces a sistemuluide management (conform ISO 9000:2000) pot utilizasistemul de management deja existent ca bază pentru implementarea sistemului de management alsecurităţii lanţului de aprovizionare aşa cum esteprevăzut în ISO/PAS 28000.

Conform documentului, lanţul de aprovizionareeste o serie de resurse şi procese general care

începe cu sursa brută şi se continuă cu livrareaproduselor şi serviciilor către utilizatorii finali, de-alungul diverselor moduri de transport.

Lanţul de aprovizionare poate includeproducătorii mărfurilor, organizatorii logisticii,grupurile de transportatori rutieri, feroviari, aerieni,operatori terminale maritime, centre de distribuţie,servicii financiare şi de informaţie, vânzători şi alteorganizaţii care conduc la utilizatorul final.

În multe situaţii, o companie poate angaja maimulte firme de logistică, companiile de transportrutier pot subcontracta transportul altor companii etc.De aceea, siguranţa transportului poate ficompromisă în orice moment şi în orice etapă alanţului de aprovizionare, iar controlul de-a lungul

întregului lanţ de aprovizionare este absolut necesar.

Securitatea este responsabilitatea comună a tuturor



Certificare


participanţilor din cadrul lanţului de aprovizionare şinecesită o conjugare a eforturilor acestora.

ISO/PAS 28000:2005 furnizează cerinţele carepermit unei organizaţii să stabilească, să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească unsistem de management al securităţii.

ISO/PAS 28000:2005 poate fi utilizat deorganizaţii de toate mărimile – mici, medii, mari – dinsectoarele de producţie, servicii, depozitare şitransport şi din orice fază a lanţului de aprovizionare.Implementarea acestuia asigură partenerii de afacerică securitatea este luată în serios în organizaţiilerespective.

Această specificaţie este bazată pe metodologiadeja cunoscută ca PDCA (Planifică-Efectuează-

Verifică-Acţionează). PDCA poate fi descrisă după cum urmează:

- Planifică: stabileşte obiectivele şi proceselenecesare obţinerii rezultatelor în conformitate cupolitica de securitate a organizaţiei

- Efectuează: implementează procesele- Verifică: monitorizează şi măsoară procesele în

raport cu politica de securitate, obiectivele,termenele, cerinţele legale şi altele şi raportează rezultatele

- Acţionează: întreprinde acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management

al securităţii.

Standardul se adresează organizaţiilor caredoresc să implementeze sistemul de management alsecurităţii lanţului de aprovizionare, adică doresc să :

- stabilească, să documenteze, să implementeze, să menţină şi să continue să dezvoltesistemul;

- să asigure conformitatea cu politica stabilită cuprivire la managementul securităţii;

- să-şi certifice sistemul implementat;- să facă declaraţii de conformitate cu acest

document.

Documentul, în capitolul 4, prezintă în detaliuelementele sistemului de management al securităţii.

De asemenea, standardul se încheie cu o anexă informativă în care este prezentată pas cu pascorespondenţa dintre ISO/PAS 28000:2005,ISO 14001:2004 şi ISO 9001:2000, astfel încât

implementarea sistemelor de management alsecurităţii lanţului de aprovizionare să fie cât maiuşoară.



Metrologie


Asigurarea trasabilit

ţ

ii i credibilit

ţ

ii

rezultatelor m

sur

rilor, obiectiv

de importan

ţ

fundamental

în metrologie

ing. Dumitru DINU, Director general adjunct, BRML

Calitatea produselor şi serviciilor oferite deindustrie este strâns legată de credibilitatearezultatelor măsurărilor. Importanţa măsurărilor estereflectată în standardele relevante prin cerinţelecare se referă la asigurarea trasabilităţii rezultatelorlor la etaloanele naţionale sau internaţionale şi prinacestea la Sistemul Internaţional de Unităţi (SI).

Asigurarea trasabilităţii rezultatelor măsurărilorefectuate de către utilizatorii finali ai mijloacelor demăsurare din România se realizează pe rute detrasabilitate care cuprind, de jos în sus, etaloanelelaboratoarelor de etalonări/verificări metrologicecare, la rândul lor, se raportează la etaloanelenaţionale ale Institutului Naţional de Metrologie dincadrul Biroului Român de Metrologie Legală (BRML-INM) sau la etaloanele naţionale ale unui INM dintr-oaltă ţară. De regulă, acest proces presupune:

• Etalonări realizate direct în laboratoareleBRML-INM sau etalonări realizate în laboratoare

acreditate sau atestate, dar şi participarea lacomparaţii interlaboratoare şi atingerea uneicompetenţe confirmate şi recunoscute, în cazuletaloanelor din laboratoarele de etalonări/verificărimetrologice.

• Confirmarea şi recunoaşterea competenţeilaboratoarelor agenţilor economici se realizează, în bazareferenţialului SR EN ISO/CEI 17025:2005 /1/, decătre BRML, prin: autorizare, pentru laboratoare deverificări metrologice în domeniul metrologiei legale,prin atestare, pentru laboratoare de etalonări îndomeniul voluntar al metrologiei industriale, şi decătre Organismul Naţional de Acreditare (RENAR) prin

acreditare, pentru laboratoare de etalonări sau de

încercări. Tot în baza referenţialuluiSR EN ISO/CEI 17025:2005 se realizează şiconfirmarea şi recunoaşterea competenţeilaboratoarelor regionale ale BRML.

• Participarea la comparaţii-cheie, suplimentare saubilaterale în cadrul CIMP-MRA/2/, etalonări în laboratoarenaţionale participante la comparaţii-cheie, suplimentare

sau bilaterale în cadrul CIPM-MRA, dar şi declararea decapabilităţi de etalonare (CMC) în condiţiile CIPM-MRA, în cazul asigurării trasabilităţii la SI pentrulaboratoarele naţionale ale BRML - INM.

Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (BIPM)şi EUROMET oferă cadrul instituţional de colaborare aInstitutelor Naţionale de Metrologie la nivel mondial,respectiv la nivel european pentru îndeplinireacerinţelor CIPM-MRA, în scopul recunoaşteriimăsurărilor efectuate de către aceste institute.

Institutul Naţional de Metrologie din România,

BRML-INM, este semnatar al Aranjamentului CIPM-MRA şi îndeplineşte rolul de lead institut. InstitutulNaţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică şiInginerie Nucleară „Horia Hulubei”, IFIN-HH, esteinstitut desemnat să participe la CIPM-MRA îndomeniul radiaţiilor ionizante. Prin acceptarea sa, la6 iunie 2004, ca membru al EUROMET, s-a confirmatfaptul că BRML-INM asigură rute valide detrasabilitate la SI. Pentru consolidarea încrederii lanivel internaţional în rezultatele serviciilor deetalonări şi oferirea de oportunităţi mediului deafaceri din România pentru a-şi îmbunătăţicompetenţa la nivel internaţional, pe baza

performanţei tehnice, BRML-INM acţionează în



Metrologie


permanenţă pentru extinderea recunoaşterii CIPM-MRA pentru capabilităţile sale.

Bibliografie

1 SR EN ISO/CEI 17025:2005, Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor deîncercări şi etalonări

2 Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi,Mutual recognition of national measure-ment

standards and of calibration and measurementcertificates issued by national metrology institute (CIPM - MRA), Paris, 14 octombrie 1999

3 Dinu Dumitru, Început şi prezent în legislaţiametrologică din România, Revista Metrologie nr. 3,2004



În dialog cu cititorii

Un nou mijloc de informare în domeniul

standardiz

rii: newsletter-ul ASRO

Dorind să vină în întâmpinarea necesităţilor dvs.de informare în domeniul standardizării, Asociaţia deStandardizare din România pune la îndemâna tuturorcelor interesaţi de activitatea naţională, europeană şiinternaţională de standardizare un nou instrument deinformare.

Creat în cadrul Proiectului sectorial „Studiuprivind rolul standardiz ării pentru cre ştereacompetitivităţii industriale. Campanie decon ştientizare a agenţilor economici privindimportanţa implementării standardelor române”,finanţat de Ministerul Economiei şi Comerţului,newsletter-ul ASRO vă furnizează informaţii deactualitate cu privire la domeniul dvs. de activitate.

Abonarea la newsletter-ul ASRO se faceaccesând pagina web www.asro.ro, opţiunea pentruintroducerea datelor necesare (domeniul de activitateal organizaţiei dvs, adresa pe care vi se va trimitebuletinul electronic etc.) fiind indicată deasuprameniului principal al paginii de start.

În acest moment, printre cei aproximativ 1000de abonaţi la newsletter-ul ASRO se numără cei maiimportanţi agenţi economici din România, entităţi aleadministraţiei centrale si locale, asociaţii patronale,centre universitare şi de cercetare şi organizaţiimedia.

Aşteptăm sugestiile dvs. privitoare la conţinutul şinecesităţile dvs. de informare prin intermediulnewsletter-ului ASRO la adresa [email protected].

http://www.asro.ro/



http://www.asro.ro/

Documents

Revista Martie2006.pdf